2,475 matches
-
de vlagă pun în primejdie țara.” ( Maria Regina României, Jurnal de Război 1916-1917. Vol. I.Trad. Anca Bărbulescu. Ed. Humanitas, București, 2014, p. 9) Toate aspirațiile FEMEII creștine, alese, toate neliniștile, visurile, suferințele, dorurile, fiorurile, rugile, sacrificiile, îmbrățișările, întreaga sa rânduială creștină și toate activitățile ei misionare converg spre transfigurarea Omului. Ruga înmugurește în dor, binele înflorește în cântare, dăruirea se prelinge în miresmele frumosului, libertatea se cuminecă în adevăr, credința se înnobilează în iubire. Toate stările celeste îi devin temelie
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Alexandru, încearcă să intre în dialog cu Persoana vie, omul ca ființă ce încoronează zidirea, iar el, bărbat fiind, știe că omul, pe măsura lui este Femeia, ca Fecioară și Maică, cea care biruie valurile vremii și se așează în rînduiala nepieritoarelor constelații, dincolo de slava lor, ca desăvârșită adoratoare și ascultătoare... În toți marii poeți naționali transpare o rînduială a universului, o cosmogonie ce se limpezește în jurul Paternului, Părintescului, aproape la toți asemănătoare... Eminescu este pătruns de armonia și farmecul cel
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
fiind, știe că omul, pe măsura lui este Femeia, ca Fecioară și Maică, cea care biruie valurile vremii și se așează în rînduiala nepieritoarelor constelații, dincolo de slava lor, ca desăvârșită adoratoare și ascultătoare... În toți marii poeți naționali transpare o rînduială a universului, o cosmogonie ce se limpezește în jurul Paternului, Părintescului, aproape la toți asemănătoare... Eminescu este pătruns de armonia și farmecul cel sfînt, de limpezimea nemuritoare a zidirii, aude hora stelelor, țopăitul alfei centaurului pe boltă, simte puterea lumii și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
ruptură la Eminescu, ci odihnire reciprocă, străvedere, străluminare”... (Ioan Alexandru, Iubirea de Patrie. Eseuri. Ed. Dacia, Cluj-Napoca-1978, p. 68, 72) Patria profetică a Eminului de Aur și a noastră a celor care am rămas sub sceptrul demnității naționalist-creștin-ortodoxe este în rânduiala și sub pronia Părintelui Ceresc: „Iar noi locului ne ținem/ Cum am fost așa rămînem/ Marea și cu rîurile/ Lumea cu pustiurile/ Luna și cu soarele/ Codrul cu izvoarele.” Alt element prin care Eminescu a avut un rol imens în
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
cu adevărul revelat, înconjurat de tainele supreme și frumusețile stelare. Matricea profetică a structurii eminesciene s-a format în amvonul Naturii, frumusețea Creației pure sub nimbul libertății absolute, peste care s-au presărat izvorul creației populare prelins din sânul Tradiției, rânduielile, datinile, basmele, obiceiurile, legendele, portul, cântecul, jocul, doinele, credința, mitul jertfei și marea iubire de Dumnezeu și de Glie în care s-a întrupat ca o nemurire zeiască. Meritul Românului absolut, Mihail Eminescu, se așează evident în constelația profetismului dacoromân
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
duhului. Logosul uman numai prin instruire (didaskalon), prin conlucrare (synergos) cu Logosul divin capătă puterea (archegos) de a urca culmile desăvârșirii (kratista), păstrându-și însă natura creată, propriile limite (tous oikeious horous), prin harul Logosului, chiar dacă se află în bună rânduială (eutaxias) sau în armonie ritmică (panarmonion), împletindu-se astfel în acordurile luminii Duhului, peste care cârmuiește Frumosul (dioikon Kalos). Prin esența și conștiința morală a Elitelor Naționalist-Creștine, un Neam ca cel Dacoromân se asumă imanent și transcendent ca natură spirituală
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
Le-a deschis în cale cerul. Și s-au dus... chemați de har, Grație de la Divin, Până-n ușa de altar, Visul fiindu-le deplin. Au lăsat în urmă teama De toate câte se-ntâmplă, Iar acum își dau cu seama - Rânduiala nu e tâmpă ! ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: VIS DE VARĂ / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI, 19 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VIS DE VARĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380876_a_382205]
-
se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului nostru Iisus Hristos. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei capitolul XXI, versetele
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
era un erudit, un cult și un autodidact înnăscut, precum și foarte consecvent cu el însuși, de-a lungul întregii sale vieți; prin luciditatea și spiritul critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; apoi prin spiritul de disciplină și bună rânduială, în primul rând cu propria sa persoană, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte accesibil și înțelept, coerent (dar) și consistent, în diferite împrejurări ori cu diferite prilejuri sau ocazii!... De asemenea
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului După datină străbună, într-o sacră rânduială, Floriile sunt cunună la Sărbătoarea Pascală. Iisus, Creștinul Împărat, a fost cu ramuri de măslin, de credincioși întâmpinat în Templul din Erusalim. Crengi din sălcii inverzite, dar și flori de primăvară, în biserici sunt sfințite, din credință milenară. La icoană
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
atenției autorului apar elemente, detalii de istorie veche și mai nouă a Ruginoasei, de arhitectură a bisericii, de iconografie, însemnări de călătorie la Muntele Athos. Deloc întâmplător, autorul face trimitere la acestea și la unele momente specifice tipicului religios, adică rânduieli, forme și formule consfințite de biserică întru săvârșirea cultului divin public, evocând, printre altele, în amănunt, tipicul sfințirii bisericii și nu numai. În acest context descrie și destinația spațiilor din compunerea bisericii, reușind să ofere un minim de reguli de
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
tocmai dezvelise marfa și poftea din priviri mușterii pentru ăle douăsprezece ouțe, când se trezi certată de omul cu ordinea în piață. O alungă de-acolo. Să se ducă în partea cu păsări și animale, să nu-i strice lui... rânduiala! Și, nici una, nici două, o îmbrânci cât colo, ștergând cu palma coșul cu bunul ei... Biata, speriată de așa navală de răutate și prostie, se aplecă să ridice corfa, aflând rămasă doar o mână de găoci din care se prelinsese
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
și de fiecare dată când mă întorc în România descopăr cu o amărăciune crescândă cum ușor, ușor, pierd din ea. Pierd pe de o parte, devenind tot mai acută senzația că distanțarea îți accentuează o stare de adaptabilitate fragilă la rânduielile după care se conduc lucrurile și oamenii în propria ta țară, iar pe de altă parte pierd, văzând cum îmi este afectată păstrarea identității naționale chiar acasă, în țara mea, în care cultură și valorile, patrimoniul național nu au nicio
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
și de fiecare dată când mă întorc în România descopăr cu o amărăciune crescândă cum ușor, ușor, pierd din ea. Pierd pe de o parte, devenind tot mai acută senzația că distanțarea îți accentuează o stare de adaptabilitate fragilă la rânduielile după care se conduc lucrurile și oamenii în propria ta țară, iar pe de altă parte pierd, văzând cum îmi este afectată păstrarea identității naționale chiar acasă, în țara mea, în care cultură și valorile, patrimoniul național nu au nicio
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
locurilor străbune, de asemeni și Domina Voastră ați avut și sper să aveți în continuare această înaltă misiune de a-l cânta mereu pe Eminescu de la Teiul de Argint, până la Florile de Cireș - emblemă sfântă a Japoniei. Menționez că toată rânduiala dumneavoastră plină de dragoste pentru semeni pe care a-ți făcut-o ani la rând spre a promova cultura română și talentele necunoscute, este precum firul neîntrerupt al unei rugăciuni sincere către Dumnezeu, pentru creatorii de valori prin iubirea și
ÎNTÂLNIRE DE SUFLET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373432_a_374761]
-
Iisus Hristos. În plan administrativ, Sfântul Împărat Constantin se evidențiază prin mutarea noii capitale a Imperiului, de la Roma la Constantinopol - vechiul Bizanț, cetate restaurată care moștenește instituțiile politice ale vechii Rome, dar și tradițiile culturale și spirituale ale Răsăritului. Din rânduiala lui Dumnezeu, la scurt timp după Paștele anului 337, Sfântul Constantin s-a îmbolnăvit, iar episcopul Eusebiu l-a botezat. Trebuie precizat faptul că amânarea Botezului de către Sfânt până înainte de sfârșitul obștesc s-a făcut din rațiuni pur diplomatice care
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
sinceră a vieții noastre. Dacă suntem obosiți cu adevărat și mintea ne este rispită să spunem măcar o rugăciune, două, făcând și câteva metanii și apoi ne putem odihni. Dacă reușim să ne trezim în timpul nopții, să continuăm această rugăciune. Rânduiala pentru rugăciune este să se facă în mod conștient, să fii atent la ceea ce spui înaintea lui Dumnezeu Care este prezență continuă, ne știe și ne vede în orice clipă. La fel să fim și noi, prezenți și atenți atunci când
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
sinceră a vieții noastre. Dacă suntem obosiți cu adevărat și mintea ne este rispită să spunem măcar o rugăciune, două, făcând și câteva metanii și apoi ne putem odihni. Dacă reușim să ne trezim în timpul nopții, să continuăm această rugăciune. Rânduiala pentru rugăciune este să se facă în mod conștient, să fii atent la ceea ce spui înaintea lui Dumnezeu Care este prezență continuă, ne știe și ne vede în orice clipă. La fel să fim și noi, prezenți și atenți atunci când
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
În lumea acestora există răgazul, tihna. Se găsește un loc pentru tine, ca cititor, dar mai ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă cum scriitorul fotografiază peisaje și scene de viață din satul transilvănean din perioada interbelică și până azi, cu opriri dese asupra perioadei comuniste. Totul ți se pare firesc, viu. Viața parcă e în derulare naturală
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
aveau teamă de cadavru, o sărutau pe frunte vărsând șiroaie de lacrimi. În cele din urmă, coșciugul a fost purtat pe brațe de aceiași patru bărbați la locul unde se afla mormântul și, după ce părintele a mai citit câteva din rânduielile bisericești, i s-a bătut capacul în cuie și a fost coborât cu frânghiile în groapă. Preotul a mai spus ceva stropind peste groapă cu vin și a aruncat primii bolovani de pământ peste coșciug. Groparii și-au făcut datoria
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
se face pomenire de fericitul Iosif cel preafrumos și de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului nostru Iisus Hristos. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, duminică seara cu slujba Vecerniei, urmată de Pavecerniță, după care se săvârșește rânduiala specifică Săptămânii Patimilor și anume, Denia, adică Utrenia din Sfânta și Marea Luni, care spre deosebire de celelalte din cursul anului se săvârșește seara și poartă numele de Denie. În cadrul ei se citește pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei capitolul XXI, versetele
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
lucru foarte bine și cuviincios spus, si, în același timp, este o comparație foarte estetică. Cu o pagină întreaga, Dumitru Ichim (poet, prozator, eseist) prin ciclul de versuri „Psalmi” ne face cunoștință cu ritualurile sau mai bine zis cu unele rânduieli religioase creștine necesare omului și anume despre: „Psalmul Paștelui”, „Psalmul din livadă cu măslini”, „Psalmul la picioarele crucii”, „Psalmul pescuirii apofatice”, „Psalmul din sâmbătă mare”. Astfel, pentru aceste versuri ar urma să aducem mulțumirile de rigoare Domnului Dumitru Ichim, preot
APRILIE 2017, EDIȚIE DEDICATĂ SFINTELOR SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI NU NUMAI… de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374017_a_375346]
-
Popovici Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului „Trebuie să se știe că nu-i treabă mai greu de înfăptuit cu un succes mai îndoielnic, mai periculos de manevrat, decât aceea de a introduce noi rânduieli. Căci, cel ce le introduce are împotrivă-i pe toți cei avantajați de vechile rânduieli, în schimb are slabi apărători în cei ce speră să tragă foloase sub noile rânduieli.” - Niccolo Machiavelli Atât filozofia cât și literatura europeană s-au
ORDINEA ȘI HAOSUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374093_a_375422]
-
se știe că nu-i treabă mai greu de înfăptuit cu un succes mai îndoielnic, mai periculos de manevrat, decât aceea de a introduce noi rânduieli. Căci, cel ce le introduce are împotrivă-i pe toți cei avantajați de vechile rânduieli, în schimb are slabi apărători în cei ce speră să tragă foloase sub noile rânduieli.” - Niccolo Machiavelli Atât filozofia cât și literatura europeană s-au preocupat de opoziția dintre haos și ordine. Dacă ne gândim la vremurile de demult, în
ORDINEA ȘI HAOSUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374093_a_375422]
-
mai periculos de manevrat, decât aceea de a introduce noi rânduieli. Căci, cel ce le introduce are împotrivă-i pe toți cei avantajați de vechile rânduieli, în schimb are slabi apărători în cei ce speră să tragă foloase sub noile rânduieli.” - Niccolo Machiavelli Atât filozofia cât și literatura europeană s-au preocupat de opoziția dintre haos și ordine. Dacă ne gândim la vremurile de demult, în filozofia antică, filozoful grec presocratic Anaxagoras (500 i. H. - 428 i. H.), credea că rațiunea
ORDINEA ȘI HAOSUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374093_a_375422]