8,088 matches
-
a lucrărilor susținute la rețeaua de distribuție care beneficiază de ajutor de stat, modernizările suplimentare necesare pentru îndeplinirea condițiilor pentru a se încadra în definiția sistemului de încălzire și/sau răcire centralizată eficientă energetic încep, pentru instalațiile de încălzire și/sau de răcire care fac obiectul ajutorului, în termen de trei ani de la începerea lucrărilor la rețeaua de distribuție care beneficiază de ajutor de stat. (3) Se pot acorda ajutoare pentru producția de energie pe bază de surse regenerabile, inclusiv pompe de
SCHEMĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278081]
-
climatice pentru 2030 și 2050, în conformitate cu anexa 1, secțiunea 4.31 din Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 (modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2022/1214). ... (6) Costurile eligibile sunt costurile de investiții legate de construcția sau modernizarea unui sistem de încălzire și/sau răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic. (7) Intensitatea ajutorului nu depășește 30 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale pentru investițiile care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, căldură reziduală sau o combinație a
SCHEMĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278081]
-
dacă valoarea ajutorului este determinată printr-o procedură de ofertare concurențială, în urma publicării invitației la procedura de ofertare concurențială și la care participă un număr minim de 3 candidați. (9) Valoarea ajutorului pentru investiții pentru sistemele de încălzire și/sau răcire centralizată nu depășește 50 de milioane euro per întreprindere per proiect. Ajutoare pentru investiții în infrastructura energetică Articolul 18 (1) În conformitate cu prevederile art. 48 din Reg. 651/2014, beneficiarii finali pot primi ajutor pentru investiții pentru construirea sau modernizarea
SCHEMĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278081]
-
a centrelor și rețelelor de date ... 10. Activități de producție, transport și distribuție a energiei din surse regenerabile ... 11. Realizarea de sisteme energetice inteligente (inclusiv rețele inteligente și sisteme TIC) și stocarea aferentă ... 12. Cogenerare de înaltă eficiență, termoficare și răcire centralizate și cele eficiente, cu emisii reduse pe durata ciclului de viață*21 *21 În cazul cogenerării de înaltă eficiență, dacă obiectivul investiției este de a obține emisii pe durata ciclului de viață mai mici de 100gCO2 e/kWh sau termoficare/răcire produsă
SCHEMĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278081]
-
din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1) sau dacă infrastructura existentă este renovată pentru a corespunde definiției termoficării și răcirii centralizate eficiente sau dacă proiectul este un sistem-pilot avansat (sisteme de control și de gestionare a energiei, internetul obiectelor) sau duce la un regim de temperatură mai scăzută în sistemul de termoficare și răcire centralizat. ... 13. Măsuri de adaptare la
SCHEMĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278081]
-
pentru a corespunde definiției termoficării și răcirii centralizate eficiente sau dacă proiectul este un sistem-pilot avansat (sisteme de control și de gestionare a energiei, internetul obiectelor) sau duce la un regim de temperatură mai scăzută în sistemul de termoficare și răcire centralizat. ... 13. Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și gestionarea riscurilor legate de climă: inundații, incendii, furtuni sau secete ... 14. Prevenirea riscurilor și gestionarea riscurilor naturale conexe care nu au legătură cu clima (de exemplu, cutremurele) și a
SCHEMĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278081]
-
și România Neutră (ktCO2-eq) Figura 14. Țintele naționale pentru reducerea emisiilor nete până în 2050 (scenariul România Neutră) Figura 15. Evoluția ponderii SRE în consumul final brut de energie în sectorul energiei electrice (SRE-E), transportului (SRE-T) și încălzire & răcire (SRE-Î&R) Figura 16. Evoluția ponderii SRE în consumul final brut de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Figura 17. Evoluția ponderii SRE în consumul final brut de energie per tip de combustibil conform celor 3 scenarii
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
pe termen lung ale SM iau în considerare și planifică: (1) reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și îmbunătățirea absorbției/captării de GES la nivel sectorial, în domenii precum producția de electricitate, industria, transportul, încălzirea și răcirea în sectorul clădirilor (rezidențial și comercial), agricultura, deșeurile, exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF); (2) progresele preconizate privind trecerea către o economie cu emisii scăzute de GES, inclusiv aspecte privind intensitatea emisiilor de GES, intensitatea emisiilor de CO_2
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
energie va fi de 86,1% în 2050 și 36,2% în 2030 (Figura 2). Analizând la nivel sectorial, se constată o creștere a consumului final brut de energie din SRE în sectoarele transport, producția de energie electrică și domeniul încălzire și răcire. Ponderea SRE în sectorul transporturilor atinge aproximativ 95%, ca urmare a utilizării susținute a energiei electrice și a hidrogenului. În scenariul Mediu, ponderea SRE în transporturi va fi de aproximativ 80%. Ponderile sunt atât de ridicate întrucât, conform Directivei (UE
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
pentru producerea de hidrogen verde. Folosirea din ce în ce mai susținută a pompelor de căldură, a colectoarelor solare termice și a hidrogenului verde va conduce la creșterea ponderii SRE în consumul final brut de energie din sectorul de încălzire & răcire (SRE-Î&R) la aproximativ 75,8% în 2050 în scenariul România Neutră. Figura 2. Evoluția ponderii SRE în consumul final brut de energie conform celor 3 scenarii analizate: REF, Mediu, România Neutră Conform scenariului selectat România Neutră, ținta privind eficiența energetică a
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
ani: a) Reducerea emisiilor de GES și îmbunătățirea reducerii emisiilor prin absorbție; ... b) Reducerea emisiilor și îmbunătățirea reducerii emisiilor prin absorbție în fiecare sector care generează gaze cu efect de seră: producția de electricitate, industrie, transport, sisteme de încălzire și răcire și sectorul clădirilor (rezidențial și terțiar), agricultură, deșeuri și LULUCF; ... c) Progresul așteptat în tranziția către o economie cu emisii scăzute de GES, inclusiv intensitatea GES, intensitatea CO2 a produsului intern brut (PIB), estimări aferente investițiilor pe termen lung și
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
nu prezintă nicio informație privind eficiența energetică. Cel mai puternic impact asupra eficienței energetice îl au domeniile clădirilor și transportului. Măsurile de eficiență energetică luate în considerare de majoritatea țărilor includ renovarea moderată sau aprofundată a clădirilor existente, încălzirea și răcirea locuințelor prin procese de înaltă eficiență, folosirea de aparate electrocasnice eficiente (de pildă, în Croația și Spania). Italia și Finlanda au inclus, de asemenea, măsuri legate de sectorul industrial, cum ar fi implementarea de tehnologii avansate (de exemplu, în procesele
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
național de control al poluării atmosferice 2020-2030 - Guvernul Bulgariei; ... k) Măsuri în sectorul transporturilor - Guvernul slovac: Creșterea cotei minime pentru furnizorii de combustibili; Creșterea ponderii biocombustibililor de generație nouă; Creșterea ponderii biocombustibililor în transport; ... În cadrul Sectorului Clădiri și Încălzire & Răcire, accentul principal cade pe îmbunătățirea generală a eficienței în toate clădirile, inclusiv în cele vechi, prin măsuri și acțiuni de renovare și/sau îmbunătățiri suplimentare ale structurilor existente. Atât pentru sectorul public și comercial, cât și pentru sectorul rezidențial au fost
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
renovare și/sau îmbunătățiri suplimentare ale structurilor existente. Atât pentru sectorul public și comercial, cât și pentru sectorul rezidențial au fost elaborate politici, acțiuni și măsuri. Pe lângă aceasta, un alt aspect foarte important acoperit în acest sector este încălzirea și răcirea clădirilor. În acest context, țările au conturat pași și acțiuni concrete care vizează creșterea diversității tehnologiilor și combustibililor utilizați în procesele de încălzire & răcire și reducerea folosirii gazelor naturale și a celorlalți combustibilii fosili. Câteva dintre politicile adoptate de statele
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
măsuri. Pe lângă aceasta, un alt aspect foarte important acoperit în acest sector este încălzirea și răcirea clădirilor. În acest context, țările au conturat pași și acțiuni concrete care vizează creșterea diversității tehnologiilor și combustibililor utilizați în procesele de încălzire & răcire și reducerea folosirii gazelor naturale și a celorlalți combustibilii fosili. Câteva dintre politicile adoptate de statele analizate în domeniul Clădirilor și al Încălzirii & Răcirii sunt: a) Performanța termică a clădirilor construite după 2020 - care, prin urmare, nu vor fi supuse
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
pași și acțiuni concrete care vizează creșterea diversității tehnologiilor și combustibililor utilizați în procesele de încălzire & răcire și reducerea folosirii gazelor naturale și a celorlalți combustibilii fosili. Câteva dintre politicile adoptate de statele analizate în domeniul Clădirilor și al Încălzirii & Răcirii sunt: a) Performanța termică a clădirilor construite după 2020 - care, prin urmare, nu vor fi supuse unei renovări aprofundate înainte de 2050 - trebuie să fie ridicată, la un nivel optim din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu Directiva
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
exemplu prin realizarea de studii specifice care să trateze problematica schimbărilor climatice în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale și promovarea practicilor agricole prietenoase cu mediul. ... 9. Energie OS.9.1 Creșterea rezilienței sectorului energetic; OS.9.2 Creșterea rezilienței sectorului de încălzire și răcire; OS.9.3 Dezvoltarea de programe de educare, informare și conștientizare în vederea creșterii rezilienței în domeniul energiei; OS.9.4 Stabilirea infrastructurii critice în sistemele energetice și implementarea măsurilor pentru a face față impacturilor evenimentelor extreme. Obiectivele propuse pentru sectorul "Energie" vor fi
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
surse eoliene și solare, pe de altă parte. Datorită utilizării crescute a biocombustibililor în transport, ponderea SRE în acest sector (SRE-T) a crescut de la 1,4% în 2010 la 8,5% în 2020. Cota SRE în sectorul de încălzire și răcire (SRE-Î&R) a rămas aproape constantă în ultimii 10 ani. Figura 15. Evoluția ponderii SRE în consumul final brut de energie în sectorul energiei electrice (SRE-E), transportului (SRE-T) și încălzire & răcire (SRE-Î&R) ... 4.2. Viziunea privind evoluția ponderii SRE până
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
2020. Cota SRE în sectorul de încălzire și răcire (SRE-Î&R) a rămas aproape constantă în ultimii 10 ani. Figura 15. Evoluția ponderii SRE în consumul final brut de energie în sectorul energiei electrice (SRE-E), transportului (SRE-T) și încălzire & răcire (SRE-Î&R) ... 4.2. Viziunea privind evoluția ponderii SRE până în 2050 Viziunea pentru 2050 arată o creștere a ponderii SRE în consumul final brut în toate scenariile analizate (Figura 16). Ponderea SRE în consumul final brut de energie, conform scenariului România
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
Ca țintă intermediară, în 2030, ponderea SRE va fi 36,2%. În urma analizei la nivel sectorial, se constată o creștere a consumului final brut de energie din SRE în toate cele trei sectoare - transport, producție energie electrică și încălzire și răcire (Figura 20). Ponderea SRE în sectorul transporturilor va atinge un nivel de aproximativ 95% în 2050, ca urmare a utilizării sporite a energiei electrice și a hidrogenului verde (Figura 22). Creșterea puternică a producției de energie electrică din surse eoliene
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
calculează conform Directivei (UE) 2018/2001 și instrumentului Share al EUROSTAT Figura 22. Evoluția SRE per tip de combustibil în consumul final brut de electricitate Figura 23. Evoluția SRE per tip de combustibil în consumul final brut de energie în încălzire & răcire ... ... 5. EFICIENȚA ENERGETICĂ 5.1. Evoluția istorică a EE Analizând tendința istorică în materie de eficiență energetică, se poate concluziona că țintele stabilite pentru anul 2020 în Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice IV au fost atinse (Figura 24
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
tip de GES conform celor 3 scenarii analizate ... 6.3.2. Opțiuni de decarbonizare în sectorul Clădiri Opțiunile de decarbonizare care au fost incluse pentru obținerea obiectivelor stabilite pentru sectorul Rezidențial sunt următoarele: a) Creșterea eficienței tehnologiilor: i) pentru tehnologiile de încălzire, răcire spațiu și încălzire apă, au fost utilizate eficiențele inserate în modelul JRC; ... ii) pentru tehnologiile utilizate pentru gătit, iluminat și electrocasnice, au fost utilizate eficiențele inserate în modelul Primes ... ... b) O parte din cererea de încălzire va fi satisfăcută prin
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
pentru gătit, iluminat și electrocasnice, au fost utilizate eficiențele inserate în modelul Primes ... ... b) O parte din cererea de încălzire va fi satisfăcută prin centralele în cogenerare pe hidrogen ... c) Creșterea ponderii pompelor de căldură pentru procesele de încălzire și răcire, reducând ponderea pentru biomasă și gazele naturale. Ponderea pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire și răcire în 2050 va fi de 15% în scenariul REF de 20% în scenariul Mediu, respectiv de 25% în scenariul
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
fi satisfăcută prin centralele în cogenerare pe hidrogen ... c) Creșterea ponderii pompelor de căldură pentru procesele de încălzire și răcire, reducând ponderea pentru biomasă și gazele naturale. Ponderea pompelor de căldură în cadrul cererii de energie utilă pentru încălzire și răcire în 2050 va fi de 15% în scenariul REF de 20% în scenariul Mediu, respectiv de 25% în scenariul România Neutră. ... d) Creștere semnificativă a ponderii colectoarelor solare termice din totalul energie utilă necesară pentru încălzirea apei, reducând în același
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
din cadrul transporturilor și necesită volumul cel mai mare de investiții. La nivelul celor 3 sectoare mari consumatoare de energie, investițiile vizează, în primul rând, achiziționarea de mașini, tehnologii și echipamente noi, de înaltă eficiență (autovehicule, echipamente pentru încălzire și răcire, tehnologii industriale etc.), precum și cheltuielile necesare pentru îmbunătățirea performanțelor clădirilor. Trebuie subliniat că analiza se bazează pe ipoteza că majoritatea tehnologiilor vor fi înlocuite pe măsură ce vor ajunge la sfârșitul duratei de viață, ceea ce înseamnă că investițiile
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]