588,342 matches
-
conceput-o dispar; e arhiva comună a unei lupte. Dorind să vorbească despre închisoare cu ajutorul cuvintelor deținuților, GIP a adunat la începutul anilor '70 o cantitate importantă de mărturii (scrisori, povestiri autobiografice, jurnale). Arhiva foucaldiană nu mai este în acest punct doar colectivă, ci capătă o nouă dimensiune, aceea de a fi arhiva celuilalt: autorul nu mai este producător al arhivelor, ci receptor al acestora. Foucault a adoptat, începând cu anii '70, o poziție mai retrasă în raport cu contemporanii; să ne gândim
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
a părut suficient. O simțiți, o simțiți, a revenit el, dar cum puteți fi sigur? În asemenea termeni s-a purtat o discuție pe teme moral-religioase, dar care dorea să explice totul printr-o logică de doi bani. De la un punct înainte, a fost evident că moderatorul și invitații săi nu vorbeau despre aceleași lucruri. Paralelismul acesta a transformat emisiunea într-un dialog tragi-comic și puțintel absurd. Deși invitații nu erau fitecine, ci artiști, oameni de știință, politicieni, ei s-au
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
a transformat emisiunea într-un dialog tragi-comic și puțintel absurd. Deși invitații nu erau fitecine, ci artiști, oameni de știință, politicieni, ei s-au lăsat angrenați în delirul moderatorului, n-au replicat cum se cuvenea, nu l-au pus la punct, nu i-au atras atenția asupra enormităților pe care le debita. Emisiunea a rămas falsă pînă la capăt. Toată lumea venea cu idei în domenii despre care, era limpede, nu știa mare lucru. Datul cu părerea era general. Lipsa de profesionalism
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
chiar cititorul să conlucreze cu autorul, conștient, spune el, de limite, în vederea altei ediții, a celei de față. Mie, citatul îmi spune și altceva. Este convingerea de după o atentă lectură. Unei asemenea lucrări să nu i se caute nicicînd un punct, o oprire, oricît de uriașă compoziție s-ar arăta chiar și pînă în prezent, deoarece ceremonialul de date, minuțios studiate, se dovedește a fi o perpetuă izvorîre. (Completările din volumul 3 ale numelor de autori și ale titlurilor de opere
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
primele două volume). Prefața întregii lucrări este semnată de savantul Ovidiu Bîrlea, la vremea cînd mai trăia. Este istoricul apariției instrumentelor de lucru în acest spațiu, cuprinzînd nume și opere de o mare importanță, cît și enumerări de ani, cu punct de pornire în 1885 și cu întinderi, în timp, pe cît de copleșitoare, pe atît de valoroase. Sînt numiți G. Dem. Teodorescu, pentru colecția Poezii populare române, I.C. Hințescu, Petre Ispirescu, Iuliu A. Zanne, al cărui "corpuscul", Proverbele românilor, este
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
se prăvălesc cu siguranță. Și mai este semnalat un fapt de inestimabilă importanță, nevoia de verificare a informației, pentru a fi evitată greșeala perpetuării, prin simplă reproducere, a unor afirmații eronate. Un exemplu este semnalat în subsolul de la pagina 7, punctul 1. Cîte un Cuvînt înainte al autorului însoțește fiecare ediție, deopotrivă, puncte de sprijin în orientare, istoric și analiză. Lucrarea este dotată cu tot ceea ce caracterizează o cercetare științifică, demnă de respect dar care, înainte de toate, se respectă: bibliografie generală
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
importanță, nevoia de verificare a informației, pentru a fi evitată greșeala perpetuării, prin simplă reproducere, a unor afirmații eronate. Un exemplu este semnalat în subsolul de la pagina 7, punctul 1. Cîte un Cuvînt înainte al autorului însoțește fiecare ediție, deopotrivă, puncte de sprijin în orientare, istoric și analiză. Lucrarea este dotată cu tot ceea ce caracterizează o cercetare științifică, demnă de respect dar care, înainte de toate, se respectă: bibliografie generală. a) studii, colecții, bibliografii; b) periodice. Abrevieri, bibliografice, de cuvinte, de instituții
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
caducitatea (să nu uităm însă că programul năist alcătuia doar o virtualitate, o construcție ideală, iar nu o adeziune la ceea ce urmau să fie manifestările criminale ale unui extremism ale cărui preludii, din păcate, le-a slujit pînă la un punct), ci de a-l lua ca un reper al unui spațiu de spiritualitate și al unui nivel speculativ, ca și al unei înzestrări literare de prim ordin (Să menționăm și o apreciere a lui Mircea Vulcănescu: "Adversar al pragmatismului de
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
spună mai mult despre ceea ce se ascunde dincolo de ele. Dacă ar fi să interpretăm acest lucru, concluzia ar fi optimistă: avem de-a face cu scriitori care au învățat în acești ani să-și gîndească produsul artistic nu doar din punctul de vedere al conținutului. Mitul scriitorului adîncit în textul abisal, indiferent la problemele lumești ale aspectului sau vînzării cărții s-a risipit de mult. Cei care încă nu cred asta să se uite la acești scriitori tineri și la felul
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
și cel mai abstract; filmul cel mai documentar este și cel mai poetic". Așa cum încearcă să iasă din prizonieratul unei dogmatici ilustrative, E.D. nu vrea să cantoneze în cinefilia prea departamentală. Este adevărat însă că - aici Alex. Leo Șerban pune punctul pe i - cineastului omagiat i se atribuie o subclasare a cinefiliei, nu fără un surîs ironic sau snob către "ceilalți" - meteahnă poate a noului val: "Tarkovski învață din și dialoghează cu înțelepciunea lumii, pe care o descoperă, se pare, a
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
naturile plastice, Principiile naturii și grației întemeiate pe rațiune. Trebuie remarcat că toate aceste texte (numite ori doar subsumate prin aceste titluri) sunt traduse și publicate în premieră în limba română. Munca traducătorului și a îngrijitorului ediției este, din acest punct de vedere, întru totul de luat în seamă, cu atât mai mult cu cât ea se exercită pe un teren încă nedesțelenit în cea mai mare parte la noi, deși în mod cu totul fals pare deja în întregime explorat
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
de adîncime, în forfota cosmopolită și nebugetară a unei ordini culturale pe cale de a se legitima." Mai întîi, nu este nimic trist în faptul că toate instituțiile enumerate nu au sprijinit antologia. Este exclusiv un motiv de bucurie. Al doilea punct esențial ar fi spiritul "alternativ": o situare adecvată în spațiul literar de astăzi. Manifestul pe care Dan Lungu îl citează în prefață poartă o mîndrețe de titlu: De ce un monguz vorbitor să fie mai prejos decît o pisică sau ciorna
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
aprobarea generală a celor preocupați de invazia yankee pe teritoriul limbii patriei. Dar lingvistul José Luiz Fiorín, de 54 ani, profesor la USP, se detașează de acest cor. "Nu există rațiune lingvistică pentru justificarea proiectului, care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit", fulminează el care, săptămâna trecută, a publicat în revista "Gragoatá", a Facultății de Litere a Universității din Rio de Janeiro, un articol în care-și susținea punctul de vedere. Pentru Fiorín
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit", fulminează el care, săptămâna trecută, a publicat în revista "Gragoatá", a Facultății de Litere a Universității din Rio de Janeiro, un articol în care-și susținea punctul de vedere. Pentru Fiorín, împrumuturile fac parte din istoria unui popor și nu pot fi eliminate prin lege. Mai mult: el nu observă violări ale gramaticii, foneticii sau vocabularului care să justifice o atitudine protecționistă - și se teme că baza
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
Baza ideologică a politicii de apărare a limbii este naționalismul. Cred că naționalismul duce la genocid, barbarie, xenofobie. Stânga a fost întotdeauna internaționalistă. În fine, găsesc că nu există o rațiune lingvistică pentru justificarea proiectului, care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit. Prin această apropiere, engleza care se vorbește în Brazilia nu sfârșește ea prin a fi utilizată cu greșeli? În procesul de constituire a lexicului, cuvintele străine își schimbă sensul. Batom, în
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
folosirea cuvintelor în engleză. Și pe mine mă deranjează să aud pe un important economist al guvernului folosind termenul bidar (verbul format de la bit, n.tr.). Dar faptul că mă deranjează nu-mi dă dreptul să propun politici inconsistente din punct de vedere lingvistic și greșite din punct de vedere politic. Sunteți de părere că Brazilia are nevoie de o politică lingvistică? Sunt de părere că putem avea o politică de promovare a portughezei. Dar, sub acest aspect, proiectul deputatului este
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
mă deranjează să aud pe un important economist al guvernului folosind termenul bidar (verbul format de la bit, n.tr.). Dar faptul că mă deranjează nu-mi dă dreptul să propun politici inconsistente din punct de vedere lingvistic și greșite din punct de vedere politic. Sunteți de părere că Brazilia are nevoie de o politică lingvistică? Sunt de părere că putem avea o politică de promovare a portughezei. Dar, sub acest aspect, proiectul deputatului este absolut vag. Politică de promovare înseamnă: biblioteci
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
oferindu-ți șansa distanțării ca să pricepi că ciudățenia se găsește în noi, în sistem, în fiecare clipă petrecută aici, toate astea și încă multe altele l-au scos de la început pe Vlad Zografi din contextul obișnuit al exprimărilor dramaturgice. Din punctul meu de vedere, capodopera de pînă acum rămîne Petru sau petele din soare, o parabolă a societății cinice de peste tot și dintotdeauna, o analiză a unui tip de eșec care poate determina declinul societății: falsa ierarhie a valorilor. Tot o
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
față. Zografi ne arată cam aceeași oglindă și cam aceleași linii - groase, delicate, subțiri, proeminente, tragice, comice - formează portretul. Un lucru absolut meritoriu este jocul autentic, aș spune, al fiecărui actor din distribuția Nonei Ciobanu, aleasă cu inspirațiune. Este și punctul forte al spectacolului pentru că se joacă cu chef. În cupluri, în grupuri, soliști, actorii acestei trupe trec cu bine confruntarea cu un text, repet, deloc simplu. Inocența, aroganța, șmecheria, prețiozitatea discursului și a atitudinii, derizoriul continuu în care se trăiește
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
care a atins-o țara. De aceea vreau să scriu despre acești oameni, care au fost lăsați în urmă, care își pun zilnic întrebarea: ce este prosperitatea? Fiindcă pentru acești oameni, prosperitatea nu a venit niciodată. Mi se pare interesant punctul lor de vedere și cum văd ei Japonia, o țară care a ajuns atât de departe, în vreme ce ei, locuitorii ei, au bătut pasul pe loc. Mulți japonezi nici nu realizează asta. Japonezul de rând e un om bun, care are
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
amăgitoare" (A cincea scrisoare venețiană). Firește, dezicerea de sine și transferul eului în alte ipostaze trădează un impuls demoniac. Sfidarea Creației apare însoțită de autosfidarea creaturii, nemulțumită de chipul său și arborînd masca. Se cuvine însă a menționa în acest punct și un nou, consolator, recurs la originar. Civilizațiile străvechi utilizau masca și travestiul, neavînd o comportare naturalistă, ci una artificială. Revenirea la natură e, în pofida aparențelor, o caracteristică a unor societăți obosite (romantismul neconstituind decît un stigmat al epuizării!). Astfel
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
atât din partea criticii cât și din partea celorlalți poeți, a revitalizat interesul pentru (neo)suprarealism într-o perioadă în care se caută febril o formulă poetică cât mai potrivită timpului. De aceea, cartea lui Iulian Tănase este interesantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând este și un fapt concret al simptomului deja enunțat și care poate prinde contur în anii ce urmează (în Occident, suprarealismul a supraviețuit în diferite forme, atingând chiar și o latură comercială de succes). Dar
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
Pavel Șușară După ce, cu vreo cîțiva ani buni în urmă, sculptorul Bata Marianov punea punct, la capătul a doar două ediții, Simpozionului de sculptură în lemn de la Gărîna, prima acțiune artistică privată din spațiul nostru cultural de după ’90, se părea că el nu mai are nici suficiente motivații, și nici destule resurse morale pentru a
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
judecăți asupra lumii occidentale, nesimțitoare la valorile imaculate ale creației artistice și atît de robite față de mercantilismul alienant și impur, i-a scris lungi epistole cancelarului Schröder, s-a opus vehement întervenției NATO în Serbia, l-a pus drastic la punct pe președintele Bush, a făcut demersuri laborioase pentru a deschide o mare expoziție în SUA și, în vreme ce profesa o drastică filosofie antimodernă, trudea, în spiritul modernității, la afirmarea ideii în forma artistică și la promovarea limbajului ca element esențial în
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
cu o bogată carieră în preocupările sale, și anume de la aceea a lupoaicei, formă pe care a mai experimentat-o și în piatră (la Baia Mare), și în metal (la Călărași). Schimbînd încă o dată criteriul de lectură și privind totul din punctul de vedere al spectacolului propriu-zis, al impactului optic nemijlocit, atunci lucrarea cu cel mai mare potențial decorativ, altfel spus, ale cărei suprafețe concurează volumele prin aspirația lor de a fi percepute individualizat, este aceea a lui Horia Bojin. Pe lîngă
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]