5,766 matches
-
ai fi fost zile trec, zile vin, norii-și fac adăpost tot în cuib de senin, lutul crapă tăcut pe fâșii de nonsens și-și coboară durut ochiul setei imens. Ca și când n-ai fi râs de-al meu pas niciodat’ răsucit spre surâs sau de ploi clătinat zile vin, zile trec,se deșiră furtuni ce în grindini se-ntrec și-alte lumi în genuni. Ca și cum n-ai fi scris pe nisipul lui ieri cu tăciuni niciun vis trec prin pleoape-adieri, pe-
CONSECVENŢĂ de AURA POPA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373733_a_375062]
-
să ne rugăm să crească Și lumii să-i lăsăm un viitor ! Nu vreau s-aud că nu mai e speranță Că din trecut nimic nu învățăm Istoria ne pune față-n față , Dați măna oameni ,să ne-mpăcăm! Se răsucesc și morții în morminte Si cimitirele sunt pline de "eroi" , Vrem pace oameni buni și țineți minte Pămăntul îl distrugem , numai noi ! Referință Bibliografică: Vrem pace ! / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1783, Anul V, 18 noiembrie 2015
VREM PACE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373759_a_375088]
-
să dau ochii cu cei care mă cunoșteau.Prieteni nu mai aveam ,până și țâncii din mahala, mieunau sarcastic în urma mea. - Și nu ai mai urcat în ring de-atunci ? Întrebarea îi pică tare rău,ca un cuțit care se răsucește-n rana lui adâncă ,dar îi răspunde totuși : - Nu... Știam că aș fi pățit exact la fel și nu cred c-aș mai fi suportat o altă umilință. Și-aduce aminte că și el a pățit ceva asemănător când era
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
tatăl era plecat undeva în alt oraș la o ședință. Dar, după cum auzise și el din discuția părinților, trebuia să se întoarcă în seara asta. Dar mama? Ea unde este? se întreba Petrică. Cei mici adormiră când Petrică auzi cheia răsucindu-se în poartă. Stătu liniștit, mamei nu-i plăcea să-l vadă când ea venea obosită de cine știe unde. Auzi ușa de la sufragerie deschizându-se, dar auzi două voci. Se ridică tiptil din pat, se apropie de ușă, în speranța că
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384765_a_386094]
-
be”, ziceți, dragilor, și ăia abia că se mișcă: “buletinele dumneavoastră”, zice milițianul, și în spatele lui stă soldatul cu pușcociul, trenul fluieră, pleacă, ăia ce dracu fac? Se moșmondesc, se freacă, învîrt oalele, păturile, rucsacele și boscîrțele, abia, abia le răsucesc de pe o parte pe alta și nici nu știu care haia mamii lor îi fată și care-i băiat cu părul ăla, bine face milițianul că-i ia la întrebări. VII Iubita noastră Pearl, sora Janis Joaplin! - al doilea jam-session al serii
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
soldat cu pușca mitralieră la spate care se uită prin ei, peste lume, peste amurguri, peste dimineți, peste șosele, muzici, fete. E mort ca un pește otrăvit într-o baltă, un pește din acela care se saltă ușor cu burta răsucită în sus, printre valuri, și privește alături cu ochii albiți de moarte, de nepăsare. - Buletinele. Prezentați buletinele la control ! Fragmente din romanul Jam session 1 La coroza - scufia pe care erau obligați să o poarte condamnații cît timp erau plimbați
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
mici străduțe, care, toate, sunt de fapt scări întortocheate. Ele se cheamă Via Campo, Via Arte della Lana sau Sopportico Marinella. Angajându-te pe una din aceste vie, descoperi o greu de imaginat imbricare de corpuri de case, care se răsucesc și se întortochează după capriciile terenului - aici, în afară de mare, nimic nu e plat și orizontal." Și pentru că vorbeam de memorie, trebuie spus că la Petre Răileanu aceasta este una proustiană, infinit asociativă și speculativă, o memorie a literatului în care
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
al Patriei supreme, ci mai curînd în poemele de dragoste în care tiparul metafizic se relaxează: "Și ai să rîzi și ai să plîngi de-ajuns/ Și frig va fi-ntre sînii tăi, femeie,/ Iar caldul mîinii mele nepătruns/ Va răsuci prin suflet altă cheie"; Ți-e ochiul stins de-atîtea așteptări/ Și gura-ți arde de atîta sete/ O, cîte trenuri poposite-n gări/ Ți-or fi lăsat cenușa zării-n plete?". Sau cele sub semnul lui Bachus: "Cum eu veneam
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
se îndreptă spre scara proptită de casă, urcă în pod și pe tocător tăie cu briceagul câteva frunze de tutun în fâșii lungi și subțiri cât firul de păr și plăcându-i cum foșnesc frunzele aproape negre din pricina uscăciunii, își răsuci o țigară și o aprinse cu amnarul ascuns lângă o grindă, în praful podului și trase adânc fumul aspru și iute, care-i veni în gură ca o batjocură și făcându-i din limbă limbău. O văzu pe Anisia cum
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
o vijelie mai puternică s-ar prăbuși! - Nu vorbi cu răutate, bărbate, îl dojeni tânăra soție. - Lasă-l să-și spună oful că e la casa lui și a intrat în rândul bărbaților! - exclamă un vecin, Costache al lui Turcu, răsucindu-și tacticos mustața căruntă și stufoasă. - Așa vă e sămânța! Când erai fecior, repede cu băieții la horă-n sat, iar când te-ai însurat fuga la cârciumă cu bărbații! - îl mustră nevasta-sa, o femeie harnică și iute ca
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
sprâncenele stufoase. O claie de păr alb îi cădea pe frunte de sub care îi ieșea nasul turtit de boxer, pe care mă punea să îl mișc, de câte ori vroia să mă impresioneze. Avea mustață albă, stufoasă și lungă, pe care o răsucea tot timpul și pentru care, din spusele lui, ar fi făcut o crimă dacă cineva s-ar fi atins de ea. Era singura despre care trebuie să vorbim cu admirație. Tata-mare, sub vechiul regim, fusese cârciumar. Acum spăla vagoanele de
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
prelingea pe coloană până la chiloți. -Tată-mare, iar ne-a prins, îi șopteam când ieșeam din cămară, necăjită că nu avusesem parte de două linguri. -Mâine trebuie să fim cu ochii în șase, îmi spunea mulțumit de fâstâceala mea și își răsucea vârfurile mustății, pe care înainte mă lăsase să i le perii. Tata-mare era pus pe glume de dimineață până seara și nu îmi amintesc să-l fi văzut vreodată supărat când eram copil. O iubea și pe mami, care, veselă
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
două zile vine Maria. Ar fi cazul să mă duc și eu la un șpriț cu colegii mei, să nu vă îngrijorați, dacă vin mai târziu. -Tată-mare să nu faci vreo prostie tocmai acum! i-a spus mami. Și-a răsucit colțul mustății cu un aer mulțumit, m-a lăsat să-i pieptăn părul în toate direcțiile până am rămas la cărarea de pe mijloc. I-am umplut cana cu bere și ne-am așezat toți trei la masă. Tata-mare ne povestea
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
cu fața la perete, i-a spus lui mami. Am respirat ușurată sub plapumă; deci se întorsese, de aceea tăticu nu l-a văzut fără mustață. Așteptam dimineața și îmi părea rău că nu eram ascunsă ca să-l văd. În mod sigur răsucea o parte și când să o facă și pe a doua, ia-o de unde nu este! Ce va spune?! Dimineață m-am trezit târziu; eram obosită de atâtea gânduri. Am ieșit în curte și m-am așezat pe scări, sigură
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
râde copiii de tine; poți să spui legat, în al doilea rând dacă îmi tăia mustața chiar tanti Oala făceam o crimă! Pe tine nu te-am iertat pentru că nu am de ce. Nu sunt supărat pe tine! Dimineață când am răsucit o parte, a mers; când să răsucesc și pe a doua, ia-o de unde nu-i. Când m-am uitat în oglindă, am crezut că amețesc! -Nu din cauza mustății amețeai, am sărit repede; din cauza berii pe care ai băut-o
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
legat, în al doilea rând dacă îmi tăia mustața chiar tanti Oala făceam o crimă! Pe tine nu te-am iertat pentru că nu am de ce. Nu sunt supărat pe tine! Dimineață când am răsucit o parte, a mers; când să răsucesc și pe a doua, ia-o de unde nu-i. Când m-am uitat în oglindă, am crezut că amețesc! -Nu din cauza mustății amețeai, am sărit repede; din cauza berii pe care ai băut-o ieri. -Lasă berea, mi-a tăiat-o
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
mama ei i-a confiscat borcanul pe care îl ascunsese sub rochie și în mai puțin de cinci minute, bătută măr, alergă să le dea drumul de unde îi prinsese. Borcanul meu a reușit să ajungă neobservat până în casă, unde am răsucit o ață în jurul hârtiei care îi ținea de capac, dar pe care nu am mai avut timp să o înnod. Am lăsat borcanul sub pat și am ieșit în curte cu cel mai nevinovat aer. Numai noaptea târziu, când am
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
pe nări zgomotul neîmplinirii. orice animal poate face așa. nu mă privești. nu ai cum. te-am aruncat demult în groapa propriilor minciuni. ai săpat prin brațele altor ființe... obosit de atâta lene, adormi. prin cercul veninos al prostiei, te răsucești neliniștit. patul îți este plin de noduri. nu ai ales frunzele potrivite. ai uitat mărăcinii. îți place să fii victimă, să acuzi... nimeni, nimicule, nimeni nu te ceartă că porți nume de om. aruncă-ți nodurile din pat și dormi
VENIN DE IUNIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358263_a_359592]
-
recunoștință ori de câte ori se întâlnesc. Unica lui grijă e să-și păstreze meșteșugul îndrăgit și să nu-l lase să piară. Este speranța lui, care moare ultima. Cu cleștele de foc și chiar cu iuțeala focului, la aproape 1000 de grade, răsucește Costel - că așa-i spune tot satul - drugul de fier incandescent din vatra de lângă nicovală. De acolo trebuie să iasă „o potcoavă faină”, că de aia-și aduc oamenii caii la el la potcovit, că altu’ mai meseriaș cum e
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
criticul adnotează marile scăderi ale marelui cărturar. Cum era de așteptat, d-sa dorește însă a-și disculpa clientul, reliefîndu-i și meritele indenegabile. Lucruri care totuși nu sînt în măsură a lumina suficient figura jenant întunecată a „enciclopedistului”, oricît am răsuci-o analitic. Și nu doar în relațiile sistematic alterate cu mai toți scriitorii contemporani ori precursori, stupefiant sortiți oprobriului, ci și în chiar structura propriei personalități productive, iremediabil destructurată. Marino „ajunge să-și recunoască tot mai limpede lipsa de aderență
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
la fel. Aluatul crescut se împarte în trei părți, apoi fiecare parte se întinde pe o planșetă presărată cu făină. Pe mijlocul fiecărei foi se întinde umplutura (câte un fel pe o foaie de umplutură), după care se rulează, se răsucește ușor în forma rotundă unsă cu unt, se unge deasupra cu ou bătut și se lasă să crească 30 de minute. Cuptorul se încălzește la 180° C (aragazul la gradația 2). Cozonacul se unge încă o dată cu ou și se presară
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
ce va fi aprinsă, alții îi sfătuiesc pe amatori să păstreze 1,5 cm distanță de flacără și să abordeze această operațiune într-un unghi de 45 de grade! Cel mai important este, însă, ca în timpul aprinderii, trabucul să fie răsucit permanent, astfel încât fiecare părticică a lui să transpire. După aprindere e necesară verificarea jarului. Spre deosebire de țigarete, trabucurile se sting de la sine dacă nu sunt fumate. Dacă trabucul se stinge, nu e nici o problemă. După eliminarea cenușii de la capătul stins, se
Agenda2005-22-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283753_a_285082]
-
În dulapuri se tot bagă Nu mai are timp de șagă, Ceapa o desface-n foi Să mai fim voioși și noi... Spăla rufe și aspiră Până și cei mari se miră Râde de se prăpădește Când un cub se răsucește... Un castel frumos ridică Doar cu turle fermecate, Zânele ca în poveste Au fost toate invitate. Noe a venit și el, Cu o arcă de lumină Să vezi cerul din priviri Și bunicii se tot miră... Când petrecerea e-n
UN GRĂUNTE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384903_a_386232]
-
care-o pregătești în fel și chip, La filtru, pe o plită, la nisip, Așa cum te inspiră dragostea. Iubirea-i ca o ceașcă de cafea, În care-ncerci să vezi în viitor, Când, terminând-o, o întorci ușor Și-o răsucești, ca să citești din ea. Iubirea-i ca o ceașcă de cafea, Pe care o refuzi decofeinizată, Pentru că știi ce gust avea odată Și surogaturi nicidecum n-ai vrea. Iubirea-i ca o ceașcă de cafea, Și-o voi primi cu
IUBIREA CA O CEAŞCĂ DE CAFEA de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384976_a_386305]
-
Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Valea Râșnoavei... Ploua lin, placid... Vechi amintiri îmi îndulcesc privirea, Te văd sosind, abscons, pe-același drum, Molatec îmi deșert închipuirea. Valea Râșnoavei... Verdele viu, mut Îmi răsucește-n minte vise, clipe... Te văd sosind pe muntele cărunt, Înger născând a timpului aripe. Te simt îmbrățișând abis, poteci, Izvoarele, icoanele din mine... Cu plete blonde, dulce abur treci Sorbind iubirea zilelor senine. Te pierd din nou... Pășești pe-
VALEA RÂŞNOAVEI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384967_a_386296]