4,129 matches
-
din epocă privind romanul și tehnicile lui. Mai puțin verosimilă este încercarea de a produce o repoziționare axiologică a cărților lui Rebreanu. Astfel, criticul propune pentru raftul întâi Ion, Pădurea spânzuraților și Ciuleandra, pentru raftul al doilea Adam și Eva, Răscoala și Gorila, iar pentru raftul al treilea Crăișorul Horia, Jar și Amândoi. Semnificativă rămâne, oricum, deschiderea metodologică față de teorii precum psihocritica lui Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-o micromonografie, Liviu Rebreanu (2003), o lucrare de factură similară
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
al celui care îl nemulțumise. Așa au procedat și când s-au ridicat contra excentricului (confesional și ca purtare) Iancu Sasul, extorcator inventiv. Pretendentul s-a numit Ion Vodă Lungul. Să-l ascultăm pe Ureche povestind întâmplarea și deslușind cauzele răscoalei: „să ia boi de a zece, care obiceiu nu l-am putut suferi țara, ce s-au rădicat lăpușnenii, de s-au sfătuit ca să se dezbată de supt mâna Iancului Vodă, și bulucîndu-se, au rădicat dintre dânșii pre Lungul domn
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Vasile Bălțatul (însurat cu Chiajna, sora lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu), cel aflat mereu de partea acestor doritori de putere 48. Vremurile, numeroase, de tulburări sociale erau prielnice schimbărilor. Astfel, de vidul de putere creat în țara Românească de răscoala seimenilor și dorobanților (care îl sechestraseră pe Voievodul Constantin Șerban, îl controlau îndeaproape, lipsindu-l complet de autoritate) a vrut să se folosească Hrizea din Bogdănei, urmaș de mari boieri (era fiul lui Dumitrașcu din Bogdănei „ot sud Ialomița”, fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Roșie (dispărută și ea, al cărei nume evoca împrejurările sângeroase), oastea domnului [Vlad Vintilă] a atacat tabăra lui Gritti (Aloisie Gritti venise să-l dea jos din scaun, întrucât Vlad Vintilă plănuia, în contact cu Ferdinand I de Habsburg, o răscoală împotriva turcilor], capturând pe boierii complotiști, pedepsind fără milă, în stilul lui Vlad țepeș, între 75 și 184 de prizonieri și decapitând pe conducătorii „opozanților, împreună cu un pretendent domnesc...” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 188). 55. „[...] chiar la două
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihai Racoviță), Tofana, și-a făcut testamentul la 16 mai 1704. Cu câțiva ani înainte, în 1701, se refugiase în țara Românească de frica lui Constantin Duca. Tot așa cum, cu câțiva ani înainte, în 1698, își redactase diata faimosul și aventurosul (răscoale, pribegii, trădări spectaculoase) serdar și apoi stolnic Mihalcea Hâncu. Beneficiari ai dispozițiilor testamentare trebuie să fi fost cea de-a doua sa soție, Nastasia (măritată înainte cu vornicul Potlog) și copiii rămași în viață, căci un fiu - Donie - fusese omorât
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cumnatul). Pe marele vornic Cârstea (grec de neam), însurat cu Maria Corbeanu, Alexandru Iliașa (cel care îi confiscase „toate ocinele” pretronului Stoica din Strâmba, vistierul hoț însurat cu Dochia, fiica jupâniței Marina) l-a omorât - în 1618 -, căci participase la răscoala lui Lupu Mehedințeanu. I-a luat apoi „banii și hainele și caii și ferecăturile și tot ce a găsit din averile lui”. Și Radu Mihnea își va trata la fel (era o practică veche, de vreme ce Radu de la Afumați îi lua
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nimeni altul decât Gherasim Blachos), „la metohul Ierusalimului”. Continuă acumulările începute în țară în casa părintească, verosimil cu profesorii de la „Schola graeca et latina” din Târgoviște, și în Ardeal, la Brașov, cu dascăli de la Colegiul reformat, în timpul refugiului provocat de răscoala seimenilor. în „1667 ghen. 19 d[ni]” - notează el în însemnările de călătorie, se afla la Veneția, de unde va pleca la Padova. Același jurnal („carnetul [său] de student” - va zice Nicolae Iorga) ne comunică lista cărților cumpărate (și a banilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își aveau locul lor printre victimele acestor acte de violență. Și răsculații făceau la fel Recidivând, în timpul lui Constantin Șerban, slujitorimea răsculată a continuat (rebeliunea începuse în 1653) să provoace scene de violență vandalizatoare și criminală. Militarii rebeli - și la răscoala, declanșată (spun istoricii) de neplata lefurilor făgăduite înaintea luptei de la Finta, au participat slujitorii, în rândul cărora îi aflăm pe dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după un corp similar din armata
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fapt obișnuit (pe „boiari” îi „ucidea ca pe niște dobitoace”), cotidian (cronicarii întocmesc impresionante liste ale groazei cuprinzându-i pe cei omorâți - doar bărbații), făcând să fie foarte greu de trasat o linie de demarcație între rebeliune și banditism, între răscoală și tâlhărie, între cei care cădeau pradă unuia sau altuia dintre cele două tipuri de manifestare a violenței. „Covârșiți de nebunie și plini de diavolul” („câini turbați” le zice Cronica Bălenilor), seimenii și dorobanții își urmează funestul drum jefuind („Și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înțepare, cu tot feliul de morți” (Letopisețul Cantacuzinesc). Ucisă de tâlhari? Ajungând Domn („Și așea, fără zăbavă, au ieșitǔ la domnie Ștefăniță-vodă, mutând veziriul pre Ghica-vodă în țara Muntenească, ca pre un om bătrân, pentru aședzarea aceii țări, după mare răscoale ce făcuse Mihnea-vodă în țara Muntenească”), Ștefăniță Lupu a vrut s-o aducă acasă pe sora sa vitregă, Ruxandra. Rămasă văduvă la un an după nuntă, în urma morții acelui Timuș excesiv, impulsiv, arbitrar și sangvinar în dezechilibrele sale, care îl
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dobitoc, și alte dechise de casă, toate au fost jăfuite și luate dă hoți, cum au fost luate ale tuturor boierilor țărâi” (Nicolae Iorga, Studii și documente..., ed. cit., vol.V, p. 549; Lidia A. Demény, L. Demény, N. Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoală populară? 1655. țara Românească, Editura științifică, București, 1968, pp. 76-77. 569. Vezi V.A. Urechiă, „Biserica din Cetatea Neamț”, în Analele Academiei Române, seria aII-a, Mem. Secț. Ist. tom. XI, pp. 153-155. 570. Constantin Gane, Trecute vieți de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dechise de casă, toate au fost jăfuite și luate dă hoți, cum au fost luate ale tuturor boierilor țărâi” (Nicolae Iorga, Studii și documente..., ed. cit., vol.V, p. 549; Lidia A. Demény, L. Demény, N. Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoală populară? 1655. țara Românească, Editura științifică, București, 1968, pp. 76-77. 569. Vezi V.A. Urechiă, „Biserica din Cetatea Neamț”, în Analele Academiei Române, seria aII-a, Mem. Secț. Ist. tom. XI, pp. 153-155. 570. Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
G. Vâlsan, Mircea Dem. Rădulescu, I. U. Soricu, Constanța Hodoș. Eclectismul stilistic al programului, afirmat anterior, este probat, în poezie, de acceptarea unui poem de Ion Minulescu, Romanța celor trei galere. În primăvara lui 1907, ca o replică la reprimarea răscoalelor țărănești, George Coșbuc tipărește Parabola Sămănătorului. În 1908 Ion Scurtu prezintă „un scriitor nou”, A. Mirea, după ce anterior apăruse Povestea unei nopți de iarnă, din Caleidoscopul lui A. Mirea, rezultatul colaborării dintre St. O. Iosif și D. Anghel. Lui Mihail
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
analizează, cronologic, romanele sau nuvelele lui Rebreanu, ca într-o monografie canonică, ci se axează pe idei sau pe tipuri de personaje. Eseul se deschide cu capitolul Omul revoltat, vizând atât personajul Petre Petre, cât și masa informă din romanul Răscoala, iar concluzia, surprinzătoare, este că „erosul e forța care susține unitatea mulțimii revoltate”. În altă secvență, Eroul problematic, se rediscută o formulă a lui G. Călinescu, după care Ion se definește ca un „erou de epopee care trece prin criza
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
o accentuată notă autobiografică. Romanele Cercul adevărului (1976) și Barieră pentru cocori (1981), modeste, au drept protagonist același inginer Nicolae Dudu, un rebel „salvator de mine”, în conflict cu birocrația de partid. „Romanul-document” Roata fără sfârșit (1984) reconstituie momente din răscoala lui Horea, epicul și ficțiunea, minimală, fiind modelate în lumina filelor de arhivă și a altor texte din epocă. Faptul că S. și-a exersat condeiul mai întâi în reportaje - Transparența subpământului (1972), Țara curcubeului de piatră (1973), Aurul lui
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
comunist, printre care V. Voiculescu, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a. Tot acum sunt inaugurate ediții importante consacrate scrierilor lui Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, G. Călinescu, Liviu Rebreanu, E. Lovinescu ș.a. S. debutează editorial în 1962, cu o prefață la romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Va alcătui, în anii următori, bune ediții selective din scrierile lui Zaharia Bârsan (1969), Iacob Negruzzi (1970), Victor Ion Popa (1972), pregătindu-se, chiar de prin 1963, în vederea realizării unei ediții critice a operei lui Mihail Sadoveanu
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
din urmă fusese acuzat de instigare la revoltă, pentru că publicase o broșură, Chestia țărănească, Panu scrie articolul Campania contra domnului Haret, unde, pe același ton înflăcărat, chiar dacă ușor superficial, ia apărarea marelui organizator cultural, atrăgând atenția asupra adevăratelor cauze ale răscoalei. I.I.
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
Paraschivescu, Discursul poetic al lui Valeriu Sârbu, R, 1966, 6; Vladimir Streinu, Cu cititorii și cu poeții despre poezie, CNT, 1966, 50; Mircea Iorgulescu, „Ora translucidă”, LCF, 1974, 24; Dana Dumitriu, „Ora translucidă”, RL, 1974, 38; Radu Boroianu, Liviu Rebreanu, „Răscoala”, dramatizare de Valeriu Sârbu, RL, 1977, 14; Eugen Simion, Poezia obiectelor, RL, 1980, 10; Ilieș Câmpeanu, „Amfora de rezervă”, CNT, 1980, 20; A. I. Brumaru, „Destăinuirile vulcanilor stinși”, AST, 1986, 10; O. Dobre, Proză informațională, CC, 1991, 10-12; Ulici, Lit. rom
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
a venitului monopolului hârtiei de țigarete pe 12 ani și 7 luni, precum și modificarea unor dispozițiuni din legea impozitului asupra băuturilor spirtoase („legea țuicii” care s-a și votat În parlament, cu amendamente, ce-i drept, dar a declanșat imediat răscoale țărănești În mai multe județe). Alte măsuri mai vizau concesiuni de petrol Încă neprecizate, desfacerea flotei comerciale și cedarea ei, concesiuni din pădurile de stejar ale statului ș.a. . Regele Își mărturisea supărarea către fratele său Leopold: „Nimeni nu are curajul
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
că alternanța la putere era o soluție de guvernare a regelui, dar nu mai exprima raporturile reale de putere Între cele două mari partide de guvernământ. Viitorul avea să aparțină liberalilor așa cum se va vedea și În 1907, În timpul marii răscoale țărănești, și În 1914 când liberalii vor impune principiul unei noi reforme agrare, al lărgirii dreptului de vot și În august, tot În acel an, neutralitatea României la Începutul Primului Război Mondial, apoi reformele din iulie 1917 care au transformat radical țara
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
mult așteptat, acesta precizând că În România presa este liberă și că guvernul român nu are nici o „putere” asupra publicațiilor <ref id="70">70 Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 148. </ref>. Totodată, În primăvara anului 1888 au avut loc și răscoale ale populației rurale din sudul României, venite, În primul rând, ca urmare a unui an 1887 foarte greu pentru agricultura românească, dar și a faptului că la „urechile” țăranilor ajunsese ideea conform căreia Împăratul Rusiei „a lăsat câte 5.000
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
la demonstrații erau bine plătiți, oferindu-li-se câte cinci franci pe zi <ref id="74"> 74 BNR, Colecții Speciale, fond Bălcescu, dosar 68, filele 4-5.</ref>. Pe de altă parte, În comuna Drăgoești țăranii ar fi fost ademeniți la răscoală cu 5.000 de franci pe care i-ar fi primit de la Prințul Cuza <ref id="75"> 75 BNR, Colecții Speciale, fond Bălcescu, dosar 70, filele 1-2. </ref>. Anii 1888-1889 corespund perioadei În care relațiile româno-ruse au fost tensionate și
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
provizii nici din portul Feodosia. Au fost reluate negocierile cu guvernul român, astfel că pe 25 iunie/8 iulie marinarii au debarcat În orașul Constanța <ref id="104">104 Titu Geogescu, Gavril Marcu, Potemkiniștii În România. 50 de ani de la răscoala marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin”, București, 1955, p. 60-65. </ref>. A doua zi a sosit În portul Constanța și marina rusească ce fusese trimisă În urmărirea vasului. Acesta a fost cedat, Însă guvernul rus era În continuare nemulțumit deoarece nu au
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
să fie expresia tinerei generații, încercând să dea o replică celor care, neîncrezători, contestau apariția „noii spiritualități” (Arșavir Acterian, Discuții). Poezia, destul de bine marcată ca pondere în economia fiecărui număr, este semnată de Dan Botta (Lai - în franceză), Eugen Jebeleanu (Răscoala), Simion Stolnicu (Hebron funerar), Barbu Brezianu (Rondel, atribuit lui Villon), Emil Botta, Al. Robot, Horia Stamatu, Corneliu Temensky, Emil Ungher, Horia Groza. Proza este reprezentată de fragmentul Liuba din Los Angeles, cocotă cu zurgălăi și un pește de Neagu Rădulescu
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
poate datorită figurilor și locurilor descrise, cât și distanței temporale ce îl separă pe autor de satul Rudari, topos al vârstei aurorale, centru spațio-temporal în care se conjugă energiile stirpei oltenești arhaice cu zguduirile teribile ale civilizației și ale istoriei: răscoala țărănească din 1907, motorul cu aburi și petromaxul luminând la mari distanțe, cocoțat pe un stâlp în curtea casei părintești, prăvălia orientală și invazia mașinilor agricole germane, știrile despre campania din Bulgaria citite de copil în „Universul”, șocul scufundării Titanicului
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]