KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...53 >

1,318 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

alta, rezult? din agregarea acestora din urm?. Explică?ia acestor conduite, ca ?i a fenomenelor colective structurale pe care le produc, trece deci prin identificarea �variabilelor� � individuale sau colective � �n corela?ie cu atitudinile aferente acestor conduite. Tehnicile e?antion?rîi au fost dezvoltate ca urmare a anchetei lui Booth asupra vie?îi muncitorilor londonezi. Analiza factorial? a fost inventat? de c?tre englezul Spearman. Sociologia familiei s-a dezvoltat �ntr-o optic? cantitativ? gra?ie mineralogistului francez Le Play. Gabriel Tarde

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Booth asupra vie?îi muncitorilor londonezi. Analiza factorial? a fost inventat? de c?tre englezul Spearman. Sociologia familiei s-a dezvoltat �ntr-o optic? cantitativ? gra?ie mineralogistului francez Le Play. Gabriel Tarde a fost campionul cercet?rilor asupra m?sur?rîi atitudinilor ?i asupra psihologiei sociale a comunic?rîi (arunc�nd o privire asupra scenei franceze, nu este exagerat s? vorbim de victoria să postum? �n b?ț?lia cu Durkheim). Ideea de a aplica metodele matematice �n analiza scrutinelor electorale

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a fost inventat? de c?tre englezul Spearman. Sociologia familiei s-a dezvoltat �ntr-o optic? cantitativ? gra?ie mineralogistului francez Le Play. Gabriel Tarde a fost campionul cercet?rilor asupra m?sur?rîi atitudinilor ?i asupra psihologiei sociale a comunic?rîi (arunc�nd o privire asupra scenei franceze, nu este exagerat s? vorbim de victoria să postum? �n b?ț?lia cu Durkheim). Ideea de a aplica metodele matematice �n analiza scrutinelor electorale a fost obiectul lucr?rilor �mpinse foarte departe

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
belgianul Qu�telet, a fondat sociologia empiric?, ferm ?i definitiv, sub denumirea de �fizic? social?�. [�] �n Italia, �n timpul primei jum?ț??i a secolului nostru, Niceforo a enun?at c�teva propozi?îi foarte clare privind problema m?sur?rîi �n sociologie ?i �n psihologie. El a f?cut un str?lucit expozeu �n cartea să asupra m?sur?rîi progresului. Germanii pot revendică un anumit num?r de p?rin?i fondatori: Max Weber a fost, �n anumite perioade

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
jum?ț??i a secolului nostru, Niceforo a enun?at c�teva propozi?îi foarte clare privind problema m?sur?rîi �n sociologie ?i �n psihologie. El a f?cut un str?lucit expozeu �n cartea să asupra m?sur?rîi progresului. Germanii pot revendică un anumit num?r de p?rin?i fondatori: Max Weber a fost, �n anumite perioade, un entuziasmat al cuantific?rîi ?i a f?cut el �nsu?i numeroase calcule; Ț�nnies a inventat un coeficient

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
psihologie. El a f?cut un str?lucit expozeu �n cartea să asupra m?sur?rîi progresului. Germanii pot revendică un anumit num?r de p?rin?i fondatori: Max Weber a fost, �n anumite perioade, un entuziasmat al cuantific?rîi ?i a f?cut el �nsu?i numeroase calcule; Ț�nnies a inventat un coeficient de corela?ie inedit; �n timpul vacan?elor de Pa?te, von Wiese �?i ducea studen?îi prin sate s? studieze pe viu rela?iile

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ocupat un post la Universitatea din Newark, apoi a devenit rapid liderul principal al tradi?iei empiriste ?i cantitative dezvoltate la Columbia unde a fost numit profesor �n 1940, �n acela?i timp cu Merton. El s-a dedicat codific?rîi procedurilor metodologice ale anchetei, elabor?rîi tehnicilor de culegere ?i de analiz? a datelor (panel, analiza multivariat?) f?r? a neglijă reflexia epistemologic? aprofundat? [29]. Foarte repede, numele s?u apare indisociabil legat de reprezentarea ce avea s? se impun

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Newark, apoi a devenit rapid liderul principal al tradi?iei empiriste ?i cantitative dezvoltate la Columbia unde a fost numit profesor �n 1940, �n acela?i timp cu Merton. El s-a dedicat codific?rîi procedurilor metodologice ale anchetei, elabor?rîi tehnicilor de culegere ?i de analiz? a datelor (panel, analiza multivariat?) f?r? a neglijă reflexia epistemologic? aprofundat? [29]. Foarte repede, numele s?u apare indisociabil legat de reprezentarea ce avea s? se impun? �n mod abuziv �n toat? lumea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte � condi?ie necesar? a valid?rîi lor empirice prin metode cantitative ?i calitative. Apoi, plec�nd de la indicatori, �ntotdeauna par?iali, trebuie construi?i fie �indicii� statistici, fie �tipologiile� calitative care permit m?surarea iar uneori identificarea absen?ei sau prezen?ei, ca ?i natură, talia

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Parsons, ale c?rui prime lucr?ri (1937) au convins c? ac?iunea social? avea propriet??ile unui �sistem� (cf. cap. I), s-a �nh?maț la rezolvarea unei duble probleme: aceea a condi?iilor men?inerii ?i func?ion?rîi sistemului social, pe de o parte, ?i aceea a modalit??ilor ac?iunii sociale, pe de alt? parte, fapt care l-a condus la elaborarea giganticii paradigme a �structuro-func?ionalismului� (Parsons, 1951; Parsons ?i Shils, 1951; Parsons ?i colab., 1953

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
specificit??îi ?i a neutralit??îi afective; de unde, valorizarea profesiilor ?tiin?ifice ?i tehnice, urm?rirea ?i recunoa?terea reu?iței individuale, dezvoltarea familiei nucleare, sau predominan?a vie?îi economice. �n cursul anilor ?aizeci, reflexia lui Parsons asupra schimb?rîi sociale � prin mijlocirea analizei comparative a istoriei societ??ilor globale (1966) � l-a dus la recunoa?terea �n r�ndul societ??ilor avansate, a acelora care manifest? mai mult? capacitate de adaptare inovatoare ce determin? o diferen?iere func?ional

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
iei a suscitat importante lucr?ri care se �nscriu �ntr-o optic? mertonian? (Selznick, 1949; Blau, 1952; Gouldner, 1954). �ns? func?ionali?ții americani au uitat, �n general, pruden?a lui Merton care a refuzat mereu postulatele unicit??îi ?i integr?rîi func?ionale a sistemului social global propov?duite de c?tre Malinowski. Acest fapt a condus la reducerea structurii sociale la cea a profesiunilor ?i a conduitelor individuale la simplă punere �n act a rolurilor, determinate de statutul profesional, de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
falsă neutralitate ideologic?. Mills cheam? la punerea �n act a �imagina?iei sociologice� (1959) care articuleaz? �ncerc?rile personale� tr?ițe �n realitatea cotidian? ?i �mizele colective ale structurii sociale�, a?a cum o ilustreaz? lucr?rile sale asupra alien?rîi claselor mijlocii (1951) ?i, mai ales, cele asupra c�rd??iei elitelor economice, politice ?i militare ale Statelor Unite (1956). Prin această, el re�nnoad? leg?tură cu firul istoric ?i critic al sociologiei clasice europene (Marx, Weber, Moser) ?i americane

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
europene (Marx, Weber, Moser) ?i americane (Veblen). �n timp ce criticile lui Sorokin la adresa �cuantofreniei� sociologiei americane [67] ?i acelea ale lui Merton asupra schizofreniei acesteia (1949) au r?mas f?r? mare inciden?? (din cauza marginalit??îi primului ?i integr?rîi �n sistem a celui de-al doilea), criticile lui Mills aveau s? inaugureze un curent care se va �ngro?a ?i radicaliză la sf�r?ițul anilor ?aizeci, o dat? cu agită?ia din campusurile universitare. �n acela?i timp

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i nu le vom prezenta �n bibliografie dec�ț �n cadrul urm?torului capitol). Pentru moment, s? ne mul?umim cu afirmă?ia c? sociologia american? a anilor cincizeci-?aizeci a realizat multe dintre ambi?iile sale. Pe planul cercet?rîi empirice a atins un nivel de formalizare care confer? demersurilor sale un caracter cvasirutinier ?i care o fac s? accead? la un autentic statut de �?tiin?? normal?� (Kuhn). Pe plan teoretic, ea dispune, o dat? cu �structuro-func?ionalismul� parsonsian, de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
abstract ?i de general pentru a organiza cuno?țin?ele acumulate ?i � last but not least! � o schem? de ra?ionalizare �n form? ?tiin?ific? a complexului ideologico-cultural care domin? societatea american?. c? integrarea polilor teoretic ?i empiric ai cercet?rîi r?m�ne f?r? vlag?: dovad? c? teoria parsonsian? este mai mult analitic? dec�ț sintetic?. Dar se poate observa c? practicienii ?i teoreticienii coexist? pa?nic � ?i par s?-?i acomodeze reciproc principiile, obiectivele ?i demersurile [70]; acuză

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
iile culturale ale imagina?iei sociologice ?i dimensiunea politic? a ?tiin?elor omului ?i societ??îi. C.W. Mills (1959); (trad. Mills, 1967: 25-26) 2. Reconstruc?ia sociologiei franceze La Eliberare, sociologia francez? �?i face bilan?ul: pe planul organiz?rîi universitare ?i a �nv???m�ntului nu s-a schimbat practic nimic de la �nceputul secolului; �nc? nu s�nt formă?i sociologi; cercetarea, care a cunoscut o re�mprosp?tare ?i o orientare nou? �n cursul deceniului precedent, r?m

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cu adev?raț av�ntul. �n schimb, pe planul orient?rilor, se afirm? foarte repede o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi societ??îi franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea obstacolelor sociale ale cre?terii ?i moderniz?rîi [68]. �n acest context, ?tiin?ele economice ?i politice devin prioritare; chiar �n 1945

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
franceze, mai sensibil? acum la mizele empirice dec�ț la sirenele teoretice Procesul edific?rîi institu?ionale �n contextul ideologiei �reconstruc?iei� economice ?i administrative de dup? r?zboi, conta foarte mult identificarea obstacolelor sociale ale cre?terii ?i moderniz?rîi [68]. �n acest context, ?tiin?ele economice ?i politice devin prioritare; chiar �n 1945, s�nt create Institutul Na?ional de Studii Demografice (INED) ?i Funda?ia Na?ional? de ?tiin?e Politice (FNSP), iar �n 1946, Institutul Na?ional

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
profesor la Conservatorul Na?ional de Arte ?i Meserii (CNAM) care organizeaz? ?i conduce CES p�n? �n 1952 ?i creeaz? Institutul de ?tiin?e Sociale ale Muncii (ISST) �n 1953. �n aceast? oper? de organizare ?i promovare a cercet?rîi trebuie s? subliniem rolul istoricilor de la ?coală Analelor care s�nt la originea cre?rîi, �n 1947, a celei de-a VI-a sec?îi (de ?tiin?e economice ?i sociale) a ?colii Practice de �nalte Studii (EPHE), ca ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
p�n? �n 1952 ?i creeaz? Institutul de ?tiin?e Sociale ale Muncii (ISST) �n 1953. �n aceast? oper? de organizare ?i promovare a cercet?rîi trebuie s? subliniem rolul istoricilor de la ?coală Analelor care s�nt la originea cre?rîi, �n 1947, a celei de-a VI-a sec?îi (de ?tiin?e economice ?i sociale) a ?colii Practice de �nalte Studii (EPHE), ca ?i pe acela al comenzilor venite de la institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) � f?r

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
extern?), dar care era patria sociologiei moderne. c? atunci oferta de sociologie preceda cererea. Oferta sociologiei se �nt�lnea cu sensibilitatea unei perioade a c?rei problematic? central? era cea a condi?iilor ?i a consecin?elor sociale ale �moderniz?rîi�. Odat? cu gaullismul sociologia francez? cunoa?te �ns? perioadă cea mai fast? din istoria sa [57]. Internă?ionalismul unui stat modernizator ?i ac?iunea c�torva personalit??i hoț?r�te ofer? sociologiei oportunit??i de dezvoltare f?r? precedent

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
loisir-ul (Dumazedier, 1962), organiza?iile (Crozier, 1955, 1963, 1965), mijloacele de comunicare �n mas? (Morin, 1956, 1969), bolile mentale (Bastide, 1965), condi?ia femeii (Guilbert ?i Isambert-Jamati, 1956; M.-J. Chombart de Lauwe, 1963). Institute importante se consacr? cercet?rîi fundamentale: Laboratorul de Sociologie Industrial? (1958) al lui Alain Touraine (1961, 1965b, 1966), Centrul de Sociologie European? al lui Aron, sau Grupul de Sociologie a Organiza?iilor (1966) al lui Michel Crozier. Aceast? formidabil? dezvoltare este sprijinit? de politică Delegă

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Industrial? (1958) al lui Alain Touraine (1961, 1965b, 1966), Centrul de Sociologie European? al lui Aron, sau Grupul de Sociologie a Organiza?iilor (1966) al lui Michel Crozier. Aceast? formidabil? dezvoltare este sprijinit? de politică Delegă?iei Generale a Cercet?rîi ?tiin?ifice ?i Tehnice (DGRST) care, �ncep�nd cu 1959, ?i prin intermediul �ac?iunilor concertate� ale Comitetului de Analiz? a Dezvolt?rîi Economice ?i Sociale (CADES), devine principalul contractant de fonduri pentru ?tiin?ele sociale. Se poate face ?i carier

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
iilor (1966) al lui Michel Crozier. Aceast? formidabil? dezvoltare este sprijinit? de politică Delegă?iei Generale a Cercet?rîi ?tiin?ifice ?i Tehnice (DGRST) care, �ncep�nd cu 1959, ?i prin intermediul �ac?iunilor concertate� ale Comitetului de Analiz? a Dezvolt?rîi Economice ?i Sociale (CADES), devine principalul contractant de fonduri pentru ?tiin?ele sociale. Se poate face ?i carier? �n sociologie: mai pu?în �n �nv???m�nt, mai mult �n cercetare (�n 1968, existau deja 26 de centre de cercetare

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]