20,576 matches
-
de afecțiune și cea de mit. The Magus (John Fowles) amețește lectorul și nu izbutește să-l lămurească. Lanark (Alasdair Gray) e un coșmar seducător (distopie). Julian Barnes își îndulcește uscăciunea afectivă cu inteligență (cu excepția lui Staring at the Sun). Rădăcinile complicatei strategii Desperado cresc din confruntarea a două tehnici narative: pe de o parte avem tehnica prezentului în așteptare (care stă la baza romanului pre-modernist); pe altă parte, avem tehnica străfulgerărilor din trecut, care prind prezentul din urmă. Lecția modernistă
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
Stratan, Mariana Marin, Bogdan Ghiu, Marta Petreu, Marian Drăghici și Ioan Es. Pop) sunt analizați pe larg și totodată centripet, autorul alegând antologii reprezentative ale lor, din care să poată desprinde nu atât evoluția poetului, cât repertoriul lui tematic și rădăcina paradigmatică. Dacă pot introduce o nuanță confesivă în acest teren al subiectivităților suprapuse, să spun că modalitatea critică a lui Dan Cristea, viziunea și metodologia cu care parcurge și resemantizează operele, îmi sunt extrem de familiare. Sunt și ale mele, într-
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
poeților": "Eu aparțin generației lui Cârlova", una întemeietoare și plină de însuflețire. E o replică la sincronismul lovinescian, care e just, inclusiv teoria "mutației valorilor", dar din punctul de vedere al continuității, al întregului și chiar al modernității, întoarcerea la rădăcini, mișcarea în vreme este imperativă. Altfel spus, între generații nu există o ruptură, ci o permanentă corelație. "Asincronism", îi spune poetul, ceea ce nici pe departe nu se numește protocronism. Altminteri, schimbarea este absolut firească, iar înaintașii și urmașii nu fac
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
am reușit cu mijloace mai degrabă psihologice decât muzicale... Aș putea spune lungi povești... B.T.: Chiar te rog să o faci, știu că această chemare spre pedagogie este o dimensiune esențială a personalității tale. Și mai simt că subiectul are rădăcini în colaborarea cu doamna Myriam Marbe. Mă înșel? V.D.: Bineînțeles ca Myriam Marbe a fost un model pentru mine și în acest plan; pe de o parte, m-a învățat să iau în serios ideea de metodă (și să pregătesc
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
de distilare. Nu iau calea simbolurilor totuși lejere, de la început de modernitate literară, ci mai degrabă pe-aceea a asocierilor grave, în care marile evenimente n-au nonșalanța primelor înfloriri. Iată rosa canina: "Dar un măceș în piatra despicată/ Cu rădăcina-n moarte a-nflorit,/ Și crește floarea primăverii, toată/ Împărăția morții biruind." Vorbe mult mai mari decît acelea prinse în desenul sprințar, chiar dacă orgolios și respirînd importanță, al rondelurilor lui Macedonski. O perspectivă mai întunecată, "din plaja cu murmure la
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
Iureș, în părțile Deltei, la Festivalul "Anonimul". Despre teatru din "imbold inexplicabil", despre film și carieră. Despre Hollywood și despre "gluma lui Dumnezeu". România. Un Lear necanonic, al lui Penciulescu, filmele lui Veroiu și recitările de poezie, drumurile prin țară, rădăcinile, prietenii. Petre }uțea și neverosimilu-i discurs despre filosofia lui Camus. Curcubeele presimțite. Ovidiu Iuliu Moldovan. O definiție a bibanului (Bibanului), deschizînd o anecdotă. O poreclă, prin extindere, de la frate, care-a apărut la școală cu un biban din prăvălia de
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
ce mi-a fost dat. Eu pășesc acum mai departe, în viață. Eu mă despart de voi. Eu... 4 ani la Colegiu... nume pompos, indivizi și ciudați și prea sobri... eu unic în felul meu, o plantă udată bine la rădăcini de către un divers grup de grădinari - profesori. Eu nu înțeleg: voi chiar vreți să scriu ceva aici? Eu bănuiesc răspunsul... dar păstrez tăcerea înțeleptului. Eu dictez. începem. continuăm cu idem. terminăm cu idem. Nu fac decât să spun idem. La
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
psaltice autohtone, cu apelul la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă a meditației grave cu adânci rădăcini în solul sensibilității poetice românești (admirabil ilustrată in Preludiul la unison enescian). Contactul cu maestrul Liviu Ciulei nu i-a provocat doar paginile muzicale din Erupția, Valurile Dunării și Pădurea Spânzuraților sau fundalurile sonore la piesele de teatru Cum vă
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
acordarea harpei kantele în seria cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă toate ideile și visele sau fantasmele sale referitoare la rădăcinile sau matricile vieții, ale sensibilității umane și ale limbajului muzical. Intitulat Svjatyj Bozhe, imnul pentru voci mixte (datând din 2006), n-ar avea, aparent sau la o privire superficială, nimic comun cu România. Numai că el este un imn bizantin
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
DE LA CUVÂNT LA SUNET ȘI DE LA SUNET LA CUVÂNT ÎN ROMANUL NOPȚI ȘI NELINIȘTI DE MIHAIL DIACONESCU Elena Agapia ROTĂRESCU Un roman declarat de autor drept “pseudojurnal metafizic”, cu rădăcini solide în câmpul beletristicii ficțional-introspective, unde evoluția conflictuală se produce sub forma unor secvențe temporal- istorice desfășurate sub ochii cititorului printr-un proces de reevaluare interioară efectuat de autor în momentul descrierii lor, nu poate avansa decât pe tărîmul unei
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
realității obiective”. Acest drum este acelaș și pentru știință și pentru artă. Deosebirea este mijlocul de exprimare. În artă este imaginea, adică retransmiterea prin echivalențe a șocului sensorial. Cu cât aceste echivalențe conțin mai multe elemente de viață reală, cu rădăcini în mișcarea epocei în care se exprimă, cu atât sunt mai valabile acestea. Un mare poet industan, Rabindranath Tagore scrie „Adevărata creație este realizarea adevărului prin trecerea acestuia în propriile noastre simboluri. Poezia și arta Muzicii întrețin în om credința
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
parametrii științifici ai artei dirijorale, cercetătorului lor i s-ar putea deschide un câmp analitic de o infinită nuanță dacă va recurge la următoarea aserțiune a lui Paul Klee: „nimeni nu poate afirma că arborele își produce coroana după chipul rădăcinilor sale. Între partea superioară și cea inferioară nu e vorba de simetria unei perfecte oglindiri. Doar energiile rădăcinilor pulsează plenar în fiecare ramură, iar codul genetic al întregii plante stă în sămânță”. La fel, dirijatul, cu siguranță că ascunde un
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
nuanță dacă va recurge la următoarea aserțiune a lui Paul Klee: „nimeni nu poate afirma că arborele își produce coroana după chipul rădăcinilor sale. Între partea superioară și cea inferioară nu e vorba de simetria unei perfecte oglindiri. Doar energiile rădăcinilor pulsează plenar în fiecare ramură, iar codul genetic al întregii plante stă în sămânță”. La fel, dirijatul, cu siguranță că ascunde un imens travaliu de cercetare a partiturii supuse restituirii, dar este forjat, furnizat și prețuit, în ultimă instanță, de
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
înseamnă un fenomen închis, petrecut într-o țărmurire autarhică, nu o contribuție pitorească la etnografia europeană, ci o ramură tânără a spiritualității continentale, ramură străbătută de aceeași sevă și încărcată de aceleași roade, chiar dacă pământul în care s-au împlântat rădăcinile e altul" (op. cit., p. 374). Metafora critică din acest text dezvăluie o viziune organicistă asupra culturii, care nu poate fi decât a unui spirit tradiționalist, de continuitate și integrare, nu a unuia modernist care declară rupturi și inaugurări spectaculoase. este
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
de noutate radicală, de avangardism, experiment literar, nici măcar de modernism, ci a dorit să apere puritatea "valorilor eterne" de vicisitudinile politicii și ale istoriei. Acea viziune organică pe care am remarcat-o își arată din nou "cumințenia" tradiționalistă: "Ne simțeam rădăcini adânci și ne gândeam cu stăruință la Ťșcoala ardeleană și latinistăť, la Budai-Deleanu, la Ion Codru Drăgușanu. Aceste rădăcini erau, desigur, foarte fizice, în sens geografic, fiindcă atitudinea noastră însemna de fapt în primul rând denunțarea prejudecății regionaliste" (op. cit., p.
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
vicisitudinile politicii și ale istoriei. Acea viziune organică pe care am remarcat-o își arată din nou "cumințenia" tradiționalistă: "Ne simțeam rădăcini adânci și ne gândeam cu stăruință la Ťșcoala ardeleană și latinistăť, la Budai-Deleanu, la Ion Codru Drăgușanu. Aceste rădăcini erau, desigur, foarte fizice, în sens geografic, fiindcă atitudinea noastră însemna de fapt în primul rând denunțarea prejudecății regionaliste" (op. cit., p. 512). Prin urmare, apărarea de o închistare regionalistă se produce nu prin apelul la valori europene dinafară, ci prin
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Facultatea de Compoziție din cadrul Universității de Arte din Philadelphia. Până atunci fusese solist vocal și cânta la banjo în diferite trupe americane. Charles Hubbard Jr sau Charlie, așa cum îi spun prietenii, a devenit din 2012 liderul trupei ”Westroot” (în traducere ”rădăcină din vest”), singura din România care cântă country-fusion, mai precis bluegrass, country, western, cu banjo interpretat în stil american și cu influențe din jazz rock progressive. ”Cu o vioară, cu o mandolină, cu tobe, bas și voci, muzica noastră se
Un american la Bucure?ti by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84317_a_85642]
-
stil american și cu influențe din jazz rock progressive. ”Cu o vioară, cu o mandolină, cu tobe, bas și voci, muzica noastră se recunoaște oriunde în lume și e o continuare a tradiției americane. De aceea se cheamă Westroot... Reprezintă rădăcinile din vest, venite din America, de peste ocean, care fuzionează cu cele românești, adânci, sigure, bine înfipte într-un pământ foarte fertil” - ne-a mărturisit Charlie. Sloganul band-ului alcătuit din Andrei Gruia (mandolină, solist vocal), Chuckk Hubbard Jr (banjo, backup
Un american la Bucure?ti by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84317_a_85642]
-
recente, create de ei în 2008. Cei doi creatori s-au întâlnit mai de mult și lucrează împreună din 1990, o longevitate a unei colaborări de neîntâlnit în România. Alt lucru care îi diferențiază de dansatorii români este și menționarea rădăcinilor artistice, și anume Eric Lamoureaux își trage seva creativă din întâlnirea anterioară cu alți coregrafi de dans contemporan, cei mai mulți cunoscuți și nouă pentru că au dat spectacole și la București - Georges Appaix, Joëlle Bouvier, Régis Obadia. În fine, deosebirea esențială este
Dansul contemporan francez din nou la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8432_a_9757]
-
în 2001 de către Sașa-Liviu Stoianovici (saz - instrument oriental cu corzi, electronice, video) și Alexandru Hegyesi (bas acustic, percuție, țambal preparat ș.a.). Numit NU, la început, grupul își schimbă denumirea începând cu 2008. Muzica formației este bazată pe improvizație, având ca rădăcini atât folclorul - românesc, balcanic, asiatic, cât și sunetul electronic actual, al timpurilor noastre. Albumul apare în format digipack la casa germană Lollipop Shoppe (mixaj, masterizare - Stoianovici), fiind imprimat la Berlin și Timișoara de către un cvintet care-i mai cuprinde pe lângă
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
Recursul la trecutul personal și impersonal (tradiția) emană o robustețe discretă pe care vîrtejurile expresioniste prin care trece nu izbutesc a o anihila. Posibilul idilism e tescuit, procesat, redus la pură fantasmagorie poetică: "pruncul cu ochii mari / spre / copacul tînăr / rădăcina privește prin / frunze // și numai ce coroana-l / îmbrățișează / cu crucile // bătrîn cernit / sub secunde / cu firul tăiat". Ori: "apele cerului / înghit / ceafa de calcar / din brădetul secat // grunzul / adormit în marea / de iască / plutește ca o / închipuire de spaimă
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
în timp util, pe beneficiari; ... d) instalează pe clădiri și pe alte construcții, indiferent de titlul pe baza căruia sînt deținute, suporți, ancoraje și tăblițe indicatoare pentru rețele și instalații de gospodărie comunala; ... e) îndepărtează, cu respectarea normelor legale, crengile, rădăcinile și arbuștii, daca apropierea acestora de rețelele și instalațiile edilitare ar putea produce stricăciuni sau ar stînjeni bună lor funcționare. ... În scopul exercitării controlului asupra modului de funcționare și a stării tehnice a instalațiilor de gospodărie comunala și pentru executarea
LEGE Nr. 4 din 1 iulie 1981 gospodăriei comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106572_a_107901]
-
îi tremurau coapsele încordate și cercul magic, / roșu îmi tremura bărbăția în cuptorul de cărămidă arsă" (Poem roșu de dragoste). Acest tablou înflăcărat la propriu are însă și o conotație cristică deoarece iubiții se caută cu deznădejde, doritori a prinde rădăcini "unul în altul răstigniți pe zidul de aer roșu". Complementar, e adus în scenă un vechi idilism eretic. Pus în dificultate prin uzanțele unui expresionism întins asupra întregului univers, Creatorul continuă a-și lăsa urma în simțămintele creaturilor prin nostalgii
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
presupus că locurile "de care nu-și aduc aminte" sălășluiesc mai departe în cutele subconștientului și folosesc clipele prielnice pentru a țîșni la suprafață. Un taifas pe tema vînătorii, într-o nuvelă a lui V. Voiculerscu (în mijlocul lupilor), stăruie asupra rădăcinilor ei arhaice: "Gazda ne lămurea cum pentru mîncare omul găsea destulă pradă mai slabă decît el, precum și toate roadele pămîntului. Dar împotriva leului, care năvălea peste el în cavernă, și a ursului, cu care intra în concurență pentru adăpost, ori
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
de paradigmă existențială a românilor are, privită din afară, efecte cât se poate de hilare. Dacă prozele din ciclul Cotidiana stăteau sub semnul lui Caragiale, aici se simte mai degrabă un umor cu accente de comedie bufă, cu trimitere la rădăcinile etnice, de tipul celui practicat în cinematografie de Emir Kusturica sau, la noi, în filmul lui Cristian Nemescu, California Dreamin'. Din punctul meu de vedere, cele mai bune proze ale volumului sunt cele din LP 3 - Vârste și vremi. Dacă
Momente din tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8011_a_9336]