1,578 matches
-
moi, până ce întreaga frunte s-a prelungit până la fontanelă. Am defrișat apoi zona din jurul urechiușei stângi (acum am observat cerceii înduioșători de fetiță: trei bobițe rubinii ca de zmeură prinse într-un strop de aur inferior), apoi ceafa, încercînd din răsputeri să nu privesc litografia bizară tot mai mult dezvăluită. Cei doi mușchi ai cefei au mai păstrat până la sfârșit între ei câțiva zulufi, pe care mi-a fost imposibil să-i retez cu mașina. Am înaintat spre urechea dreaptă, și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o plăcuță albastră bătută-ntr-un gard uns cu gaz. De ce or fi schimbat denumirea străzii mi se pare și azi de neînțeles. Dar știu că am intrat în acel tunel de case neliniștitoare mergând cu pași mici, încercînd din răsputeri să recunosc, să reconstitui, să retrăiesc. În cele mai adânci vise mai întrezărisem ceva din porțiunea asta complet zidită a vieții mele. Și atunci ambiguu, neverosimil, colat cu alte obiecte disparate, din alte straturi ale minții. Mergeam cu sentimentul că
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tineri înaintau la braț prin aerul galben și rece ca sticla, vorbind nimicuri și râzând, Maria minunîndu-se cum reușește el să rămână încruntat chiar și când râde, el simțind că e în întregime clădit din aer parfumat și încercînd din răsputeri să afle algoritmul fetei, să intuiască (la fel ca în acele probleme din almanahuri în care, știind sensul de rotație al primei roți dințate dintr-un angrenaj complicat, încerci să afli cum se va roti ultima) funcționarea inefabilă a minții
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu a fetițelor din salonul spitalului "Emilia Irza", unde fusesem internat la vârsta de cinci ani, chiar înainte să ne mutăm în blocul din Ștefan cel Mare. Am aruncat cât colo păianjenul și m-am încleștat cu Silvia, încercînd din răsputeri s-o străpung între pulpe, până ce stropii mei i-au vârstat pântecul în jeturi subțiri și sidefii. M-am ridicat și, privind în jur, mi-am dat seama că odaia ei era îngustă și rotundă ca o alveolă, cu pereții
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
curgea liber din gura mea, deși strângeam buzele: buza de sus, în partea ei stângă, avea mușchiul moale, neputincios și un pic zvâcnitor. Era ciudat și aproape amuzant. "Ce dracu", îmi ziceam, și luam iar apă-n gură, încercînd din răsputeri s-o rețin. Dar cu cât îmi încordam mai tare buzele și obrajii, cu atât șuvoiul sucit, turbulent, țâșnea mai puternic prin breșa laxă a buzei de sus. Am ieșit din baie și, timp de vreo oră, mi-am făcut
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îmbrăcată mereu ca o divă, îl ducea și-l aducea în fiecare zi, înfruntînd mândră privirea celor cu care se-ncrucișa pe trotuar, pe lângă gardul spitalului împletit cu rochița-rândunicii. El, cu pieptul scos înainte, părea să i se împotrivească din răsputeri, de parcă ar fi fost târât spre eșafod de un gardian nemilos. O frază a lui, din cele pe care, într-un destrămat bavardaj, le lăsa să ningă ușor și continuu peste creștetul meu, m-a făcut pentru o clipă atent
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lângă baraca spoită cu imagini de clovni, femei diforme în costume de baie și un hidos păianjen cu cap și piept de fată - fata având însă colți de vampiriță pe buza de jos pictată sângeriu -, ofițerul de securitate sufla din răsputeri în gornițele ce se lungeau, când văzu deodată în mulțimea ce căsca gura la un prezentator de pe estrada barăcii o figură teribil de cunoscută. Un flux de adrenalină rece ca gheața îi copleși arterele. Dumnezeule, seara aceea de mai, cărăbușii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sublimare a emoțiilor, pe pământul fosilizat al fricii, dragostei și urii adevărate, față de care ce numim noi astăzi așa nu sânt doar umbre ale umbrelor, ci mult mai rău: trădări, strâmbări, etimologii siluite. Căci nu vom mai orăcăi niciodată din răsputeri, nici în torturi, nici în disperarea lui Iov, cum am făcut-o-n pruncie, și nu vom reuși, nu ni se va da, orice-am face, harul de a-l iubi pe Dumnezeu cu pasiunea rătăcită, pustiitoare, cu care ne-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
el lui Mircișor când era bine dispus și glumea. Dar [...] alergase imediat să i-l spună și mamei lui, care amesteca-n oale la bucătărie. Femeia abia-și ținea râsul, se vedea de la o poștă, totuși strângea din buze din răsputeri ca să rămână severă. Până la urmă izbucni totuși într-un râs cu lacrimi, nepotolit, și când îl privi pe copil ochii-i străluceau și părea deodată mult mai tînără: "Mircișor mamă", îi spusese strîngîndu-l în brațe, "să nu mai vii să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-tip, în formă de U, și să-și mănînce-acolo pachețelul, mereu aceeași felie de pune cu unt și parizer și același ciorchine de strugure, încă ud, adus într-o punguță de plastic. Când termina de mâncat, alerga și el din răsputeri printre sute de alți copii, strigând și cântând în gura mare. Cei mai mari jucau fotbal cu o mingică de tenis și zbierau la toți cei care treceau în fugă peste terenul lor. Fetele se adunau și jucau jocurile lor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-și simțea părul încins, gata să ia foc. Teii acopereau cu frunzișul lor moale fațadele blocurilor de patru etaje care mărgineau, de-o parte și de alta, aleea. Parcul părea pustiu, capotele mașinilor parcate de-a lungul aleii străluceau din răsputeri, încinse de soare. Nu era aproape nimeni pe bănci. Mircea-ncepu să suspine iar. Îndreptă cravata, acum boțită toată, dar nu putea din picioare. Se așeză pe o bancă și încercă să o-ntindă pe spatele ghiozdanului, dar degeaba, nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
copii. Când era mai mic, e drept, îi văzuse de multe ori luptîndu-se ciudat: deodată o auzea pe mama chirăind în camera cealaltă și fugea repede acolo: tata o trântise pe pat și stătea peste ea. Atunci se lupta din răsputeri să o scape, îl trăgea de picioare, se arunca și el peste ei, mai râzând, mai plângând, cum vedea că face și mama. "Lasă, Mircișor, ne jucam și noi", îi zicea apoi mama îndreptîndu-și hainele pe ea. Acum știa de la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
venit turiștii!" Mai toți copiii se repeziseră și ei spre ușa autocarului, din care începuseră să cobo.are câteva femei bine-mbrăcate. "Dați-mi și mie, dați-mi și mie, tanti!", se-ngrămădeau ei, cu figuri rugătoare și mâini întinse din răsputeri. Străinii le zâmbeau și le dădeau cîte-o lamă de chewing-guni sau cîte-un bănuț. Cum punea unul mâna pe câte ceva, ceilalți se-nghesuiau și mai tare: "Și mie, și mie! Tanti, mie nu mi-ați dat!" Mircea și Sandei însă stătuseră
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
peretelui. Nu era nici o ușă. Casele însele erau zugrăvite pe-un zid pufos, și acum își dizolvau culorile și contururile una-n alta. Totul ajunsese curând indistinct, cenușiu-palid, ca plastilina pe care-o frămânți îndelung. Doar stelele, deasupra, ardeau din răsputeri, sugând parcă din ziduri și ultimii stropi de culoare. Erau stele frez, acaju, fistichii și coralii, erau stele ultramarin, magenta, șofranii și nărămzii, stele ca vișina putredă, ca interiorul ghiocului, ca turcoaza. O singură casă, în toată jalnica butaforie a
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nouă în pat, în viață trebuia să îți pară rău după lucrurile pe care nu le-ai făcut și nicidecum după cele pe care le-ai întreprins. 5. Aloim era întins pe patul modest din chilia Abatelui și încerca din răsputeri să nu se lase dominat la rândul său de sentimentul de frică pe care îl simțea venind dinspre bărbatul masiv, care stătea aplecat asupra cărții de rugăciuni. Radoslav se ruga întotdeauna după ce făceau dragoste. O făcea din obișnuință, deși știa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sprijin! ― Credința, Aloim! Credința nestrămutată că liberul-arbitru e doar o aparență de libertate. Eu, Dumnezeul Satului de Clone, cred în Stin. Și, în acest fel, el e sortit să devină ceea ce i-am hărăzit eu, spuse repede Abatele, încercînd din răsputeri să-și reprime un sentiment de teamă despre care știa că poate fi citit repede de Aloim. ― Păi și nu-l mânii pe Dumnezeu, substituindu-te Lui? ― Nu. Fiindcă, pe de o parte, eu nu lucrez cu suflete umane, ci
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unui lucru, știi de unde să începi să-l distrugi. ― Bine, asta am înțeles... Dar de ce ai nevoie de o navă superluminică și de un operator de comunicații? Timp de mai bine de o oră, Kasser încercă să se prefacă din răsputeri că nu observă satisfacția care se întipărea treptat pe chipul fiului său, care înțelegea că urma să scape de cea mai importantă piedică în calea planului său. Bătrânul dorea să debarce pe Vechea Terra împreună cu o grupă de soldați de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că fiecare lucru are sufletul său și că... ― Lasă-i pe ăia! Revino la Iisus. Uite, eu, chiar în noaptea asta, sunt în măsură să îl apreciez, fiindcă aș dori să fac o minune ca a lui. Maria încercă din răsputeri să își stăpânească un zâmbet. Abatele o prevenise cu mulți ani în urmă că geniul Sfântului Augustin cel Nou este tocmai echilibrul căii pe care o alesese întemeietorul. "Să minți e una, să creezi o întreagă realitate e cu totul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
galactic. Simțea însă că o asemenea decizie nu avea cum să depindă numai de un singur Abate. Era posibil ca ea să se fi perpetuat ca o tradiție de la întemeietorii Abației. Era chiar foarte probabil, de vreme ce călugării augustinieni încercau din răsputeri să se țină de câteva ritualuri vechi și moduri de organizare specific militare, fără a părea însă să le înțeleagă esența. Erau ca o armată ai cărei soldați nu mai purtaseră demult nici o bătălie și care deveniseră un fel de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
au murit mii de înaintași ne țin în viață. Și regulile spun că, dacă vrei să-mi vorbești în timpul consacrării, trebuie să mă provoci... Și știm amândoi cum se încheie o asemenea nesăbuință, hohoti Preotul în mintea tânărului. Încercând din răsputeri să țină piept vocii sale shu, care se zbătea chircită de durere din cauza siluirii la care o supunea Preotul, Jorlee strigă la rândul său: - Ce sens are să mai amânăm consacrarea? Mi-e totuna dacă mor. Vorbele pe care doresc să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-l așteptăm pe băiatul ăsta... Abatele se opri brusc și fața i se schimonosi într-un efort supraomenesc de a se concentra. Simțea cum pe lângă el trecea o idee, cum undeva în subconștientul său se formase o corelație. Încercă din răsputeri să-și dea seama ce-l tulburase, dar nu reuși. - Am văzut totuși ceva care te-ar putea interesa. E o inscripție veche pe peretele navei. - Ai putut să o citești? - Da. Îl vom apăra pe Dumnezeul nostru de furia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-și păstra forma. Punând capul în piept, cei trei parcurseră cu pași grăbiți drumul scurt până într-o viroagă adăpostită între doua stânci imense. Pe măsură ce se apropiau, inima lui Xtin începea să bată mai tare, iar mintea se străduia din răsputeri să nu lase să răzbată spre suprafață sentimentele legate de primul său cămin. Trăise acolo împreună cu mama lui, care fusese alungată din sat după ce Preotul de atunci ezitase să o ucidă în timpul consacrării. Se prezentase în fața examenului acela de maturitate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-i? De ce vă priviți așa? Primul hohot de râs izbucni ca o eliberare. Într-un moment, toți operatorii râdeau cu o poftă nebună. - Ce mama dracului, izbucni Oksana ducând mâna spre laser. - A cui mamă? întrebă Tader care încerca din răsputeri să se abțină să nu râdă. Femeia realiză brusc că înjurătura aceea era mult prea veche pentru ca vreunul din operatori să o înțeleagă și se calmă. - Ce se întîmplă? - Știți, condiționarea noastră la râs e cea mai puternică din toate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Vrei să spui că partida de sex cu ființa de acolo te face să strigi de să se audă până pe Klemplant? Alaana îngheță. Degetul întins al Oksanei o indica fără Putință de tăgadă. Își plecă privirile în pământ, încercînd din răsputeri să își închidă gândurile în ea însăși. Preț de câteva momente, prin cap îi trecură planuri nebunești de evadare. Inima îi bătea să-i spargă pieptul. - A avea e deseori sinonim cu a putea avea, rosti calm Tader. Am petrecut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
furiei de foc a cercului pe care Xtyn îl arunca spre ele, se dematerializară, semn că războinicii Ulanni se hotărâseră să abandoneze lupta. Xtyn scutură și el din cap și se desprinse de vocea ly privind în zare. Alergând din răsputeri, un pâlc de inamici încerca să iasă din raza lor vizuală. - Fugi după ei și omoară-i! strigă Arrus către Xtyn. - Nu. Lasă-i. Vor fi mesagerii noștri și le vor spune tuturor despre înfrîngere. - Da, și atunci vor veni
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]