1,849 matches
-
că i s-au rupt cele trei coaste, deoarece mai fuseseră rupte din altă căzătura, deci un alibi pentru mine. Operația a reușit, dar bolnavul trebuia să stea imobilizat în ghips mai bine de o lună. În timpul ăsta Pândele se răsfăța, îmi cerea ciocolată, portocale și banane care nu se găseau, eu mă duceam regulat la el la spital, de era să fiu propus la o decorație pentru devotamentul dezinteresat pe care-l manifestam pentru un țigan sărac lipit pământului. I-
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
Fiind un apărător înflăcărat al Basarabiei, noi l-am meritat pe Eminescu, iar prin acestea fac chemare către tineri, care ar trebui-i cunoască opera,utilizând în acest scop nobil toate resursele: literatura, muzica, pictură. D-ul Ion Chiriac, a răsfățat publicul cu o interpretare solo a capella”Înger”, în memoria lui Eminescu. În lectură vorbitorului / autorului a urmat un regal de poezioe din volumul sau Eva, fapt care a precedat și un schimb de cărți și autografe, între Constantă Abălașei-Donosă
EMINESCU .... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344432_a_345761]
-
mătase al bikinului, nu mai mare ca o frunză de arțar, căzută toamna pe aleile parcului de lângă complexul său. Își scoase la rândul său bluza, apoi pantalonul scurt, rămânând în boxeri. Își reluă mângâierea acestui trup de femeie ce se răsfăța în așternuturile sale, trup ce merita cercetat cu mare atenție. Îți putea oferi toate plăcerile atât la atingerea lui, cât mai ales la admirarea darului natural ce s-a abătut asupra celei ce-l avea. Uneori Creatorul nu este corect
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
Sonete > SONETUL TOAMNEI MELE Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2174 din 13 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului SONETUL TOAMNEI MELE Din depărtare iarna-mi suflă-n față Împrăștiindu-mi frunzele de toamnă, Pe chip doar umbre-adânci se mai răsfață Ca un jurat ce anii mi-i condamnă. Prin aer vântul șuieră-n cucută, Iar zilele sunt marș în defilare, Lumina scade-ncet,încet pierdută, Rămâne ca un muc de lumânare. Amurgu-și scurge sângele în umbră, Mici felinare se aprind
SONETUL TOAMNEI MELE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342769_a_344098]
-
gând și suflet în eter. Din depărtare iarna-mi suflă-n față, Albindu-mi toamna cu luciri de gheață SONETUL TOAMNEI MELE Din depărtare iarna-mi suflă-n față Împrăștiindu-mi frunzele de toamnă, Pe chip doar umbre-adânci se mai răsfață Ca un jurat ce anii mi-i condamnă. Prin aer vântul șuieră-n cucută, Iar zilele sunt marș în defilare, Lumina scade-ncet,încet pierdută, Rămâne ca un muc de lumânare. Amurgu-și scurge sângele în umbră, Mici felinare se aprind
SONETUL TOAMNEI MELE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342769_a_344098]
-
nu plângi nicicând,nimeni să nu vadă lacrimi picurând din ochii-n derută, durerea oricând să pară bravadă, să fie mută. Iar dacă ajungi la sfârșit de viață înfruntă-l zâmbind și crede că iară cu alt început soarta te răsfață, că-i primăvară. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1781, Anul V, 16 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342861_a_344190]
-
îl răstignesc continuu. Neoepigonii se sinchisesc de Profetul Eminescu ca Bismark-cancelarul, de nația noastră: „Mă sinchisesc de români ca de paharul meu când este gol. Independența românească nu are importanță decât pentru evreii germani, pe care sunt obligat să-i răsfăț și să-i câștig, care îmi pot fi de folos în Germania și pe care îi plătesc cu bani românești.” (Catherine Durandin, Istoria românilor. Institutul european, Iași-1998, p. 132) Observația jurnalistului Mihail Eminescu este dar, îndreptățită și promtă: < > (E. A., X
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > PLOAIE BINECUVÂNTATA Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ploaie binecuvântata Și ce dacă plouă, mi- e bine Azi picurii reci mă răsfăța Și îmi aduc aminte de tine Când ne- ndreptăm cu vântul în fața La braț, spre casă lui Dumnezeu, Să ne împărtășim cu sângele Lui. Ne ceream iertare, ne sărutam și mereu Simțeam că prinzi aripi, putere și nu- i Bucurie
PLOAIE BINECUVANTATA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342918_a_344247]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONET LV Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Stele-n ochii tăi mor în nopți deșarte, Zâmbete-n văpăi glasuri le răsfață, Tineri trandafiri se desfac în șoapte Și tu arzi în mine primăvara toată. Aripe sub gene zboară-n plai de vultur, Puls din miez de vis stânca o topește, Nurii tăi prin ploaie lunecă în murmur, Unda-ți cristalină gându
SONET LV de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/342900_a_344229]
-
-i în zadar Tu ai plecat și n-ai habar. Acum, trecutu-ndepărtat îmi pare un vis estompat. Să te urmez n-aș fi putut, aveam o fiică de crescut. Să joci la loterie-nvață când nimeni nu te mai răsfață. Deci, fă hazardul, circumstanța, să-ncline ușurel balanța. M-am resemnat, însă e greu, o știe doar sufletul meu. De aceea, voi - amicii mei, să nu rămâneți singurei. Copiii-și trăiesc viața lor, dați frâu liber viselor! SPERANȚA N-am
DILEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343003_a_344332]
-
obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și briza mării, mai ales de pe perele frumoase, cu început de rumeneală de pe piept, dar și de pe locul plăcerilor divine. Încercam să-mi fac de lucru, dar ceva mă chema să fiu iarăși mai aproape de ea
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
să ar cu plugul; Cât nu-s de rasă ariană, Îmi strâng sărman în pumn belșugul. Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci n-am blazonul de noblețe, Nici de zidit nu am vreo Ană, Deci muza n-o să mă răsfețe. Eu nu râvnesc la vreo coroană, Și neîncoronat va fi să mor - Cât stihul mi-i doar mie hrană, Rămân doar scribul din popor . Fiți voi cu aurul pe frunte Cât gloria o să vă ție, Eu - doar acel menit să
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]
-
scenariul” în care autoarea mișcă personajele pereche, pe alocuri cu umor, ca să estompeze, poate, adevărul de la baza „scenariului”. - Cum se îmbină poezia pe care o scrii și o traduci cu munca ta? - Sunt perioade lungi în care nu mă pot răsfăța cu poezie, am mult de lucru la serviciu, plus că mai ”prind” traduceri și pe-acasă, acte cu legalizare la notarul public unde am specimen de semnătură, asta ca să-mi “rotunjesc veniturile”, sau mai vaste traduceri de specialitate tehnică sau
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
spuse ea la un moment dat făcându-și vânt cu mâinile ca și când s-ar răcori, nu ți se pare că aici este prea cald? Ce zici? Nu-i mai plăcut acum pe malul mării? Să simți răcoarea nopții, cum te răsfață briza mângâindu-ți trupul înfierbântat de tinerețe și... știi tu..., să asculți țipătul pescărușilor ca pe o chemare? - Da, mi se pare și mie cald și desigur că pe malul mării este mult mai răcoare ca aici, oricât de bine
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
Ruxandra, provenită din familia Florescu, de boieri vestiți, postelnicul își împarte viața între activitățile în Divanul Domnesc și administrarea moșiilor, în special petrecându-și timpul la moșia de la Dâmburi, în intimitatea unei țigănci-roabe. Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior de bani-gata. Fără „silință la muncă”,a trecut prin școlile domnești precum „gâsca prin apă”. Postelnicul își dă seama că cei cu școală „au trecere spre dregătoriile gospodărești ale țării, bine plătite și scutite
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Lasă că le arăt eu lor cine este mai deștept. După ce s-au potolit amândoi din amuzamentul pe seama mea, Taty revenea la sentimente mai domestice. Mă lua de umeri și mă pupa pe creștetul capului și mă mângâia așa placut răsfățându-mă cu cuvintele lui preferate ( iubirea lui taty, deșteptul lui taty, că am cel mai deștept băieat din lume ) Uitam de ceartă, mă înmuiam până la urmă și îl lăsam să facă și să spună tot ce vrea El că știam
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIE CAP 2 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344077_a_345406]
-
spre stele rătăcesc , Spre ape zburda mandre căprioare - O pregustare- a raiului ceresc ! Roiesc albine sub divinul soare Și - n zări se sting ale munților crește ... Risipă de parfumuri și culoare : Natură e desprinsa din poveste ! Pe garduri trandafirii se răsfăța , Prin ram , se - ngemaneaza ploi și vânt ... Răsare din pământ , potop de viață , Si toate amintesc de Raiul Sfânt ! Curând se va - nalta Mântuitorul Și peste tot răsună imn de slavă ... Prin rugăciune vom cunoaște zborul Și ne - om topi
INALTARE de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344224_a_345553]
-
franțuzească la modă. Fusese un ritual pentru ei și nu-și mai aducea aminte de ce a luat sfârșit. Își spuse că în acea zi o să-i ducă el micul dejun acasă și o să petreacă toată ziua cu ea. O va răsfăța și va reaprinde pasiunea de altădată. Se vor uita la filme romantice, o să-i facă un masaj bun, o să-i gătească prânzul și vor bea Chardonnay, vinul ei preferat. Vor vorbi despre tot și despre toate, vor da timpul înapoi
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
că ai ceva să-ți reproșezi. O spusese pe un ton natural, iar el nu se simți în pericol. - N-am făcut nimic rău, dacă asta vrei să spui. Am decis că, de acum înainte, în fiecare sâmbătă, să te răsfăț. Ții minte sfârșiturile noastre de săptămână? - Vrei să spui, înainte de a trebui să muncești și sâmbătă? Îl privi și îi văzu panică din ochi. Hotărî să-i dea o șansă. Oricum, nu știa nimic sigur despre ce se întâmplă, așa că
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
De parcă s-au întors din nou zefirii, Ne-nvăluie-n miresme trandafirii, Chiar dacă iarna rece stă la pândă. Iar vântul nu va rezista pornirii Să frângă iarăși creanga tremurândă, Să-mbrace-n brumă iarba cea plăpândă Și să ofere frunza-ngălbenirii. Ne mai răsfață toamna cu blândețea, Încă o zi și-apoi o noapte lungă, Iubirii ne grăbim să-i dăm binețea Și fericirea vrem să ne ajungă. Dar când zărim prin ceață bătrânețea, Mai tragem pe răboj încă o dungă. POTOP Întâi vestește
PATRU SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343088_a_344417]
-
salvgardantă, Preventivă cam pentru orice stare alarmantă! C-apoi mai sunt și perfizi cu multe daruri, De nu prevezi că ascund în ele și biruri, Abia așteptând ca repede să le primești, Deraind o idee prea mult să nu te răsfeți.. Prietenia e, ceea ce dragostea nu-ți oferă, E oaza din pustiul sufletesc ce nu mai speră, Acelea atestând că sunt cântate prin inimi, E surâs în speranțe întregind cerul de intimi! Referință Bibliografică: Prietenia... o alinare! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare
PRIETENIA... O ALINARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343240_a_344569]
-
un menuet Muzica ce ne îmbată crește Muzica ce ne îmbată crește Ca soarele timid din răsărit Ecoul nopții tocmai s-a oprit Și iarba o auzi cum se topește Sub trupul tău culcat pe-un pat de stele Și răsfățat cu mîngîieri subtile Te-am răsfoit din scoarță pînă-n file Pe degete ți-am împletit inele Și stai acum rasfrîntă în imagini Eu tot te caut răsfoind la pagini Ca să ajung la tine-n univers E dulce și sensibil ca
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
pe lume ca să fim Român/ia suflet de aur Cultură, faună și floră Pe toate astea, nouă Din belșug ne dăruiești Român/ia suflet de aur La marea limpede și cristalină Pe falezele-ți frumoase An de an tu ne răsfeți Român/ia suflet de aur În forma ta de pește Tu pe toți ne ocrotești Și prin a ta mare credință Tu pe noi ne întărești Român/ia suflet de aur Ori și unde ne-am afla Noi pe tin
IA SUFLET DE AUR de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343704_a_345033]
-
cu trecerea ei. În culoarea florilor ce știu că vor încânta aerul cu petalele lor desvelite în nuanțe . În steaua ce cade luminând cerul cu aprinderea ei știind că o duce din înălțimi spre căderi ancestrale. În zborul de pasăre răsfățându-se printre curenții de aer. În lumina ce aprinde ziua spre a vedea noi cât de frumoasă este viața pe Terra. Simbolul ei pe pământ este MAMA ! Nu doar mama de om, mama a tot ce se naște, crește și
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
nu mă băga în seamă! - Nu ți-ai dori să te iubească cu toții? Să se bucure când te întâlnesc? - Mă confunzi! Nu sunt nici Primăvara să aduc un alai de flori, nici Vara, care cu căldura ei, coace fructe și răsfață flori și nici Toamna, cea mai îmbelșugată dintre noi. - Așa e, dar nici una dintre surorile tale nu pot oferi zăpadă pentru oameni de zăpadă și săniuțe, gheață pentru derdeluș și multe alte bucurii pentru copii. Florile tale de gheață împodobesc
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]