2,283 matches
-
asupra noastră, ne-a tot spus din 2007, „măi, ce faceți voi acolo?” Proiect de Hotărâre. Și noi asta facem. Hotărât. Propunem încă o altă, nouă, mândră Academie. Căci nu se mai poate. Nu înțelegeți, oameni buni?! Nu mai putem răbda. Să nu fim academicieni? Dar unde suntem, în jungla aia din documentare? Vrem să fim și noi oameni între oameni, primii între pares. Ca să ne recunoașteți, să nu intrați în noi pe contrasens, căci sensul nostru nu ni-l ia
Propunem încă o altă, nouă, mândră Academie. Nu mai putem răbda. Să nu fim academicieni? () [Corola-blog/BlogPost/338091_a_339420]
-
onoarea celorlalți, trântește și bușește acum suduind clienții care n-au niciun pic de răbdare, sunt nesimțiți și nu apreciază efortul, chiar dacă mai greșește, fiindcă la început așa se întâmplă, mai greșește omul. Tragi-comedia poate să urmeze oricâte episoade poate răbda un îmbălsămat cu Schadenfreude. Înainte vreme știu de la părinți și bunici că era un bun obicei să te mândrești cu firma pentru care lucrai de cele mai multe ori o viață întreagă fiindu-i cumva recunoscător că-ți pune o pâine albă
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
teamă de nimic, căci sunt elite Ce nu mai văd și care fac pe surzii La disperarea țării de puteri sleite... Frici răzlețite-n suflet, disperare Cozi la speranțe spulberate-n vânt Biserici înțesate și strigăte-n altare Cât mai răbda-vom pe acest pământ Atâta umilință și-a lor nerușinare? VOCILE STRĂBUNE DIN CETATEA BOLOGA Sus, în deal, lângă Cetate Se-aud vocile străbune Plânge iedera-n ruine Căutând din nou dreptate. Răvășită-i astăzi țara De orgolii și de
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
cutie ca să le văd. Mai ai video ăla vechi? Da, de ce? Pentru cadoul tău! Colecția, de la “Adevărul”, cu toate filmele Tom & Jerry, ca să le vezi “ ca pe vremea noastră“! Nu pot să stau mult, dar un film tot nu mă rabdă inima să nu văd. Pun prima casetă. Nu văd nimic...de lacrimi. Doamne, iartă-mă, pentru că m-am considerat singură, fără părinți, un om care și-a pierdut copilăria. Cât Tu mă vei veghea, voi fi mereu copilul Tău! Ce
VREI O ACADEA? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344436_a_345765]
-
Prea Sfânt, și am primit un singur Botez, și una singură este nădejdea noastră, și Unul este Dumnezeu pentru noi, Cel ce este peste toți, pentru toți și în toți. Să ne iubim, deci, unii pe alții, și să ne răbdăm unii pe alții, și să ne îngrijim unii pe alții, fiindcă suntem mădulare unii altora. Căci semnul uceniciei noastre la El, așa precum însuși Domnul nostru Iisus Hristos a spus, este dragostea. Și moștenirea părintească pe care ne-a lăsat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
mare parte a omenirii. Ar fi ideal să închidem prostia în cutii ermetice. • Deșteptul știe să îndrepte o prostie, pe când prostul o ascunde. • Uneori, nu gândurile, ci pașii te duc spre o prostie. • Și prostul își găsește perechea. • Pământul îi rabdă pe toți - proști, deștepți, pentru că nu-i cunoaște. • Paradox! Omul nu se naște prost. El devine! Prostia nu trebuie învățată, unii se nasc cu ea! Care o fi adevărul? • Lumea ar fi incoloră și inodoră fără cei slabi la minte
GÂNDURI REBELE (11) – DESPRE PROŞTI ŞI PROSTIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342839_a_344168]
-
aduse aminte de Li a lui de care se despărțise...când? Ieri? Alaltăieri? Sau poate mai demult?”, dar mai ales de ultimalor confesiune: -Li, mai avem puțin și o să ne putem căsători. Puțintică răbdare draga mea Zoițică, glumi Titi, am răbdat atâția ani, mai trec și ăste câteva luni și ne pregătim de nuntă. -Vreau, da vreau să treacă mai repede, vreau să mă grăbesc. Trenul meu va sosi în gară,în sfârșit și nu vreau să aibă nici un minut întârziere
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
nostruˮ și „Oameni de ieri și de aziˮ, apărute recent la Editura Napoca Nova. A prezentat cărțile Voichița Pălăcean-Vereș, care a evidențiat sensibilitatea și onestitatea scrisului său, dar și notele dramatice ale versurilor cu caracter autobiografic și înaltul patriotism ce răbdate din creațiile sale militante. Al. Florin Țene a apreciat că „în contextul globalizării, istoria, tradițiile noastre vor dispăreaˮ, motiv pentru care demersuri precum acela al lui Nicolae Pătrașcu de a-și exprima dragostea de țară și neam, respectul pentru înaintați
LA CENACLUL „RADU STANCAˮ AL LSR, SIGURANȚĂ ŞI POEZIE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342911_a_344240]
-
Păduri, ogoare și petrolul, sunt stăpânite de străini: La guvernanți le-au dat obolul - câțiva nenorociți țechini. Și au vândut-o pe nimica, pe noi asemenea poporul, Nu au știut deloc de frica, a ce le-aduce viitorul! Căci am răbdat destul și osul, ni-i scrijelit azi de cuțit... Gata, v-ajunge-atât cu ”rosul”, și ”hoitul” s-a cam împuțit! Ne-am săturat de sacrificiul atâtor zeci de generații Care-au muncit spre propășirea nefericitei ăstei nații! Tot ce-au agonisit
GENERAȚIE DE SACRIFICIU de NELU PREDA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342972_a_344301]
-
sclavi, pe răi, pe buni, Cu chingi încinși, pe deșelate, La care ori sub șei la huni. Poate în vremi necunoscute Toți caii or fi fost cămile; Peste spinări, ca niște brute, Le-am dat cravașe inutile. Ei ne-au răbdat bicele toate, Și-au plâns în rând cu noi martirii, Iar Domnul i-a-ndreptat de spate, C- au dus povara omenirii. Orice erou sau ins, călare, Știut sau neștiut de noi, De-un cal cărat fu, în spinare, În timp de
CÂNTAREA CAILOR UITAȚI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342986_a_344315]
-
înfrânt sau părăsit, Dar calul i-a rămas alături: El n-a trădat, el n-a fugit. Ba s-a luptat cu inamicul, De-a dus stăpânul înapoi, Cum i-a promis ăluia micul, Pe când plecat-au la război. A răbdat pietre, bâte, lațuri, Săgeți și lănci, sabie, schijă, S-a avântat prin munți, prin șanțuri, De călăreț să-și aibă grijă. Voi ați citit ce fericire Se-aprinde-n ochii unui cal, Dacă îl mângâi cu iubire?... E rege-n regnul animal
CÂNTAREA CAILOR UITAȚI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342986_a_344315]
-
mâine și de azi, ne ștergeam lacrimile care nu se mai opreau. Aveam, parcă, amândouă câte o stâncă în gât și, nemaiputând recita, am tăcut. Era tăcerea DURERII de milenii pe care am moștenit-o de la străbunii noștri, care au răbdat atâtea ,,călcări în picioare’’ ale pământului lor străbun. După câteva momente de ...reculegere am continuat: ‚,Tălmacește, dragomane, Rogu-te, înc-un cuvânt. Spune: că pământul ăsta Nu-i și nu va fi nicicum Al acelor care-l calcă În copite iar
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
în ochii mei, a ridicat arătătorul, mi-a făcut cu el un semn de start și am continuat recitarea cu versurile lui Coșbuc: ,, Să nu dea Dumnezeu cel sfânt Să vrem noi sânge, nu pământ. Când nu vom mai putea răbda, Când fomea ne va răscula, Hristoși să fiți, nu veți scăpa Nici în mormânt ! ’’ Se părea că momentul poetic ad hoc s-a terminat. Acest avertisment s-a împlinit o dată. Oare se va repeta? Ne priveam în ochi și îi
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
le zici: Ferice! ...că-mpărăția e a lor! Când plâng cu-amar în rugăciuni, și-i simți că trebui’ alinați, atunci tu să le zici: Ferice! ...căci ei vor fi cei mângâiați! Când pe cei blânzi îi vezi smeriți, cum rabdă răul de la altul, s-arăți spre ei, zicând: Ferice! ...căci ei vor moșteni Pământul! Iar când se-adună-n jurul tău, cei ce-s flămânzi și însetați, atunci tu să le zici: Ferice! ...căci ei vor fi cei săturați! Și-atunci când pe
MEDITÂND LIRIC de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343002_a_344331]
-
cu lacăt ” a Prutului care ascunde-n adâncuri freamăt, clocot și zbucium și ferestrele casei părintești să se verse nestingherit unele în altele. Grigore Vieru E atât de mare binele ce îl aștept,/ Că orice suferință-mi pare-o fericire. Răbdăm. Dar totul, negreșit,/ Pe lume are un sfârșit./ Un capăt toate au sub cer/ Răbdare, umilinți, tăceri.../ Dar totul are un sfârșit./ Suntem.Venim. Am răsărit! Lili Bobu Ostenind, la ,,ocna cuvintelor”, arma dumneavoastră a fost slova care a făcut
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
cu lacăt ” a Prutului care ascunde-n adâncuri freamăt, clocot și zbucium și ferestrele casei părintești să se verse nestingherit unele în altele. Grigore Vieru E atât de mare binele ce îl aștept,/ Că orice suferință-mi pare-o fericire. Răbdăm. Dar totul, negreșit,/ Pe lume are un sfârșit./ Un capăt toate au sub cer/ Răbdare, umilinți, tăceri.../ Dar totul are un sfârșit./ Suntem.Venim. Am răsărit! Lili Bobu Ostenind, la ,,ocna cuvintelor”, arma dumneavoastră a fost slova care a făcut
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
are de pătimit Un biet pusnic adevărat / Atunci când s-a îndepărtat De faptele lumești și vrea / Doar fapte bune a avea! Și ce e mai mare durere, / Decât a ochiului vedere Ca să o pierzi? Dar ce să faci? Numai să rabzi poți și să taci! La fel, Dănilă-a procedat: / A strâns din dinți și a răbdat. În urmă, și-a înfrânt durerea / Și-a zis: „Atâta ți-e puterea? Ei află că nu m-ai speriat! Ți-arăt eu, măi demon
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
vrea / Doar fapte bune a avea! Și ce e mai mare durere, / Decât a ochiului vedere Ca să o pierzi? Dar ce să faci? Numai să rabzi poți și să taci! La fel, Dănilă-a procedat: / A strâns din dinți și a răbdat. În urmă, și-a înfrânt durerea / Și-a zis: „Atâta ți-e puterea? Ei află că nu m-ai speriat! Ți-arăt eu, măi demon spurcat, Încât ai să mă pomenești / Atâta cât ai să trăiești! Îți muști tu mâinile
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
pot decât să privesc stupefiată la o pleavă de așa-ziși emițători de text care te atacă net doar pentru că au acumulat niște frustrări legate de inferioritatea lor naturală. Deși am încercat să le fiu un bun prieten, deși am răbdat și mi-am văzut de viața mea, totuși vreau să scriu și despre aceste odrasle nefericite ale naturii. Culmea, doar pentru că au învățat niște tehnici care să insinueze că au o inteligență mult peste medie, nu înseamnă că o și
CIOCATE SAU CIOCOASE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343286_a_344615]
-
și recompensată cu această carte scrisă cu multă dăruire și iubire agape. Citind-o mi-am amintit din nou cea mai frumoasă definiție a dragostei a Sf Apostol Pavel( Epistola I către Corinteni) din care citez doar parțial: “Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul.” Cele scrise de mine doresc să fie picătura de recunoștință
O CARTE CA O ZI ÎNSORITĂ DE PRIMĂVARĂ- „CRISTALE DE GÂND” EDIT Editura Pim 2015 (GHEORGHE CLAPA) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343393_a_344722]
-
Căci suntem blânzi și limpede-i fântâna, Muncim ogor, ne apărăm și stâna, Iar sărăcie, eroic suportăm. Când dăm iertare la cei ce ne-au greșit, Adevărat, atingem sigur cerul, Iertați, noi fi-vom de Cel Înalt slăvit, Căci am răbdat purtând în suflet Crezul! Dar vai de-aceia ce mult ne-au umilit Când și răbdării i se crapă miezul! Referință Bibliografică: La limita răbdării / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1700, Anul V, 27 august 2015. Drepturi
LA LIMITA RĂBDĂRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343434_a_344763]
-
06 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Batjocură vi-i vulturul, și stema, Și lupul dacic, Dunărea, Ceahlăul. Minciuna a zvârlit onoarea-n hăul Crestat în trupul țării. Anatema Ce ne-o zvârliți în silă, azi, voi liota, De-a vă răbda tembela oprimare S-a răzbunat. Netrebnicia doare, Iar toți cei care-și urcă-n van golgota S-au răzvrătit și au strigat: Ajunge! Noi suntem țara, Dunărea, Ceahlăul, Noi suntem lupul dacic! De-acum răul Se va opri! Azi, țara
HĂU CRESTAT ÎN TRUPUL ŢĂRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344188_a_345517]
-
ducem prin locuri străine după un codru de pâine - Lagăre aurite și argintii ale banului sclavii, Care îngroapă orice urmă a conștiinței naționale, Care șterge fiecare amprentă a trecutului strămoșesc, patern... Până când vom mai milogi prin pribegie? Până când vom mai răbda defăimarea ce-o purtăm de la străinii haini? Altare și cruci se ridică fără sens, Căci tot păgâni suntem în cuget... Ateliere mari și mici ale celor fărădelege, Care așteaptă mântuirea ce nu vrea să vină Și se pierde-n negura
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
se pregătește de marea cursă glorioasă Care se pare că-l va marca pentru toată existența aleasă. Pământul tot, mă hulește pentru ale mele lipsuri De parcă aș fi dorit să râmân așa, în ale bolii fioruri Dar eu tac și rabd, îndârjindu-mă și mai tare-n a vieții luptă: Un Prometeu mereu nebiruit, care nu se plânge nici în șoaptă; Care stă mereu falnic în bătaia divinului soare Necunoscând niciodată nici pic de alinare. Încătușare Mă pun să pictez frânturi
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Olimpului din nord i-era ardoarea - Părea că-n lume nimeni n-o mai schimbă: Mărețu' Apollo - al frumuseții zeu ... Dar când pe istm, modest a debarcat Măicuța ce-a născut pe Dumnezeu, Îndată-acea statuie a strigat: „Nu pot răbda puterea ta, mi-e greu! ... ” Și-n hău s-a prăbușit ca fulgerat ... Douămiitreizeci de metri are ... Douămiitreizeci de metri are Muntele Sfânt ce poartă-n frunte Mica basilică ce stă să-nfrunte Furtuna greacă, oricât ar fi de mare
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]