1,576 matches
-
aș fi vrut să plâng și nu-mi găseam locul. Respiram amplu și rar oprindu-mi răsuflarea atât după inspir cât și după expir. Aerul pătrundea greu în plămâni prin pernă. Inima își rărea cadența și auzeam valuri de sânge pulsând în timpane ca marea ce se sparge de stânci când refluxul e pe sfârșite. De după pleoape, lumini se rostogoleau ca într-un ghem de parcă gândurile se topeau în mici fire de lumină colorate care mai de care mai interesant.Trebuia
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Oare chiar se uita la mine ? Sau, la fel ca musafirul pe care-l servise cu cafea, nu-i eram decît dispozitiv de asamblare a fantomelor care-i poleiau monologurile ? Oare pentru cine bate... această inimă uriașă a orașului care pulsează și pulsează fără să știe pentru cine ? Mi-am schimbat poziția și am căutat-o, dar nu se zărea nicăieri. Dacă așa stăteau lucrurile, unde naiba mă aflam?... Privit de această ființă inexistentă. — CÎt e ceasul? — Mai sînt cinci minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
se uita la mine ? Sau, la fel ca musafirul pe care-l servise cu cafea, nu-i eram decît dispozitiv de asamblare a fantomelor care-i poleiau monologurile ? Oare pentru cine bate... această inimă uriașă a orașului care pulsează și pulsează fără să știe pentru cine ? Mi-am schimbat poziția și am căutat-o, dar nu se zărea nicăieri. Dacă așa stăteau lucrurile, unde naiba mă aflam?... Privit de această ființă inexistentă. — CÎt e ceasul? — Mai sînt cinci minute bune... Aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
că o să regret toată viața că nu am făcut dragoste cu un bărbat răcoros, cu pielea ca pământul fertil. Sau măcar că nu am stat în brațele unuia care să-mi placă, într-o noapte fierbinte de vară, să simt cum pulsează viu lângă mine un trup mai puțin fad ca trupurile noastre de albi și răcoros ca pământul. Cu mexicanii a fost și mai simplu. Eram deja irațional atrasă de latino-americani, iar literatura lor era hrana mea de om viu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
că traiul în munți ți se urcă la cap, spuse el zâmbind. La vederea lui o cuprinse un acces de entuziasm și furie. Ce calm și zâmbitor era! Preț de o clipă se gândi să-l sărute, dar vena agresivității pulsa puternic înlăuntrul ei, că în loc de asta îl mușcă. Îl mușcă atât de tare de ureche, că băiatul de la Hungry Hop urlă și vocea sa străbătu orașul ca un bumerang. Era rănit. Era asasinat. — Au, vai, vai. Bulinele albe și negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
scenă din spatele barului: tu stai și bei, în timp ce ele își expun țanțoșe marfa. Eu i-am dat-o înainte cu whiskyul, 3,50 dolari cinzeaca, împingând pileala în partea superioară, vestică. Mi-am lipit și paharul rece de obrazul care pulsa. Ajută sau, cel puțin, așa te face să crezi. E oricum o alinare. Trei fete evoluau pe scenă, acoperind tot spațiul tapetat cu oglinzi. Fata care dansa cu sânii dezveliți pentru mine și pentru individul roșcat, cu față de hermafrodit, aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
avea nici un viitor ca dansatoare de local. Oricum, în următoarea jumătate de oră, ea va fi în continuare fata mea. Celelalte două rivale ale ei, aflate la capătul opus al scenei, erau mult mai pe gustul meu, dar fața îmi pulsa dureros, parcă într-adins, ori de câte ori mă întorceam spre ele. Și-apoi, trebuia să mă concentrez asupra fetei mele, să-i cântăresc propriile sentimente în materie. Sunt alături de tine, fata mea, nu-ți face probleme. O să mă faci fericit. A început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am calmat-o acum câteva zile, ceea ce mi-a produs fericire în schimb, o, atât de multă fericire. Numai că de ieri a început să mă doară din nou. De fapt, durerea nu a încetat niciodată definitiv. Am simțit-o pulsând, torcând, lucrând sub piele, pregătindu-și revenirea. Acum sper ca Roger să-mi calmeze durerea și să mă facă iar fericit. Și Selina are darul ăsta. Ea îmi provoacă durere. Ea mi-o calmează. Sunt fericit? Nu sunt sigur. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Am urcat jumătate din panta de la Battersea Bridge. În spatele meu, cele patru coșuri ale centralei electrice arătau în sus, semănau cu pragul unei clădiri neterminate de o amploare inimaginabilă și de o mărime înspăimântătoare. Sub mine, Tamisa se unduia și pulsa aidoma unui creier uman, expediind semnale, dându-și jos văl după văl, ca și cum un lichid mai greu fusese trimis să alunece pe suprafața apei, nelăsând nici urmă de îndoială că fluviile sunt ființe vii. Și ele mor. Am ținut balustrada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dezbracă-te înainte de începerea acțiunii. În timp ce țineam brațul Selinei în mâna dreaptă și aveam catarama curelei în cea stângă, mi-a prins una bună de tot cu genunchiul ei osos. Am luat-o chiar la rădăcina sculei mele sculate, care pulsa dureros. Fui, hai c-a fost tare, mi-am spus eu pe când mă izbeam cu spatele de podea. Ghemuit și cu respirația tăiată, am rămas nemișcat cu lumina atârnându-mi pe față. Simțeam cum mă înverzesc încet începând de la degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a unei Endimiunse și totuși rămâne ascunse de ea ar putea împinge Obiectul până la dezintegrare. Am dori ca acest Concept ridicol să fie dizolvat pe loc. Asta e tot. Te poți întoarce. Am simțit cum partea de eu-Grimus din mine pulsează furioasă la auzul reproșului lui Dota. Apoi mi-am dat seama că existau unele întrebări care-și puteau găsi răspunsul aici mai bine decât oriunde altundeva. Dota, am gândit. — Da? Gândul a fost tăios - expresia unei minți căreia i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
tot mai puțin. Cu elanuri obosite încerc să mă amăgesc că încă sunt în ritmul vremii, deși, prea bine văd că, de fapt, rămân tot mai mult atârnat de coada ei. Târât în iureșul zilelor, al căror ritm nu mai pulsează în mine, ci tot mai depărtat, cum un pluton de soldați se pierde în orizont. Măcar de-aș începe să învăț a-mi chibzui mai bine timpul ce mi-a mai rămas. De-aș putea curăța locul în care rămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
am zis, Înțelegînd pe dată absurdul salutului meu, Întrucît acolo era mereu noapte. O caut pe doamna Jacinta Coronado. Co-ro-na-do. O cunoaște vreunul dintre dumneavoastră, sau Îmi puteți spune unde o găsesc? În fața mea, patru priviri degradate de lăcomie. Aici pulsează ceva, mi-am zis eu. Poate că nu e totul pierdut. — Jacinta Coronado? am insistat. Cei patru interni schimbară cîteva priviri și Încuviințară unii spre alții. Unul dintre ei, pîntecos și fără nici un fir de păr vizibil pe tot trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a apucat sfîrșitul războiului. A fost găsit așezat În fotoliul său, uitîndu-se la vechile fotografii cu Sophie și cu Julián. Ciuruit de amintiri. Ultimele zile de război au fost preludiul iadului. Orașul trăise lupta de la distanță, ca o rană ce pulsează adormită. Trecuseră luni Întregi tatonări și de Încleștări, de bombardamente și foamete. De ani de zile, spectrul asasinatelor, luptelor și conspirațiilor coroda sufletul orașului, Însă, chiar și așa, mulți voiau să creadă că războiul era tot departe, că era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ce se contura În fața lui, În aerul ce Începuse să se Încălzească. Noimann Își privi iar umbra și În locul ei văzu Întinzându-se pe stradă propriul lui sistem circular, alcătuit din vene și artere, legate strâns Între ele, În mijlocul cărora pulsau aorta și venea cavă. Pe măsură ce mergea, desenul creștea, ridicându-se pe verticală. Conștientizându-și criza, medicul mai trase o dușcă de coniac, pentru Îmbărbătare. Trupul său, Îmbrăcat În costum alb, de vară, fu străbătut de convulsii. Acum, zornăind prin venele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
alea rezervate? Șef sală: Furie crescândă. Spume. — Vă dau În brânci afară! Mușu: Semeție. — Noa, hai numa hai! Io mi-s moț, mă! Valerică: — Și vrai, bre, vrai o suticî, spune? În tot acest timp, ca o populație microbiană ce pulsează pe o lamă de microscop, cele câteva zeci de corpuri umane aflate pe ring au tot zvâcnit În ritm și În contra-ritm cu melodia din repertoriul internațional cântată de Johny Titilică. Pe ultimele acorduri ale șlagărului internațional, Zare a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
crește și cu timpul, te-nalță, te supune... În clipe mari de liniști, când apele-s retrase, Când sufletul primează în toate, mai ales, Se vede o speranță pe fețele hidoase Și parcă-ncepe eul, să aib-un înțeles... Când inima pulsează de plinătate gravă Și răscolește-n coșul cel plin cu sentimente, Atunci nu trupul tău, ci altul, o epavă, Va încerca salvarea, pe noi acostamente... Un trup, din trup cu trupul, aidoma și nu, Ți-a subjugat ființa și gândul
EUL... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83795_a_85120]
-
se legănau pe ritmul muzicii de atmosferă care emana de după ușa impunătoare de oțel și cei mai mulți păreau extrem de entuziasmați de ceea ce noaptea aceasta avea să le ofere: senzația acelui prim martini care-ți intră În sânge, senzația muzicii care-ți pulsează prin șolduri, fumul de țigară, arzător dar delicios, șansa de a-ți lipi pielea aceea perfectă de o alta. Nimic nu e mai amețitor decât o seară de sâmbătă la New York, dacă stai În fața celui mai nou și mai șic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am mai auzit răspunsul lui Sammy. Sala VIP se golise total până când mi-am croit drum printre cohortele de muritori de rând. Rap-ul și hip-hop-ul american lăsaseră locul unui fel de muzică psihedelică turcească și Întregul spațiu părea să pulseze de trupuri aproape dezgolite. Camilla, Alessandra și Monica Își găsiseră toate bărbați - un jucător de fotbal de la Real Madrid, un prezentator de la CNN International și un playboy englez care pretindea că-l cunoaște pe Philip de la internat - și se Înghesuiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
toate unghiurile posibile, așchii mici de lemn se vedeau împănate în dungile subțiri de sânge închegat. Danny rămase cu privirea pierdută, juxtapunând mutilările frontale cu cel dorsale, încercând să vadă legătura dintre el. Simțea o sudoare rece la încheieturile mâinilor, pulsând-i. Apoi o voce supărată. „Carter, cine-i tipul ăsta? Ce caută aici?” Danny se întoarse, afișând un zâmbet pacificator; văzu un tip gras într-un smoching alb, jigărit, și cu o pălărioară „1950” cu steluțe verzi. „Detectivul Upshaw. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
gașcă de spărgători. I-am spus că vin aici peste vreo săptămână și ceva, iar el mi-a dat adresa și mi-a zis să intru când vreau. Asta-i cu mine și cu Marty. Întunericul făcea ca încăperea să pulseze. Danny întrebă: — Cum se numea partenerul? De unde îl cunoștea Goines? — Marty nu mi-a spus. — L-a descris? A fost partener cu Marty și la spargerile din ’43 și ’44? Bordoni zise: — Domnule, a fost o conversație de două minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lor. — Nu, domnule. Eu sunt de la Divizia Marelui Juriu și îi anchetăm pe cei din cadrul secției de poliție din Santa Monica. Vrem să aflăm dacă v-au agresat cumva cu ocazia raidului din clubul Knight in Armor, în ’44. Venele pulsau pe fruntea lui Hartshorn. Vocea lui semăna era rece, ca a unui avocat în ședință. — Nu te cred. Duane Lindenaur a încercat să stoarcă bani de la mine în urmă cu nouă ani, pe baza unor afirmații injurioase, pe care amenința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sisteze primirea unor noi membri, de teama unor posibile infiltrări, compromițând astfel și acțiunea lui Danny Upshaw. Își scoase carnetul și pixul, își trase un scaun și se așeză. Dudley plusă: — Da sau nu, domnule Rolff. Aștept un răspuns. Venele pulsau pe tot chipul lui Leonard Rolff. Da, spuse el. Dudley zise: — Excelent. Mal notă la începutul unei pagini noi L. Rolff, 8.01.1950. Anchetatul își aranjă ochelarii. — Cu depoziție în tribunal? Mal preluă replica: — Mai degrabă cu depoziție scrisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
auzit de tine. *** Următoarea oră se derulă cu mare viteză, pline de sunet și imagine. Prietenosul Norman îl ajută să se curețe puțin, apoi îl duse la un bar de pe bulevard. Danny își reveni rapid din buimăceală, simțind cum îi pulsează durerea în părțile moi ale spatelui. Câțiva dinți i se clătinau și simțea și niște înțepături în coaste. Probabil că și polițiștii în uniformă făceau parte din planul lui Considine - care improvizase ceva în favoarea lui -, căci altfel îi spărgeau capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se întoarcă în pat și să aștepte ca această senzație să dispară. Din nefericire, starea de rău se accentuează. După o oră, îl apucă o durere cumplită de cap, greu de neluat în seamă, și-o venă începe să-i pulseze între sprâncene, parând să răspândească vestea morții sale iminente, sub forma unui tatuaj crestat direct în scalp. După două ore, deși băuse mai multe pahare cu apă, bagă de seamă că-i e foarte cald, că are febră. Își trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]