2,803 matches
-
de lut și noroi. Ei nu pot să trăiască fără un dram de păruială, cu state din acelea care se pretează la urecheală, fără să se riște prea mult și atunci scurmă așa de energic rahatul, până acesta începe să pută de la o poștă. Nu le era de ajuns, că au pornit un război drăgălaș cu avioane și bum, bum de rachete de croazieră prin Libia, parcă tot le mai trebuia ceva mai picant și, hop că ne trezim într-o
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Do thou for hîm stand. LEAR: Ia seama, bădie, la bici. BUFONUL: Adevărul e un cîine care trebuie să stea în cușcă și pe care-l dai afară cu biciul, pe cînd cucoana cățea poate sta lîngă foc și să pută. LEAR: O pacoste pestilentă-mi ești. BUFONUL: Dom'le, am să te-nvăț o zicătoare. LEAR: Dă-i drumu'. BUFONUL: Fii atent, unchiule. Să ai mai mult decît îmbii, Zi mai puține decît știi, Da mai puțin decît deții, Umblă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ouț, he may spy into. LEAR: I did her wrong. FOOL: Canst tell how an oyster makes hîș shell? LEAR: No. FOOL: No I neither; but I can tell why a snail has a house. LEAR: Why? FOOL: Why, to put's head în; not to give it away to hîș daugh ters, and leave hîș horns without a case. SCENĂ 5 (Curte în fața aceluiași palat. Intra Lear, Kent și Bufonul) LEAR: Mergi drept la Gloucester cu scrisorile astea. Nu spune
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
șo. LEAR: Informed them? Dost thou understand me, man? GLOUCESTER: Ay, my good lord. LEAR: The King would speak with Cornwall. The dear father Would with hîș daughter speak, commands tends service. douăzeci care să nu simtă pe cel care pute. Ia mîna cînd o roată mare coboară dealul, alfel îți rupe gîtul dac-o urmezi; dar cînd roată cea mare urca, las-o să te tragă după ea. Cînd un înțelept are să-ți dea un sfat mai bun, dă-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
orientation of the people employed by DGASPC CS. The sociological theoretical part is detailed in Chapter I of this book, titled: Classic and contemporary approaches in the exploration of the religious phenomenon; the chapter encompasses the exposition of several theories put forth by sociologists in the history of this science, and analyses them in relationship with religion. In this chapter we discuss various definitions given to religion, and we treat scientifically the fact that most sociologists see religion as a social
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
se uită la nasul său ascuțit, la ochii afundați în orbite cu pleoapele atât de străvezii încât te- ai fi așteptat ca să vezi prin ele limpezimile ochiului. Fără veste lacrimile o podidiră, se lăsă în genunchi lângă bancă. Ce îngrozitor puțea nebunul, pară nu se spălase de un veac. Plânse îndelung și de abia într-un târziu își dădu seama că nu plânge pentru ceva anume, pentru omul acesta care de abia gemea, pentru femeia care era poate undeva moartă, plutind
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dat subt a me iscălitură, și pentru care soțiea me Ralu născută Iurașc iaste siguripsită prin cinst. Divan de apel, în folosul părților mele moșiia Ipotești, am mai priimit încă una mie patru sute galbeni, tot dela soțiea me, spre a pute spicularisă moșia Ipotești, dreaptă a me proprita, precum și moșia Dorneștî pe care am luato împosesăe din suma banilor, cu care numita me soție au vîndut moșia sa Orășănii, cinst. Gheneralnicii Epitropii, a casei Sv. Spiridon. Așadar pentru arătațăi bani, siguripsăsc
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
precum Foaia sătească cu nr. 22 din 3 iunie 1851 face încredințare, acest Divan au încredințat înaintirea și a licitației de 40 zile, pentru vînzarea de veci a pomenitei moșii Ipotești, pe puterea documentelor, potrivit publicațiilor urmate, spre a să pute scoate banii lui Ursoianu, care datorește soției sale, D-nei Profira Ghilime; să publică, spre obșteasca știință, ca doritorii, ce ar fi de a cumpăra această moșie, să se înfățoșească la Divan, în toate vinerile, zile hotărîte pentru mezaturi ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
despre aceasta. În aprilie, 1883, Nicolae, aflat la gazdă într-un hotel din Cernăuți, îi scria poetului: "Iubite Mihai, am primit epistola ta, ne bucurăm cu toții tata, Harieta și eu despre cele comunicate. Trimite-ne din banii împrumutați cît vei pute. După Paști contează pe persoana și caracterul meu, măcar că oamenii mă numea(u) "Nec(ulai) cel prost". Tatei i-i mai bine; mai mult smintit la minte, după tipicul său. De la Mathei n-am știri, nici cunosc adresa. Al tău
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acută; nu poate aștepta, deci el cere un ajutor prompt și, fiindcă consiliul județean e în sesiune, el a cerut bine ajutorul și cred că este o datorie umană a nu-l lăsa, ci a-l ajuta pe cît vom pute. Să nu umblăm cu ficțiuni cum că bugetele sunt precise, etc., căci trebuie preferat cazarmelor și caselor. Propun dară a se fixa suma, după puterea județului și să nu ne tîrguim asupra ei. D-l (profesor Costache) Savinescu. Eu și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în acea zi de 2 octombrie, Henrieta a trimis doamnei Emilian următoarele explicații: ,, B(ădescu) iarăși a scris o minciună în "Curier", venind îndată și rugîndu-mă să nu mă supăr, că el priește lui Mihai și numai cu minciuni va pute face pe Domnii din Botoșani să stăruie la Ministere. Doctorul Isac s-a înfuriat de minciuna lui, zicîndu-i că, de nu va reuși, apoi are să-l compromită de fața tuturor. Mihai, nu numai că urmă de rană n-are nicăieri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
luat în serios. Hammond (1990aă susține că este necesar să avem un scop realist și să păstrăm funcția de semnalizare a durerii în timp ce micșorăm suferința și aspectele incapacitante. Ai o poveste proprie care să explice de ce trăiești durerea? Aceasta ar pute fi destul de evidentă, mai ales în cazurile în care durerea este legată de leziuni sau proceduri medicale. Totuși există multe cazuri în care persoana trăiește o durere care nu are o cauzalitate evidentă sau o explicație. În aceste situații etiologia
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
any enclosed shelter above the weather deck of a vessel: bridge house; deck house. 22.Astrology. one of the 12 divisions of the celestial sphere, numbered counterclockwise from the point of the eastern horizon. -verb (used with object) 23.to put or receive into a house, dwelling, or living quarters: More than 200 students were housed in the dormitory. 24.to give shelter to; harbor; lodge: to house flood victims in schools. 25.to provide with a place to work, study
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
provide with a place to work, study, or the like: This building houses our executive staff. 26.to provide storage space for; be a receptacle for or repository of: The library houses 600,000 books. 27.to remove from exposure; put in a safe place. a. to stow securely. b. to lower (an upper mast) and make secure, as alongside the lower mast. c. to heave (an anchor) home. a. to fit the end or edge of (a board or the
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
house on fire or afire, very quickly; with energy or enthusiasm: The new product took off like a house on fire. 40.on the house, as a gift from the management; free: Tonight the drinks are on the house. 41.put or set one’s house in order, a. to settle one’s affairs. b. to improve one’s behavior or correct one’s faults: It is easy to criticize others, but it would be better to put one’s own
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
the house. 41.put or set one’s house in order, a. to settle one’s affairs. b. to improve one’s behavior or correct one’s faults: It is easy to criticize others, but it would be better to put one’s own house in order first. (http://dictionary.reference.com) La nivel pragmatic, semnele intră în diverse relații cu utilizatorii. Modul în care utilizatorii folosesc semnele lingvistice depinde de CINE folosește un semn lingvistic (o persoană cu grad mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imagini publice pozitive). Elementele paraverbale joacă un rol important. Viteza vorbirii este un element distinctiv între graiurile din Transilvania (se vorbește mai lent) și cele din Muntenia și Moldova (se vorbește mai repede). Sunt sancționate atât lentoarea excesivă („Nici îi pute, nici miroase”, „Doarme pe el”), cât și precipitarea extremă („E repezită”, „Se agită”). Animozitatea verbală transmite indirect informații legate de interesul comunicativ al interlocutorilor, relațiile ierarhice, temperamentul persoanei, gradul de stres. Animozitatea verbală este interpretată ca deschidere comunicativă, în timp ce tonul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
3); roșii (3); sare (3); sănătate (3); vaca (3); acru (2); bio (2); de burduf (2); calciu (2); coș (2); mic dejun (2); Franța (2); gaură (2); machidon (2); moale (2); mucegăită (2); de oi (2); plăcere (2); proaspătă (2); pute (2); salam (2); salată (2); stînă (2); șoareci (2); de vaci (2); veche (2); verde (2); acasă; acră; albastră; alergică; animal; animale; aperitiv; ardei; băiat; bloc; brînză; bucată; bucate; bun; de capră; carne; cartofi; caș de vacă; ceapă; delicatesă; fata
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniște; lipan; loialitate; lostrița; lubrifiant; lucios; magazin; mamifer; Marcel; market; de mase; mediu acvatic; memorie; mișcare; mobilitate; mult; munte; natură; neam, neam; neplăcut; os; osos; pateu; păstrare; pereche; pescar; pescăruș; pește; piranha; pisică; pîine; nu îmi place; plasă; preferat; prostituate; pute; putred; rapid; răufăcător; rechini; repede; respirație; roadă; salină; sare; sărat; sărbătoare; scîrbos; scrumbie; solz; sos; spadă; spini; strălucitor; subacvatic; șuios; ton; ulei; undițe; urît mirositor; urs; valuri; vapor; viață; viclean; vitamină; vitamine; viteză; zăpada; zodiac (1); 811/216/87/129
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mobilitate; natura; oase; obosit; occident; operație; palmă; pantaloni; par; paralizie; parte a omului; parte a organismului; parte corporală; pasăre; de pasăre; pasiune; părăsire; părinți; pedichiură; penis; piciorong; piele; pilon; pirat; de plecare; de ploi; pregătire; prețios; a proteja; proteză; pulpă; pute; de rai; rană; rapid; rapiditate; rău; rece; reflexie; de ritm; sandală; Santa; schilod; sclintit; sigur; slab; sport; stabil; strîmt; subțire; supunere; sursă; șosetă; șut; tăiat; tărie; tehnică; tendoane; tendon; tibia; tocuri; tristețe; țop-țop; uman; a umbla; umflat; unghie; unghii; urme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aplicații de management al relațiilor cu clienții (Vantive, Sie bel). Ei au avut meritul de a propulsa aceste aplicații inovative, chiar dacă s a dovedit mai apoi că nu le pot susține (cei mai mulți au sfârșit prin a fi preluați de firmele put ernice din sfera ERP<footnote Manugistics a fost achiziționată în 2006 de rivala JDA Software Group, iar i2 Technologies, o companie cu state vechi (1998), lider pe piața SCM, a rezistat până în 2010, când a fost preluată de aceeași JDA
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
Zău c-așa am să fac dacă mă mai pui să mă uit în ele. Gh. P. doi: Hm!, ți-e frică de trecut..., ți-e frică să nu te infectezi de propriu-ți trecut... Gh. P. unu: Păi dacă pute! Gh. P. doi: (cu un cu totul alt înțeles)...Da... pute... Gh. P. unu: Da zău așa..., că nu-mi mai face nici o plăcere să mă uit prin chestiile astea... C-am ajuns să cred..., să am senzația că răsfoiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mă uit în ele. Gh. P. doi: Hm!, ți-e frică de trecut..., ți-e frică să nu te infectezi de propriu-ți trecut... Gh. P. unu: Păi dacă pute! Gh. P. doi: (cu un cu totul alt înțeles)...Da... pute... Gh. P. unu: Da zău așa..., că nu-mi mai face nici o plăcere să mă uit prin chestiile astea... C-am ajuns să cred..., să am senzația că răsfoiesc... niște morminte...; cînd întorc o pagină, parcă întorc o lespede... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fără 500 de lei... și m-am ales și cu o sancțiune... Sursa dublă: Pentru imoralitate, nu? Plutonierul: Nu, Nae, pentru abateri ideologice (rîde). Obiectiv nr.: Monstru cu apucături de om... Plutonierul: Mă, tu să taci, că și vorbele-ți put a pișat. Trimisul lui Dumnezeu: (se duce la Plutonier; calm, duhovnicesc) Dacă tot n-ai ajuns la tribunal... și la pușcărie..., ți-a dat prin cap să te duci la un preot? Plutonierul: (după o pauză) Nu, nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
toată vara. Ca să scapi, în fiecare dimineață să iei ceva în gură, cel puțin sare. Cînd cineva aude cucul pe nemîncate, este rău de pagubă. Cînd auzi cucul întîi, să-l auzi pe mîncate, că altfel te spurcă și-ți pute gura tot anul. Dacă cineva aude primăvara pentru prima dată cucul cîntînd și are mulți bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul; la din con tra, tot anul nu va avea nimic. Cînd auzi cucul mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]