2,104 matches
-
Thomas o tulbura. Inodoră, incoloră, fără gust; așa trebuia să ajungă iar la robinet apa; microscopicii Înecați influențau analizele; În laborator, leșuri invizibile erau puse În evidență de aparatură diabolică; bacterii selecționate cu grijă aveau să le vină de hac, purificînd neobosite lichidul. Un Thomas mai conștient s-ar fi gîndit la asta, poate o și făcuse, În cîteva rînduri, În vreme ce se ștergea, după duș, c-un prosop aspru, numai aspru, reactiva circulația. Dar mintea nu zăbovea prea mult la amănunte
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
spînzurați, tot aia, nici sinucigașii nu mai impresionează, nimic nu mai e Înfiorător, Berg; meciurile, da, meciurile ne mai fac oameni, goooooooooooooool, ce vid, Doamne! - culmea, un gol Înscris de la centrul terenului mai curăță creierul de zoaie, Însă nu-l purifică, Berg, doar Îi administrează niște impulsuri; motocicleta, Berg, motocicleta, trepidațiile mai desprind din sosuri, trepidațiile, viteza, nu pricepi, Berg, nu ai condus o motocicletă niciodată, Berg, tu ai o mie, milioane de rețete de sosuri, sînt din cărțile tale, o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
trepidațiile mai desprind din sosuri, trepidațiile, viteza, nu pricepi, Berg, nu ai condus o motocicletă niciodată, Berg, tu ai o mie, milioane de rețete de sosuri, sînt din cărțile tale, o carte pervertește, Berg, noi venim la tine să ne purificăm și tu ne Îngroși venele cu alte sosuri, necunoscute, ai o minte obeză, care, nu știu cum, se mișcă al dracului de repede, ne zăpăcești de tot, Berg, ești un hoțoman, Berg, ne iei din energii, din cele potențiale, și ne dai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ajuns, dintrodată, lîngă Ingrid, i-ar fi povestit acesteia tot - poate l ar fi iertat, convinsă că o asemenea mărturisire nu pornește decît dintr-un imens regret; dintr-o astfel de spovedanie putea să Încolțească o mare iubire. Păcatul, uneori, purifica, după lepădare; Francisco de Assisi ajunsese chiar sfînt; ce-ar mai fi fost de zis de Maria din Magdala? Dar lucrurile, văzute astfel, denaturau esențialul: fiecare trebuia să dea seamă pentru faptele sale. Ingrid era departe; sentimentul de vinovăție al
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sorbit un rest de cafea rămas În ceașcă, pînă la zaț, Thomas a privit În jur; era bine acolo. Venise vremea să facă un duș. Se simțea nițel cleios, pielea avea o patină, urmă a Încleștărilor de peste noapte; apa va purifica trupul, va limpezi cugetul; Împrospătat, Thomas va evalua, apoi, fumînd tihnit o țigară, rezultatul incursiunii sale. Cucerise tabăra celor două lesbiene, chiar dacă nu asta Își propusese, Își văzuse fiica, da, izbutise: Încrezător, de-acum, putea, după o altă pregătire - nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
acum, prea Întorceau lucrurile pe toate fețele pînă decideau ceva. „Eram, cîndva, Castor și Pollux! Ții minte? Tineri, frumoși, uniți, Thomas! În stare să murim unul pentru altul! Eu am ales să mor pentru bani! Tu ai rămas să te purifici! Profesor de etică! Dacă mi-ai fi spus cîndva asta, aș fi murit de rîs! Morala noastră, atunci, Thomas, era a unor semizei, ne deosebeam de oamenii obișnuiți, disprețuiam strădania lor de a fi buni cetățeni, pentru că noi nu aveam
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
de la capăt, nu te pui cu omul, ajuns să supraviețuiască și În azot lichid, congelat, auzise, văzuse bunicuța la televizor; unii chiar cereau, plătind bani mulți, să fie puși la frigider pentru a Învia cîndva. Focul purificator! Ce să mai purifice? Distrugător, așa Îl vroia Antonia, atunci cînd o apuca! Nimic! Pustiu! Vid! Și nici atunci nu avea Rusoaica siguranța deplină că din acel nimic nu se va ridica iarăși om, o neliniștea mult asta, obsedant. Zicea un savant că universul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se mai răcește cu cîteva grade. Un praf extrem de fin s-a lăsat peste străzi, peste acoperișuri, pe balcoane. Uneori trec cu mașina de stropit străzile și încerc să mai curăț orașul, să-i redau puțină prospețime și să mai purific aerul. atmosfera, printr-un ciudat fenomen de transparență, parcă a devenit o lentilă gigantică, o lentilă care mărește... am impresia că văd planete îndepărtate care ard, sau fulgere la marginea universului. Dar lumea mea rămîne în continuare liniștită, înghețată în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
legată de stăpânirea unui pământ, a unei structuri sociale, ci se identifică cu o «mântuire întru perfecțiune» care-i permite omului - sufletului său - să aibă acces la o viață nouă, pentru a cărei realizare se cere ca sufletul să fie purificat. În timp ce Domnul îi promisese lui Abraham un pământ concret în care să trăiască în mod efectiv, Filon, inspirându-se din întreaga tradiție platonică și greacă, nu se mai gândește la o mântuire integrală a omului, ci la eliberarea elementului său
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și comunitățile pot și trebuie să trăiască, la nivel profund și existențial. Întâietatea creativă și autentificatoare a comuniunii asupra comunității necesită și o întâietate a persoanei asupra funcției. Însă când se vorbește despre primatul persoanei, este nevoie de o atenție purificată de orice formă de ingenuitate, căci nu ne naștem persoane, ci devenim persoane. Nu trebuie să subevaluăm riscurile pe care le implică grija față de necesitățile personale care, oricât de legitimă și necesară ar fi, nu întotdeauna este îndeajuns de purificată
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
purificată de orice formă de ingenuitate, căci nu ne naștem persoane, ci devenim persoane. Nu trebuie să subevaluăm riscurile pe care le implică grija față de necesitățile personale care, oricât de legitimă și necesară ar fi, nu întotdeauna este îndeajuns de purificată de pasiuni și de neliniști. Dorința fiecărui frate și soră de fi acceptați și valorizați ca persoane și nu doar ca «personal» destinat să asigure o întreagă serie de prestații, necesită o prealabilă și o continuă edificare interioară a personalității
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
propriei libertăți de fiu. Însă, și în acest caz, nu putem uita că vocea conștiinței - orice conștiință care este cu adevărat la înălțimea propriei libertăți și responsabilități - trebuie să fie modelată și trebuie să consimtă neîncetat să fie cernută și purificată pentru a fi autentică. Cât privește cei ce au ales să-și exercite propria libertate în ascultare, ca mijloc și expresie a comuniunii, trebuie să știe că până și opțiunile cele mai intime și personale trebuie să treacă prin creuzetul
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
zise Weissmann, privind pe fereastră înspre trăsură, al cărui birjar, impacientat, plesnea din bici. Gîndește-te mai bine! Norodul te așteaptă, de ce nu vrei să mergi? De altfel, orice sfânt se retrage câtăva vreme în pustiu, într-o chilie, ca să se purifice. Dacă vrei, te ducem într-o mânăstire adorabilă, unde vei putea medita absolut singur. Nu vin acolo decât îngeri îmbrăcați în alb, dimineața la nouă și seara. Acolo este locul dumitale, maestre! - Și e pustiu? - Pe onoarea mea! Mai pustiu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de piscuri înzăpezite. El, omul bun, care aducea pe Lili ca să fericească un tânăr, care se interesa de afacerile Aglaei, deși vedea că sunt "imorale", sub demnitatea lui, el, care luase pe Olimpia pentru a înălța instituția căsătoriei, a o purifica de egoism, tocmai el era privit cu nasul sus. De acum încolo, nu se mai simțea legat de nici o obligație și avea să-și vadă serios de propriul lui viitor. Da, e adevărat că iubise și poate o mai iubea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pezevenghii. Bunăoară, am avere și am lăsat pe altul să sufere, atunci conștiința mă muncește fără voia mea și-mi intoxică sângele. Dacă însă spun duhovnicului: preasfinte, am făcut pe cutare să sufere, sunt un păcătos, se descarcă conștiința, se purifică sângele, pe legea mea! D-aia trăiesc babele atâta. Apoi mi-a mai spus părintele și altele, și în adevăr că are dreptate: omul strânge până la o vreme, dar apoi nu mai are nici un sens să adune. Ce-o să mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și destul de solicitante. „Tânărul care este chemat să se maturizeze în decursul întregului arc al vieții, începe, în această etapă precisă, un itinerar de realism și de deschidere față de lumea concretă. Acest lucru îl incită și, în același timp, îi purifică motivațiile, adesea bazate prea mult pe propriile forțe, proiecte și pe anumite «propuneri sfinte»”. În relația cu ceilalți el își fortifică motivațiile și fidelitatea față de grupul de apartenență, față de carisma institutului propriu, față de persoanele din aceeași comunitate. Însă este în
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
va fi important ca să se poată dispune de inițiative formative care să ajute „nu numai la recuperarea unui context mai favorabil vieții spirituale și apostolice, ci și la descoperirea caracteristicilor specifice acestei faze existențiale. În ea, de fapt, dacă se purifică anumite aspecte ale personalității, dăruirea proprie lui Dumnezeu devine o acțiune mai clară și mai generoasă și se răsfrânge și asupra fraților mai senin și mai discret și totodată devine mai transparentă și mai plină de har. Acesta este darul
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
portocali, acceptînd: Unu: să se plaseze exact în compartimentul a cărui cheie o primeau de la Robin. Doi: să nu producă cel mai firav zgomot. Trei: să-l aștepte pe Robin într-o ținută convenabilă ungerii, vîrîndu-și deja (pentru a fi purificate) absolut toate veșmintele în interiorul unor cufărașe, ale căror ușițe (constatau ele, mai apoi, cu disperare) se blocau automat după prima întrebuințare. După aceste instrucțiuni, Robin s-a așezat la masa de joc și nu s-a mai clintit de acolo
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Dumnezeu în vine, să-l îngropi împreună cu resturile tale, ce le vei aduna prin amintiri, și cu stârvuri umane și divine să-ți îngrași verdețuri de nădejde, și lumini de putregai să sprijine timiditatea atâtor zori! Dar pentru a te purifica de moștenirea omenescului tău, învață a obosi, a dizolva, a corupe moartea din tine, de la răspântiile tale. Privește un om stingher care așteaptă ceva și întreabă-te ce. Și vei vedea că nimeni n-așteaptă nimic, nimic ce n-ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vremii. Împerecherea a două neanturi generează plictiseala - doliu temporal al conștiinței separate de viață. Ai vrea să trăiești și nu poți "trăi" decât în timp; ai vrea o baie de imediat și nu poți decât să te usuci în aerul purificat de ființă al unei deveniri abstracte. Ce e de făcut împotriva plictiselii? Cine e dușmanul ce trebuie răpus sau măcar uitat? Desigur timpul - și numai el. Am fi noi înșine - de-am trage ultimele consecințe. Dar plictiseala se definește chiar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în cursul viețuirii, din ce am ieșit mai tare și mai singur - nici dragostea, nici chinul imediat al trupului sau temerea în preajma neînțelesului și nici căința necurmată a gândului n-ar fi izvorul creșterii lăuntrice, ci toate laolaltă, învăluite și purificate în sentimentul morții. Fără el, te înalți anapoda, îndepărtînd din sfârșit grăunțele de nimb sau de apoteoză. Când însă moartea încolțește în fiece suflare, rodul suferințelor noastre își păstrează o maturitate neatinsă și viața este mai puțin pierzanie, acordată ultimelor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
absența de iubire? Fără ispitele erotice, nimicul e piedica fiecărei clipe. Doar înfiripările dragostei silesc lumea să fie, iar pasiunile ei sânt o surdină pentru neant. Un minus de iubire este o lipsă de existență, iar vidul erotic, un univers purificat de fire. Nu-i plictiseala o vacanță a dragostei, o pauză în demiurgia indispensabilei înșelăciuni? Și nu ne plictisim dintr-o insuficiență de delir? Acesta introduce o notă de ființă în monotonia nimicului. Din vibrațiile ultime ale sufletului irupe universul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
A avea "adîncime" înseamnă a nu mai fi amăgit de separații, a nu mai fi rob "planurilor", a nu mai dezarticula viața de moarte. Contopind toate într-o confuzie melodică de lumi, agitația infinită, sumbră și cuprinzătoare de elemente se purifică într-un fior de neant și plinătate, într-un suspin crescut din străfundurile ultime ale firii și care ne lasă pe veci un gust de muzică și de fum... Existența oamenilor e justificată prin reflexiile amare ce ni le inspiră
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
văzul semenilor, în a juca rolul de cancer hazliu... Când azurul echivoc se topește în stropi de plictiseală și picură o imensitate de albastru și de dezolare, mă apăr de mine și de cer cu Mediteranele spiritului. De nefericire ne purificăm în accesele de ură sărbătorească și vastă, în care, reducând totul la nimic și-n primul rând iubirea, curățăm eul de toate impuritățile firii. Cine nu poate urî nu cunoaște nici unul din secretele terapeutice. Orice însănătoșire începe printr-o operă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
noi înșine decât călcîndu-ne fără milă în picioare. Un adevăr care n-ar trebui spus nimănui, niciodată: nu există decât suferințe fizice. În ispitele dragostei, nu mai e spațiu între mine și moarte. Absolutul se așază la capătul unei erotici purificate de univers. Tot ce crește peste iubirea terestră zidește temeliile lui Dumnezeu. Imposibilitatea de-a împăca dragostea cu lumea... Mai mult decât în orice, în iubire ești și nu ești. Nediferențierea morții de viață e un fenomen al îndrăgostirii. Fiind
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]