1,484,817 matches
-
care va oferi cu titlu gratuit, ca invitație, 5 bilete la unul dintre concertele ANDRE RIEU de la București, pentru fiecare 100 bilete vândute. Prin acest Proiect Social vom informa asupra acestei acțiuni toți partenerii noștri, Asociațiile Patronale, Organizațiile Sindicale, Instituțiile publice din România, Centrele de Business, Instituțiile de Cercetare din cadrul Academiei Române, Camerele de Comerț bilaterale, Ambasade, etc. prin adresa directă. André Rieu - Maestrul Născut în Maastricht, Olanda, într-o familie de muzicieni, André Rieu este cel mai de succes violonist din
Participă la eveniment şi ai şansa să dăruieşti bucurie, cu o 9atitudine! [Corola-blog/BlogPost/94283_a_95575]
-
de nu mai puțin decât de 50 de ori! A fost tradus deja în 26 de țări iar pasiunea pentru poezia bună l-a motivat să traducă și el la rândul său numeroși lirici cu renume mondial, pe care îi publică ritmic la editura pe care a înființat-o special în acest scop, editura POINT (prescurtare pentru POesie INTernationale). Poetul vorbește înflăcărat despre tărâmuri românești de poveste și insistă să-l cred, spunând că n-o face doar ca să-mi facă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
asigura tuturor oportunitatea de a obține și de a-și certifică la standard internațional și pe un anumit nivel competențele digitale, prin rețeaua de Centre de Testare ECDL dezvoltată la nivel național și prin proiectele derulate. Tinerii, elevii, studenții, funcționarii publici sau angajații în companii, dar și pensionarii își pot dovedi abilitățile IT prin intermediul certificărilor ECDL potrivite. Despre ECDL ROMÂNIA ECDL ROMÂNIA Permisul european de conducere a computerului (ECDL - European Computer Driving Licence) este cel mai răspândit program de certificare a
Seniorii se împrietenesc cu computerul [Corola-blog/BlogPost/94293_a_95585]
-
o fi dobândit-o? Cine să-i fie mentorii? Sau este autodidact? Apoi, pentru că ancheta jurnalistică, chiar dacă la noi este departe de a fi atât de riguros codificată precum ”Investigative Reporting” nord-american, cere, pentru a ajunge la informațiile de interes public pe care unii doresc să le țină ascunse - cum spun jurnaliștii americani - o adevărată abilitate în a ajunge la sursele care dețin și sunt dispuse să transmită informații din interior. Or, dintr-odată, avem revelația unui Tolontan care deține un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
întrebări, că nu are îndoieli. Că deci nu dispune de ceea ce se numește gândire critică. Singur mărturisește că nu se autoanalizează. Că nu își face bilanțul reușitelor și erorilor. Deși intonează cu un entuziasm mimat aria justițiarului preocupat de binele public, nu are remușcări, nu are regrete. Așadar, Tolontan Cătălin este un jurnalist care, neinhibat de autocontrolul etic, calcă triumfător pe cadavre, considerând că aceasta este menirea jurnalismului, considerând că este un ales de destin să împartă dreptatea în stânga și în dreapta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
afirmă că menirea lui nu este aceea de a schimba societatea. (Ceea ce este o contradicție în termeni. Pentru că adevăratul jurnalist de investigare pune în circulație informațiile ascunse, fenomenele ținute secrete, dar care alterează buna funcționare a mecanismului. Așadar, făcându-le publice, deschide calea corectării lor. Așadar, contribuie la o schimbare în societate). De unde rezultă că, deși este foarte sigur pe el, Tolontan Cătălin se zbate într-o criză de identitate profesională de care nu este conștient. Chestiunea cea mai tulburătoare însă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
politicos, Wong a negat acuzațiile, deși vorbim de o copită dată Chinei, ca semn că n-are voie să depășească economia americană. China îi stă în coaste Americii de mult timp, ca adversar de temut, dar unchiul Sam nu recunoaște public. Preluînd o știre a televiziunii publice „Rossiya 24”, „The Telegraf” relatează că protestele din Hong Kong au fost organizate de S.U.A și Marea Britanie, liderii mișcării „Occupy Central fiind special pregătiți de serviciile secrete americane, iar tactica protestatarilor din Hong Kong
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
vorbim de o copită dată Chinei, ca semn că n-are voie să depășească economia americană. China îi stă în coaste Americii de mult timp, ca adversar de temut, dar unchiul Sam nu recunoaște public. Preluînd o știre a televiziunii publice „Rossiya 24”, „The Telegraf” relatează că protestele din Hong Kong au fost organizate de S.U.A și Marea Britanie, liderii mișcării „Occupy Central fiind special pregătiți de serviciile secrete americane, iar tactica protestatarilor din Hong Kong reproduce scenariul revoluțiilor portocalii, de fapt
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
fiind chiar amenințați cu o amendă de circa 25 de milioane de lei. O altă noutate, al cărei impact îl vor resimți mulți moldoveni, este stabilirea unui regim fiscal unic de impozitare pentru cabinetele avocaților, birourile asociate de avocați, notari publici, executori judecătorești, birouri individuale ale mediatorilor etc. Acestea ar urma să aibă un regim de impozitare a veniturilor similar persoanelor juridice, cu cota de 12%. Cei care activează în domeniu susțin pe diverse rețele de socializare că acestea sunt niște
Avocaţii, notarii şi executorii ar putea percepe tarife duble din 2014 [Corola-blog/BlogPost/94301_a_95593]
-
pagini ce se succed urmând gingașele bătăi de clopot ale iubirii Maicii Domnului întru dragostea lui Iisus Hristos.” Scriitor prolific, Adrian Georgescu s-a născut la Pitești, în 4 decembrie 1952, debutează cu poezie în 1968 în revista „Amfiteatru”, apoi publică în „România literară”. Din 1972 lucrează la Societatea Română de Radiodifuziune unde leagă o bună prietenie cu muzicologul Doru Popovici. Astfel începe o serie de Convorbiri... cu mari nume ale culturii române: Ana Blandiana, I. Conta, E. Papu, N. Balotă
Prozatorul Adrian Georgescu va fi din nou în Caraş-Severin [Corola-blog/BlogPost/94309_a_95601]
-
la final atmosferă s-a transformat într-una orientala, prin show-ul incendiar de muzică și dans semnat Gâzi Demirel. „Dor de Callatis”, cea de-a treia seară de festival a fost o seară dedicată muzicii populare, care a adus publicului iubitor de folclor voci consacrate și iubite: Mariana Anghel din Hunedoara și Cornelia Ardelean Archiudean din Bistrița, mult îndrăgitul ansamblu „Bârzava” din Reșița alături de ansamblurile Româncuța din Cumpănă, „Mugurelul” din Cernavoda, și „Doinita” al Cercului Militar Bistrița, cât și soliști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94294_a_95586]
-
ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în aceste chestiuni, nestingherit și nepedepsit. Dacă în agricultură și fotbal poți, totuși, să o
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat. Pericol, strigă aceștia! Așa ceva nu este european, glăsuiește ultragiată libera cugetare și dă aspru din deget. (Deși, în paranteză fie spus, statul nostru cariat de corupție, ineficiență și lipsă de
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie că este vorba despre icoanele din biserici sau de o legislație specifică pe dimensiunea socială). Al treilea element prin care discursul public este distorsionat este „iluzia neutralității“. Libera cugetare a reușit să impună ideea că a vorbi din afara religiei înseamnă neutralitate, iar toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția“ liberei
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
toți care „sunt cu Biserica“ sau „cu popii“ sunt viciați iremediabil și inapți să-și depășească propriile prejudecăți. „Soluția“ liberei cugetări sună așa: dacă ești religios trebuie să-ți menții religia privată, să nu îți exhibi, impudic, prejudecățile în spațiul public. Altminteri spus, ți se cere să te comporți ca și cum religia nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
spațiul public. Altminteri spus, ți se cere să te comporți ca și cum religia nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după vorba
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după vorba unui teolog american, „... just another hobby“. Unii merg duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunoscutul
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
sondajelor, religiozitatea acestora ar fi mult peste media europeană, românii fiind, declarativ, foarte harnici în a-și declara credința. Dar o cercetare calitativă ne-ar dezvălui incomparabil mai multe și ar fi un instrument pentru a explica - totuși! - lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
ilustrare tot mai solidă a europenității noastre cotidiene. Care este ponderea acestora în masa celor 90% creștin-ortodocși? Greu de spus. Dar diversitatea aceasta, încă precar cercetată, dă seama în mare măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]