1,744 matches
-
violenței provin din sistemul internațional de state, al căror dinamism anarhic reflectă absența unor mecanisme de reglementare cu adevărat globale, și din dominația exercitată de un număr de state înarmate care periodic atrag cetățenii civili și statele în vîrtejul conflictelor războinice. Tipul de explicație geopolitică, din care o versiune a fost susținută de Elias, a fost deja examinat pînă acum în această carte; voi încerca, deci, să prezint și să susțin o nouă versiune a explicației la mezonivel. Chiar dacă natura umană
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
este referința cea mai semnificativă 22. In funcție de timp și de spațiu, Napoleon Bonaparte a încarnat în același timp ordinea și aventura, mesianismul revoluționar în desfășurare și principiul autorității restaurate. El a fost exaltat de unii ca simbol al epopeii războinice și salutat de alții ca garant al asigurării unui viitor pașnic. Nietzsche 1-a admirat ca pe un erou tragic; Béranger a cîntat stăpînul apropiat, prieten al celor umili și nevoiași, bărbat între bărbați, care cunoaște slăbiciunile sale: "Poporul îl
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Iconografia din vremea Consulatului și a Imperiului pare a privilegia generalul învingător, cuceritorul cu privirea arzătoare. Cu toate acestea, nu uită să ni-1 arate ca participant la deliberările din Consiliul de Stat, așezat într-un decor lipsit de patetism războinic, sobru în gesturi, cu figura atentă, meditrnd sau demonstrînd. "Prin legile sale, va comenta Thiers, el pune bazele societății moderne". El nu mai este acel meteor al istoriei, al cărui destin se înscrie într-o aventură fulgurantă și efemeră. Își
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care părțile sînt apropiate, în care ceea ce este slab se opune la ceea ce este puternic, ceea ce este pozitiv la ceea ce este negativ, cînd vezi Burgundia cea vorbăreață și plină de vinuri între naivitatea ironică a Campaniei și asprimea critică, polemică, războinică din Franche-Compte și din Lorena; cînd vezi fanatismul din Languedoc plasat între lejeritatea provensală și indiferența gasconă, cînd vezi lăcomia, spiritul cuceritor al Normandiei între rezistenta Bretanie și îndesată și masiva Flandră [...]. Puterea și frumusețea ansamblului constau în întrajutorare, în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pare inevitabilă. Din fericire, nu este nevoie să fie o discuție prea lungă. Există o singură concluzie reconfortantă care este la îndemâna unui matematician real. Matematica reală nu are efecte în timp de război. Nimeni nu a descoperit încă vreun scop războinic care să fie deservit de teoria numerelor sau de relativitate, și pare foarte puțin probabil să existe vreunul în următorii mulți ani. E adevărat că există ramuri ale matematicii aplicate, cum ar fi balistica și aerodinamica, care au fost dezvoltate
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
o tehnică, prin care copilul este pregătit și progresiv inițiat într-un anumit mod de viață, și o etică, ceva mai mult decât o morală conținând precepte: un anume ideal de existență, realizarea unui tip ideal de om (o educație războinică se poate mulțumi cu a forma barbari eficienți sau, dimpotrivă, se poate orienta spre un tip rafinat de "cavaleri")". (Marrou, 1997, p. 33) Putem considera că educația la vechii greci a păstrat acest caracter dual de-a lungul timpului, în ciuda
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Chr., din scrierile lui Herodot, Strabo și Vergiliu. Impactul a fost deprimant 31, provocând poetului o depresie psihică 32, (Tristia III, 3, 1-14). Era obsedat de imagini negative: climă dură, vegetație săracă, hrană și apă insalubre, lipsă de medici, triburi războinice și, mai ales, de criza necomunicării în limba latină. Evident, toate sunt hiperbole într-un univers imaginar conceput de un spirit mediteranean 33. Istoria receptării poeziei de exil a lui Ovidiu, cunoaște, în exegeza academică, judecăți de valoare inadecvate. Exegeți
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sale opere sunt, implicit,un document istoric viu, de prim rang, despre atmosfera pe care o respiră această opoziție"44. Simpatia față de Germanicus s-ar explica "prin mai directa lui descendență din Augustus și prin farmecul personal al tânărului și războinicului conducător"45. Dar referirea la simpatia pentru Germanicus, datorată "mai directei sale descendențe din Augustus" contrazice izbitor toată lucrarea lui D'Elia, care, după noi, a evidențiat pe bună dreptate tocmai opoziția senatorială la regimul augustan: opoziția senatorială față de Augustus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și cu acea ocazie. Trebuie să mai acordăm atenție și celor doi: Flaccus și Graecinus. Insistând asupra simpatiei de care se bucură din partea populației getice subliniind în repetate rânduri teroarea pe care aceasta o inspiră prin inhumanitas și firea sa războinică -, Ovidiu vrea să sugereze implicit dificultățile pe care trebuie să le fi înfruntat din partea locurilor și a oamenilor Flaccus însuși, pe durata misiunii sale militare. Flaccus, de asemenea, nu ar fi avut și nu ar avea motive să fie mulțumit
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de Augustus și care ar insinua poetul nu diferă decât prin nume de condiția unui exilat ca Ovidiu însuși. Reamintind aceste elemente lui Flaccus și lui Graecinus, viitori consuli, și subliniind duritatea propriei relegări, Ovidiu pare să insinueze că firea războinică a populației getice, prin simpatia entuziastă pe care i-o demonstrează poetului, ar putea constitui un element, într-o anumită măsură, prețios pentru echilibarea puterii lui Augustus poate încă nu cu totul absolută, dar îndreptată spre absolutism -, în fața celor din
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mod de a se disocia la Ovidiu, ca și cum ar vrea să sugereze că patria lui Augustus nu este și a sa. 220 Aici Ovidiu îl definește pe Cotys progenies digna parente tuo, adică "demn descendent al tatălui său". Despre caracterul războinic al lui Rhoemetalces, tatăl lui Cotys, cfr. A. SCHOLTE, op. cit., p. 154-5, notă la v. 16, Epist. ex Ponto, I, VIII. Nu o singură dată acești regi le-au dat de furcă romanilor: cfr. G.M. COLUMBA, L'Impero Romano, Vallardi
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
generalul ajunge să se simtă "mai român" decât ceilalți, și din această postură legitimă critică el prezentul decăzut, pe motiv că tinerii, deși au adus din străinătate "ceva mai multă învățătură", și-au pierdut în schimb "virtuțile rasei", adică fibra războinică și aprigă de "fii ai lupoaicei". Se postulează astfel o radicală opoziție între "natură" și "cultură", între rasa umană în sens genuin, primar, și varietățile etnice percepute ca forme "îmbătrânite", "degenerate" în raport cu modelul originar. De aceea, "Cneazul" nici nu face
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în împrejurări diverse (și la nuntă, și la moarte), ține de competența anumitor actori, divinități ale vegetației, preotese, femei specializate pe segmente ritualice, de unde alunecările de sens de la un caz la altul. Inanna vechilor sumerieni este, în fapt, o divinitate războinică, dar patronează, totodată, cultul vegetației și al rodniciei. Coboară înlăcrimată în infern, la sora ei, Ereșkigal, pentru ca, prin autosacrificiu ritualic, să reglementeze destinul plantei care moare și învie. Totuși, la întoarcerea pe pămînt, nu ezită să-l trimită la moarte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
antropologică a lor, cu elemente de gîndire curajoasă. Inanna este confundată cu Iștar, Cybele cu Demeter, iar Afrodita nu-și găsește locul în combinația eros-vegetație. S. N. Kramer arată că Inanna și-a schimbat statutul comportamental de-a lungul mileniilor: fecioară războinică în epoca dinastiilor timpurii (Etana - Balih - Iltasadum), zeiță a frumuseții la regii din Isin și Larsa. Este un amănunt care arată cît de greu se armonizează culturile între ele (sau aceeași cultură, în interiorul ei, de la o epocă la alta) și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care țin de sfera vegetalului, prezente și în variante privind înfățișarea păstorului; cu unele distincții deloc neglijabile. Ele vizează latura voinicească a eroului pierdut, alternînd cu reprezentări fioroase din lumea animalelor ucigașe. Așa se proceda în societatea veche a fratriilor războinice: Călușălul lui, Puiu zmeului; Șăulița lui, Țeasta zmeului; Chingulița lui, Două năpîrci negre, Din guri încleștate, Din coade-nnodate, La el pofil sunt date! Asemenea imagini se plasează într-o vreme eroică, de basme și balade fantastice, de lupte disperate împotriva
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tip „viața omului-floarea cîmpului” la alegoria plantei miraculoase) este asumată de o personalitate puternică, pe cont propriu, cu răspundere, pînă la sacrifiere voluntară. Moartea este interogată, solicitată pentru dialog în diferite chipuri: prin înfruntare vitejească, așa cum se practica în fratriile războinice la greci și la daci. Eroismul de la Termopile este un exemplu de înfruntare și de ceea ce se numește, tot mai confuz și acuzator în ultima vreme, moarte colectivă; prin ironie și batjocorire. Proza folclorică deține un număr apreciabil de texte
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de thêmata (Holton, Moscovici și Vignaux) pot fi clasate drept ilustrații ale unei antropologii a ideilor și culturii, ca și cărțile lui Louis Dumont (1983) despre sistemele sociale ierarhice sau egalitare, cele ale lui Georges Dumézil despre cele trei funcții (războinică, sacră, comercială sau nutritivă) din societățile indo-europene sau ale lui Jean-Pierre Deconchy despre ortodoxia religioasă. 3.1.3. Sănătate și boală Studiul-pilot Santé et maladie (Herzlich, op. cit.) a devenit astăzi clasic. Cunoașterea conținuturilor asociate cu acest obiect trimite la diverse
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vie, cvasiobsesională, asupra a ceea ce pare esențial, în detrimentul a ceea ce nu este decît distracție, efect de spumă sau artificiu pervers al adversarului." Rouquette, 1998, p. 91 * Întărirea sau repetiția, sub toate formele, a credințelor și stereotipurilor, obiecte ale luptei politice, războinice sau culturale, sînt o altă finalitate instrumentală a propagandei, conform observațiilor făcute de psihologii mulțimilor. * Incitarea la acțiune este un al treilea obiectiv al acestui tip de sistem. Dar acest scop este dependent de alți factori și constituie un fel
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
etc. Mai putem aminti faptul că insista la un moment dat asupra calităților militarilor (dorobanți și grăniceri) din Principate 56, dar și asupra unei vârste de aur pe care ar fi cunoscut-o în Evul de Mijloc "națiune[a] română, războinică, cu moravuri simple, ce practica [atunci] virtuțile antice", când "țara n-a fost niciodată cucerită de turci, [iar] domnitorii nu și-au înstrăinat niciodată suveranitatea"57... E adevărat că ultimele afirmații veneau pe fondul discuției despre imaturitatea Principatelor de a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de aerul și de trăsăturile spaniolilor și italienilor. Dar urmele înrudirii morale au dispărut; Orientul le-a întipărit moldo-valahilor adânc în minte legile, moravurile, obișnuințele și, mai ales, defectele sale. Românii au păstrat totuși până în secolul al XVI-lea spiritul războinic și virtuțile bărbătești ale strămoșilor lor. Începând cu secolul al XVII-lea, influența grecilor veniți din Constantinopol devine predominantă; în secolul al XVIII-lea, regimul înjositor al prinților fanarioți corupe și demoralizează țara, distrugând-o. Se pare că, renunțând să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o pământeană, parveniți ieșiți din cele mai mici ranguri se căsătoreau cu moștenitoare cărora le luau pământurile și numele 79. Nobilimea militară, disprețuită, prigonită, sărăcită treptat și sistematic, jefuită în mod nedemn, dispăru aproape în întregime din aceste ținuturi; spiritul războinic al vechilor familii slăbi; micii proprietari fură urmăriți cu o încrâncenare nemaipomenită și deposedați fie prin fraudă, fie prin forță; același lucru li se întâmplă și proprietăților comunale. Totul era ușor pentru niște prevaricatori care aveau la dispoziția lor tribunalele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ani117." Încă de la suirea lor pe tron, acești domni făcură eforturi lăudabile pentru reorganizarea țării și căutară să-i vindece rănile. Spiritul național se deșteptase; masele de țărani, reunite de Tudor Vladimirescu împotriva lui Ipsilante, dovediră că, printre ei, spiritul războinic nu se stinsese. Corupția îi atinsese pe boieri și pe țărani sub regimul decăzut; dar aceasta nu pătrunse la fel de profund în câmpii. Dacă fanarioții se străduiră să introducă folosirea limbii grecești și interziseră până și numele de român, țăranii păstrară
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
uz pentru numirea arhimandriților și episcopilor. Acest argument are ceva greutate și îl notăm cu toată considerația ce i se cuvine. Dar se uită că timpurile s-au schimbat; în epocile în care înflorea principiul alegerii exista o națiune română războinică, cu moravuri simple, ce practica virtuțile antice; abnegația era onorată, recompensele se dădeau celui mai demn de ele; ambiția se limita la a susține onoarea și independența teritoriului. În aceste timpuri, noblețea era personală, viageră, netransmisibilă; nu exista marea proprietate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
suprafață terrei energiile creatoare benefice vieții. Imperiul subpământean al universului luminii, era locuit de un miliard de consilieri ai luminii și energiei creatoare, conduși de împăratul suprem al universului infinit. Aceștia alungau puterile malefice cotropitoare, ale mentalului superior și entităților războinice cuceritoare ale astralului sacru. Toți intonau:Om!Om!Om! Cuvântul Om era sacru, purificator și mântuitor. Locuitorii subpământeni emanau pământenilor bunătate, fertilitate, inteligență, înțelepciune și pace. Imperiul se întindea pe o suprafață de zece milioane de kilometri pătrați. ocupată de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
marmură neagră a cavoului scria: CONTELE MARIO BENVENUTI *1825+1921 MAGICIAN ȘI PREOT Născut într-o familie de vechi nobili, catolici fanatici și bigoți, nu a simțit niciodată sărăcia și lipsurile. Propagator al bibliei, prooroc creștin cu abilități magice. Răzbunător, războinic, orgolios, intrigant, violent. Magician, artist, preot. Singuratec, chiar în situația întemeierii familiei, trăia mai mult cu bogății spirituale, decât cu cele materiale. Capacitate artistică. Scopul vieții trecute și viitoare, îmbogățirea spirituală prin întărirea credinței, purificare prin evitarea ispitelor și provocărilor
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]