3,432 matches
-
punct rămâne fix, neclătinat de nicio catastrofă istorică: geniul.”, un geniu pe care DARCLÉE, asemenea lui ENESCU, l-a avut din plin... P.S. Un mormânt trist și încremenit într-o însigurare de gheață, ce împrăștie în jurul său nu chietudine, ci răceală, foarte multă răceală. Așa simți când te afli în Cimitirul Bellu lângă cripta de marmură albă a HARICLEII DARCLÉE. Dacă la Tore del Lago, în Italia, fotografia ei este așezată pe pianina din cavoul compozitorului GIACOMO PUCCINI alături de pozele lui
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
neclătinat de nicio catastrofă istorică: geniul.”, un geniu pe care DARCLÉE, asemenea lui ENESCU, l-a avut din plin... P.S. Un mormânt trist și încremenit într-o însigurare de gheață, ce împrăștie în jurul său nu chietudine, ci răceală, foarte multă răceală. Așa simți când te afli în Cimitirul Bellu lângă cripta de marmură albă a HARICLEII DARCLÉE. Dacă la Tore del Lago, în Italia, fotografia ei este așezată pe pianina din cavoul compozitorului GIACOMO PUCCINI alături de pozele lui Enrico Caruso, Arturo
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
consumul de portocale mai ales în sezonul rece, atrăgând atenția că acest fruct este un detoxifiant pentru organism, ajută la creșterea normală a copiilor, acționează ca un sedativ, iar consumat în mod regulat, ajută organismul în lupta împotriva infecțiilor, a răcelii și reprezintă o sursă sigură de energie datorită absorbției rapide a zahărului din portocală în sânge. Să mai adăugăm micii noastre povești și utilizarea fructelor la preparatele culinare, în special a celor pregătite de sărbători, de la aperitivele delicioase cocoțate pe
LEGENDELE PORTOCALELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377893_a_379222]
-
primaveră. Ati observat că, doar florile au curajul sa înfrunte gerul ? Mai întai gălbenelele străpung pământul înghețat desbrăcându-și culorile în petale, sfidând frigul cu fustițele lor desfoliate. Apoi ghioceii străbat zăpezile înfruntând iarna cu clopoței ce anunță victoria florilor asupra răcelii. Albăstrelele vin din păduri și schimbă culoarea luminii cu albastrul cerului așteptat în pridvoarele firii. Nu peste mult timp, un mugur sfidează așteptarea și din sânii pomilor, seva vieții începe să urce înspre visarea de frunze Firul de iarbă priveșe
EXTRAS DIN PUTEREA FLORILOR DE PEIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378054_a_379383]
-
ea cu o voce aproape plictisită. Sunteți atâția oameni acolo! Atitudinea ei rezervată mă înfurie. - Voiam doar să știi. Nu că ar conta cine știe ce dacă mor! - Întodeauna se întâmplă câte ceva când nu trebuie! îmi reproșează și înțeleg dintr-o dată motivul răcelii ei.
DRUMUL APELOR, 25 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376323_a_377652]
-
te-ai bucurat că te-am anunțat... din timp! Ce-mi ascunzi, de fapt? Tace din nou. Mă gândesc că am întins prea mult coarda. - Eu zic să vorbim mâine mai aplicat, îmi răspunde cu întârziere și cu o oarecare răceală în glas. Multă baftă și mult noroc! îmi mai urează și închide, lăsându-mă cu gura căscată. O supărasem, probabil, și-mi meritam soarta. Nu pot trece însă atât de ușor peste suspiciunile mele bolnăvicioase și-o sun pe Ioana
DRUMUL APELOR, 30 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376327_a_377656]
-
Scrieri > ȘOIMUL Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1310 din 02 august 2014 Toate Articolele Autorului Se sculase dis-de-dimineață. Musai era să se facă lumină când ar fi fost taman la marginea lanului, s-apuce paiul încă moale de răceala nopții și de roua dimineții. Era vremea secerei și el îndemna, că cine știe cât avea să-i mai păsuiască vremea a bună?! Nici nu luă seama la femeia ce tot trebăluia pe lângă lada carului... secerile... săcăteul cu de-ale gurii... Și
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
și sacrificii nu mai servea la nimic, fără sprijinul ei. Pereții camerei îl strângeau tot mai tare și deveni periculos de irascibil cu toată lumea. Intuia că ceva s-a întâmplat între cele două prietene și bănuia oarecum motivul care determinase răceala Patriciei. Nu că l-ar fi interesat prea mult năroada aia de femeie. Ba chiar îl ... Citește mai mult În zilele ce urmară, Hamid așteptă în zadar nelipsitul S.O.S din partea Patriciei. Începu să se dea de ceasul morții
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
și sacrificii nu mai servea la nimic, fără sprijinul ei. Pereții camerei îl strângeau tot mai tare și deveni periculos de irascibil cu toată lumea. Intuia că ceva s-a întâmplat între cele două prietene și bănuia oarecum motivul care determinase răceala Patriciei. Nu că l-ar fi interesat prea mult năroada aia de femeie. Ba chiar îl ... XXII. REVANȘĂ PIERDUTĂ, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. Printre fluturii sprințari ce se ridică din dezolarea străzii
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
poate întreba despre ale Tale (zice Petru Damaschinul). Pentru că sunt mai presus de fire, de minte și de înțelegere“. Așa că, cel mai înalt mijloc de a slăvi pe Maica lui Dumnezeu este de a întrebuința «imnul tăcerii». Aceasta nu înseamnă răceală și lipsă de mare evlavie iubitoare, ci, dimpotrivă, cel mai adânc jar al inimii. În concluzia și încherea acestui material vom reține faptul că suntem îndemnați, permanent, de către Părinții filocalici să cinstim, neîncetat și necontenit, pe Împărăteasa Cerului, urmând-o
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
plapuma cea moale, Ar dori raze de soare. Frunzulițe se ridică Pe tulpina-i mititică, Iar în vârful ei zâmbește Clopoțelul, vitejește. Cu petalele plăpânde, Căpușorul și-l întinde; Cercelușul fin se-arată Peste neaua înghețată. Nu se teme de răceală, Deși încă-i ger afară. Primăvara o vestește, "Ghiocelul" se numește. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) ... Citește mai mult Cu sfială și curată,Floarea albă, delicată,De sub plapuma cea moale,Ar dori raze de soare.Frunzulițe se
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
delicată,De sub plapuma cea moale,Ar dori raze de soare.Frunzulițe se ridicăPe tulpina-i mititică,Iar în vârful ei zâmbește Clopoțelul, vitejește.Cu petalele plăpânde,Căpușorul și-l întinde;Cercelușul fin se-aratăPeste neaua înghețată.Nu se teme de răceală,Deși încă-i ger afară.Primăvara o vestește,"Ghiocelul" se numește.(din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015)... XIII. IEPURAȘUL LĂUDĂROS, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. Cine, oare, se fălește Și pe
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
deștepți, elevați, talentați”. Este pasionată de călătorii și suntem convinși că își va așterne impresiile pe hârtie. Împreună cu doamna Ligya Diaconescu lucrează la redactarea cărții: „Sfaturi medicale la îndemâna oricui (Prim-ajutor în diferitele boli - accident vascular, infarct, blocare de spate, răceală și gripă).” Galaction Zelig, preot, stareț al Mânăstirii Lacul Frumos din comuna Vlădești-Vâlcea, înzestrat cu har și cu credință în Dumnezeu este un adevărat doctor de suflete, oferindu-le ajutor toturor celor care i-l cer și, mai ales, celor
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI, COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376054_a_377383]
-
l-au dat să fie argat în casa unui inginer neamț. Copil de casă, lipsit de dragostea părinților, tânjind după o îmbrățișare a mamei sau după o povață a tatălui, a primit educație în stil nemțesc, a învățat rigoarea și răceala regulilor, corectitudinea și ordinea în treburi, frica de stăpânire, dar sufleul lui bun și ascultător nu i l-a putut schimba nimeni, pentru că așa i-l pusese Dumnezeu. - Bine, mamă, dacă zici dumneata, să facă liceul sanitar, a acceptat mama
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
quintale Așa cum unui deținut ai pus cătușe la picioare, Pe piatra ta acolo sus pe munte Asculți albastre trilluri scumpe. M-aș confrunta încet cu stânca ta Vulturul mă ține însă treaz, Devine o dovadă a libertății gândului Căldura sau răceala vântului. Nimeni nu poate fi egal Zeilor, spun. Disprețuiește frica, tu răspunzi, Și urcă sus, aici la poale de uitare Pentru a te găsii pe tine-n căutare. Vorbele lui sunt din ce în ce mai limpezi Cristale nădușite, spații verzi, Rămân robul măreției
SFINX III de PETRU JIPA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376648_a_377977]
-
jijibo "viață">pl. jijibe "vieți"; sg. keribo "făcătură">pl. "keribe "făcături"; sg. laśaribo "laudă">pl. "laśaribe "laude"; sg. pućibo "întrebare">pl. "pućibe "întrebări"; sg. phabaripo/(bo) "arsura">pl. phabaripo/(bo)e "arsuri"; sg. phageribo "dărâmătura">pl. phageribe "dărâmături"; sg. śudribo "răceală">pl. śudribe "răceli"; sg. ulajibo "împărțire">pl. ulajibe "împărțiri"; sg. vazdibo "ajutor">pl. vazdibe "ajutoare"; sg. makibo "beție">pl. makibe "beții"; sg. lumajibo "lovitură">pl. lumajbe "lovituri"; Alte cuvinte carpatice s-au format prin compunere: läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
jijibe "vieți"; sg. keribo "făcătură">pl. "keribe "făcături"; sg. laśaribo "laudă">pl. "laśaribe "laude"; sg. pućibo "întrebare">pl. "pućibe "întrebări"; sg. phabaripo/(bo) "arsura">pl. phabaripo/(bo)e "arsuri"; sg. phageribo "dărâmătura">pl. phageribe "dărâmături"; sg. śudribo "răceală">pl. śudribe "răceli"; sg. ulajibo "împărțire">pl. ulajibe "împărțiri"; sg. vazdibo "ajutor">pl. vazdibe "ajutoare"; sg. makibo "beție">pl. makibe "beții"; sg. lumajibo "lovitură">pl. lumajbe "lovituri"; Alte cuvinte carpatice s-au format prin compunere: läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon "românesc" + gad "cămașă
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
și îi alungă definitiv din memorie visul după amiezii de iulie, în prima sa zi de cazare la malul mării. Revenind în cameră cu prosopul înconjurându-i trupul tânăr, ștergându-și picăturile de apă ce străluceau pe pielea înfrigurată de răceală lor, o privea pe Cristina cum dormea liniștită, parcă fără nicio grijă, cu picioarele strânse și cu genunchii aduși până sub bărbie. Dormea ca un copil. O admira cum respira liniștită. Foșnetul produs de prosop peste corp o trezi pe
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
proiectoare Spre amintiri dulci sau către puțină uitare. Dar e puțin devreme și e puțin târziu, Despre ieri, sau despre mâine să mai scriu? Oricum, nu sunt ceea ce par a fi, Nu sunt un Cupidon curajos al inimii. Sunt puțină răceală și puțină căldură, Ca vinul după prima înghițitură, Ce se-aprinde iute-n iubire și-n mânie, Motivată de-a ei nemărginită agonie. O fi asta puțin important, o fi puțin banal? Ca un catalizator, o inimă vie de ritual
PUȚIN DIN TOATE de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372776_a_374105]
-
nealterate ale cititorului de calitate. Mai mult, explozia unui val piroclastic de căldură internă este o formă de percepție „fizică” a liricului în stare pură. Din când în când, situat în miezul stelei fierbinți, cititorul se va simți invadat de răceala unui frig polar, ascuns în versul îmbrăcat în haine de catifea. Alba „Ningsoare” - mireasa unui „Zor de zi”. Despre... Editura Armonii Culturale a fost fondată la Adjud, la 15 iunie 2011 (la 122 de ani de la trecerea în neființă a
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: SPERANŢA MIRON [Corola-blog/BlogPost/373055_a_374384]
-
dinaintea morții. O cuprinse în brațe, iar ea își agăță brațul drept pe după gâtul său. - Alină-mi durerea, scumpe cavaler și o să te răsplătesc! - își lipi buzele-i senzuale de ale sale. Un fior plăcut îl cutremură. Deodată simți o răceală ca un sloi de gheață și-n acel moment doi canini îi străpunseră buza de jos. Două gusturi diferite de sânge se amestecară. Înfiorat, îi dădu drumul din brațe. - Te-am păcălit, cavalere! Păcat că nu ne putem întâlni în
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
plusă Doc, sensibilizat el însuși de evocare. Papa se-ntoarse și fața i se lungi, într-adevăr, de surpriză... Dar nu apucă să mai zică nimic, pentru că brusc, își dădură toți seama că temperatura scăzuse cu vreo zece - cincisprezece grade! Răceala care le intră în oase le mai aduse o evidență, o certitudine hilară, însă: toți purtau uniformele de liceu, sarafane bleumarin și bluze albe cu mâneci scurte - fetele, pantaloni și cămăși albe - băieții, tot cu mâneci din economie. Și frigul
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
cărările vieții, pe unde mi-am pierdut zâmbetul, și-i spun sufletului să tacă, iar lacrimilor să nu mai curgă. Ploaia asta...cine îmi va aduce umbrela când stropii mă vor invada și mai ales, cine mă va proteja de răceala ei? Dar chiar și așa, m-am plimbat prin ploaie, mi-am dorit să simt căderea stropilor ei pe fiecare particică a corpului meu, și de-aceea mi-am dorit să mă arunc în brațele ei. În cana caldă a
PLOAIA DIN SUFLETUL MEU… de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376233_a_377562]
-
deștepți, elevați, talentați”. Este pasionată de călătorii și suntem convinși că își va așterne impresiile pe hârtie. Împreună cu doamna Ligya Diaconescu lucrează la redactarea cărții: „Sfaturi medicale la îndemâna oricui (Prim-ajutor în diferitele boli - accident vascular, infarct, blocare de spate, răceală și gripă).” Galaction Zelig, preot, stareț al Mânăstirii Lacul Frumos din comuna Vlădești-Vâlcea, înzestrat cu har și cu credință în Dumnezeu este un adevărat doctor de suflete, oferindu-le ajutor toturor celor care i-l cer și, mai ales, celor
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
drag/ Peste nopțile lungi din cătun.//” (Splendoarea Carpaților) Secvențe ale naturii sunt surprinse și în Imensitate, Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. „Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare/ Prin negura răcelii vechi/ Cu bucuria ce tresare.//” (Septembrie) O dragoste deosebită se simte în creația sa pentru graiul moștenit din bătrâni și păstrat cu sfințenie și în vremuri tulburi. Ca demn urmaș al îndrăgitului poet Alexei Mateevici, în poemul Limba noastră cea
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]