991 matches
-
dotat și cu o grădină de vară. Viața de noapte se desfășoară în clubul "Black & White". Pucioasa este înfrățită cu următoarele orașe: Stancu Dumitru - "Pucioasa file de monografie" "Școala cu clasele I - VIII Mihai Viteazul Pucioasa" "Pucioasa mic îndreptar turistic" "Pucioasa la aniversare"
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bezdead (reședința), Broșteni, Costișata, Măgura, Tunari și Valea Morii. Bezdead este în N-E județului Dâmbovița la granița cu Prahova, la egală distanță (15 km) între Valea Ialomiței și Valea Prahovei. Pucioasa se află la 10 km pe șosea de centrul Bezdeadului, Sinaia și Târgoviște la 30 km, Bucureștiul și Brașovul la 120. Vf Omu la 40 km, Marea Neagră la . Distanțele sunt mărite din cauza ocolurilor făcute de șosea printre dealuri, spre exemplu
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
printre dealuri, spre exemplu Sinaia se află la 30 km pe șosea, dar la 15 km în linie dreaptă peste dealul Talea. Dacă vrei să ieși din Bezdead în orice direcție trebuie să urci un deal. Șoseaua asfaltata duce la Pucioasa peste dealul Musa, spre N-E ajungi la Breaza peste dealul Costișata (drum forestier pe care se poate merge cu mașina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat), spre S-E se ajunge în satul Ursei
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Leurdei, cu o populație totală de 3000 de locuitori. În comuna funcționau 3 biserici și 3 școli o școală de fete și una de băieți la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925, comuna era inclusă în plasă Pucioasa a aceluiași județ și avea în compunere satele Bezdead, Ramată și Costișata, cu 3560 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925, comuna era inclusă în plasă Pucioasa a aceluiași județ și avea în compunere satele Bezdead, Ramată și Costișata, cu 3560 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, ea a absorbit și comuna vecină Măgura, si a revenit la județul Dâmbovița. Zootehnia este ocupația predominantă, se cresc oi, vaci, porci și păsări pentru
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
este străbătută de șoseaua națională DN71, care leagă Târgoviște de Sinaia. Localitatea Brănești este situată în partea de nord a județului Dâmbovița, pe paralela de 45˚1’60” N și meridianul de 25˚25’ E. Vecini: la nord și nord-est Pucioasa, la est Glodeni, la sud Vulcana Pandele, la vest și nord-vest Vulcana Băi. Lungimea și lățimea localității sunt de aproximativ 4 km, respectiv 1 km. Altitudinea la care se află comuna este de circa 400 m deasupra nivelului mării. Climatul
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
1872 și care funcționa în sediul primăriei. În 1925, comuna făcea parte din plasa Târgoviște și avea în compunere satele Brănești și Scarlențea, și cătunul Lăcuțele-Brănești, având în total 2976 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova, și apoi, după 1952, în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1955, satul Scârlența a fost desprins de comună și transferat orașului Pucioasa, iar comuna Brănești a preluat și satele comunei Vulcana-Pandele care s-a desființat. În
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
având în total 2976 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova, și apoi, după 1952, în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1955, satul Scârlența a fost desprins de comună și transferat orașului Pucioasa, iar comuna Brănești a preluat și satele comunei Vulcana-Pandele care s-a desființat. În 1968, comuna Brănești, formată din satele Brănești, Priboiu (numele nou al satului Lăcuțele-Brănești), Gura Vulcanei, Lăcuțele-Gară, Toculești și Vulcana-Pandele, a devenit comună suburbană a orașului Pucioasa
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
Pucioasa, iar comuna Brănești a preluat și satele comunei Vulcana-Pandele care s-a desființat. În 1968, comuna Brănești, formată din satele Brănești, Priboiu (numele nou al satului Lăcuțele-Brănești), Gura Vulcanei, Lăcuțele-Gară, Toculești și Vulcana-Pandele, a devenit comună suburbană a orașului Pucioasa din județul Dâmbovița. În 1989, comuna a trecut în subordinea directă a județului Dâmbovița, iar în 2002 a fost reînființată comuna Vulcana-Pandele, iar comuna Brănești a rămas cu satele Brănești și Priboiu. Până in 1955 era compusă din trei sate
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
județului Dâmbovița, iar în 2002 a fost reînființată comuna Vulcana-Pandele, iar comuna Brănești a rămas cu satele Brănești și Priboiu. Până in 1955 era compusă din trei sate: Brănești, Scârlența și Priboiu. Noua administrație a rupt localitatea alipind Scârlența la Pucioasa și alăturând Brăneștilor satul Vulcana Pandele. În anul 2002 comuna avea 9245 de locuitori și cuprindea satele Brănești, Priboiu și Vulcana Pandele. În urma unei hotărâri de guvern din anul 2002, comuna s-a divizat astfel că, din ea mai fac
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
inclus și perioada de criză economică, 1926-1929, numărul mașinilor de țesut a crescut la 700. Au fost montate, de asemenea, instalații moderne de albit, mercerizat, vopsit, scămoșat s.a.. După împărțirea teritorială din 1955, fabrica a fost trecută sub administrația localității Pucioasa. Folosind pentru desfacerea produselor un lanț de magazine proprii, în numeroase orașe din țară, întreprinderea a devenit independentă din punct de vedere economic. Acum, în Registrul Comerțului sunt înregistrate 26 de firme sau companii care au sediul pe teritoriul comunei
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Dealu Frumos și Pietroșița (reședința). Comuna este așezată pe valea Ialomiței, de-a lungul șoselei naționale DN71, care leagă Târgoviște de Sinaia, la 118 km de București, 36 km de Târgoviște, 15 km de Pucioasa și 26 km de Sinaia. Ea este punctul terminus al liniei de cale ferată Târgoviște-Pietroșița. Pietroșița este așezată într-o zonă muntoasă (650 m altitudine) cu împrejurimi de păduri de brad și fag brăzdată de la nord la sud de râul
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
Dâmbovița și avea în compunere satele Pietroșița și Valea Țâței, cu o populație totală de 1900 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se îndeletniceau cu producerea țesăturilor din lână, pe care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în compunerea raionului Pucioasa din regiunea
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
populație totală de 1900 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală, iar locuitorii se îndeletniceau cu producerea țesăturilor din lână, pe care le comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în compunerea raionului Pucioasa din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
comercializau la Pucioasa și la Sinaia. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Adunați, Pietroșița și Valea Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în compunerea raionului Pucioasa din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, ea a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, satul Adunați fiind desființat și inclus în satul Dealu Frumos (fost Valea Țâței).
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
Valea Lungă-Ogrea și Valea Mare. Comuna se află în nord-estul județului, aproape de limita cu județul Prahova. Se află într-o zonă de deal, în valea Cricovului Dulce. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ710A, care o leagă spre nord-est de Pucioasa și spre sud de Moreni și I.L. Caragiale (DN72). În centrul comunei, din acest drum se ramifică DJ710B care duce spre comuna Vișinești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Lungă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
Prahova al județului Prahova și era formată din satele Valea Lungă, Gheboasa și Vișinești, cu 1206 de locuitori. Aici erau o școală și două biserici, dintre care una aparținea locuitorilor din Valea Lungă, Dâmbovița. În 1925, Valea Lungă, Dâmbovița făcea parte din plasa Pucioasa și avea satele Gorgota, Ogria, Strâmbu și Tisa-Ștubei, cu 3187 de locuitori. Comuna Valea Lungă, Prahova era tot în plasa Prahova și avea 1890 de locuitori în satele Bocești, Gheboaia, Valea lui Dan și Valea Lungă. În 1931, ambele comune au fost
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
Comuna Valea Lungă, Prahova era tot în plasa Prahova și avea 1890 de locuitori în satele Bocești, Gheboaia, Valea lui Dan și Valea Lungă. În 1931, ambele comune au fost transferate la același județ, Dâmbovița, din care au făcut parte din plasa Pucioasa. Ele au rămas comune separate, și au primit, pentru dezambiguizare, nume diferite: fosta comună prahoveană s-a numit Valea Lungă-Cricov (având satele Băcești, Gheboasa, Șerbăneasca, Valea lui Dan și Valea Lungă-Cricov), în vreme ce comuna dâmbovițeană s-a numit Valea Lungă-Gorgota (cu
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
Iepei și Runcu, cu o populație de 1734 de locuitori. În comuna funcționau patru biserici, o școală și mai multe fierăstraie de apă pentru tăiat scânduri și mori de apă cu făcaie. În 1925, anuarul Socec consemnează comună în plasă Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Runcu, Costești, Bădeni, Piatra Epei (reședința), Ferăstraele și Brebu, având în total 2813 locuitori. În 1950, la desființarea județelor, comuna Runcu a trecut la raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) la raionul
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
făcaie. În 1925, anuarul Socec consemnează comună în plasă Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Runcu, Costești, Bădeni, Piatra Epei (reședința), Ferăstraele și Brebu, având în total 2813 locuitori. În 1950, la desființarea județelor, comuna Runcu a trecut la raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) la raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968 a revenit la județul Dâmbovița, în actuala componentă. Comună se află în zona montană din nordul județului, în valea râului Ialomicioara, până aproape de muntele Orlea
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Vulcana-Băi (în trecut, Cucuteni sau Vulcana) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Nicolaești, Vulcana de Sus și Vulcana-Băi (reședința). Comuna se află în partea central-nordică a județului, în valea râului Vulcana, la vest de Pucioasa și de valea Ialomiței. Este deservită de șoseaua județeană DJ712B, care leagă valea Ialomiței și DN71 (la Doicești) de valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Comuna este înconjurată de dealurile care au înălțimi de 500-600 metri, ce coboară din Munții
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
Dâmbovița, comună având în compunere satele Vâlcana de Jos, Vâlcana de Sus și Cucuteni, cu o populație de 1500 de locuitori. Aici funcționau trei biserici, o școală și stațiunea băile Vâlcana. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Vulcana în plasa Pucioasa a aceluiași județ, cu satele Băile Vulcana, Cucuteni, Niculăești și Vulcana de Sus, având în total 2947 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele actual de "Vulcana-Băi", iar satul Cucuteni fost transferat comunei Moțăieni, reședința comunei devenind stațiunea Băile
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
și Vulcana de Sus, având în total 2947 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele actual de "Vulcana-Băi", iar satul Cucuteni fost transferat comunei Moțăieni, reședința comunei devenind stațiunea Băile Vulcana. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, în alcătuirea actuală. Gheorghe I. Mareș și Dinu Mareș - Vulcana Băi și Schitul Bunea, Editura Litera, București, 1976
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
Ialomița și afluenții săi, Vulcana și Sticlăria. Nivelul apelor Ialomiței este în general constant, în jurul valorii de 65 cm. Prin extremitatea să sud-vestică, aflată pe malul stâng al Ialomiței, comuna este străbătuta de șoseaua națională DN71 care leagă Târgoviște de Pucioasa și Sinaia, precum și de calea ferata Târgoviște-Pietroșița, pe care are o stație. Din drumul național, la Vulcana-Pandele se ramifică șoseaua județeană DJ712B care duce către valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Pe malul drept al Ialomiței, comuna este străbătuta de
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
ramifică șoseaua județeană DJ712B care duce către valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Pe malul drept al Ialomiței, comuna este străbătuta de șoseaua să principala, drumul județean DJ712, care merge paralel cu cel național, pe celalalt mal al Ialomiței, de la Pucioasa la Târgoviște. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulcana-Pandele se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,04%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]