1,802 matches
-
aici, importante deplasări de populație, lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a dat dispoziția ca agricultorii să-și sporească la dublu terenurile lor de semănături și a mărit cu de la sine putere impozit ele pe toate lucrurile.” Unul din motivele pentru care, desigur, cade în dizgr ația moldovenilor, fie boieri, fie răzeși, fie mân ăstiri. Dar cel mai rău i a subminat autoritatea reflecțiile sale de na tură t eologică: Grazianii înșiră toate aceste fapte pentru ca re s-a a juns la insurecția boierilor contra lui Despot și la omorârea lui: „Despot
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ovidiu, Cezar, Achile, Romulus, Remus, Pericle, Alexandru, Basilius, Filip, Cleopatra, Antonius, Ptolomaes, Lucullus, Tamerlan, Soliman, Matei Corvin etc. învățau copii din Cotnari retorica și dialect ica, ari tmetica. Cine puteau fi acești copii? Feciori de mici boier i și de răzeși. Școala, un fel de gimnaziu, era un colegiu în care copii primeau hrană, îmbrăcăminte și totul în mod gratuit. Deci aveau un internat. Într-o lucrare intitulată „Vita Iacobi”(1574) Sommer lasă multe informații care fac parte acum din istoria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rezistență românească împotriva tuturor vânturilor rele, un fel de Meca al tuturor cinstitorilor de Cotnari? Nume cu o semantică ce invocă nu doa r arome de fân proaspăt cosit, ci nemurirea într un spațiu germinati v al dacilor liberi, al răzeșilor, al voievozilor, al stră bunilor străbunilor din veacuri oropsite, dar și de înălțare, de cinstire a vieții cu popasuri în mângâierea sufletului. în aceste câteva rânduri nu am cuprins decât în parte mirajul ce ne ademenește la simpla pronunțare a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
alte pri lejuri d e către Mihu. Mai ales că timpul își cam pregătea grăbit o altă faț ă. Așa au și făcut, scurtând calea cu mai multe poște până au ajuns acolo unde aveau trimitere. Au conăcit la curtea răzeșului Ilarie, gospodărie largă și îndestulată cu tot ceea ce-și putea dori un muritor. Petre, cu Ionuț gardă, a purces să se lămurească cu boi erul Iri mia de care îl lega o adâncă și veche prietenie, din vremuri trecute
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
familie franțuzească, în chip de misionar. Îl călăuzea Ilie Turculeț, căpitan de steag și era așteptat de Duca Vodă. Este întâmpinat și de beizade Alecu Roset, care l invită la proprietatea sa de la Cotnari. Dar în drumul lor întâlnesc un răzeș, Lăzărel Griga, care-i invită peste noapte la casa lui, călătoria neputând continua întrucât apele Siretului se umflase din cauz a ploilor și nu mai putea fi traversat. Redăm în continuare acest subtitlu de la capi tolul VI care vorbește despre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Griga, care-i invită peste noapte la casa lui, călătoria neputând continua întrucât apele Siretului se umflase din cauz a ploilor și nu mai putea fi traversat. Redăm în continuare acest subtitlu de la capi tolul VI care vorbește despre dumnealui răzeșul Griga și de spre un vin de la Mateaș, precum și despre niște lăutari și niște sarmale - totul despre desfătarea domnului abate de Mar enneș. „Pâlcul, sporit de călăuzul cel din frunte, intră dintr-o dată în codru și-n întuneric. Caii, cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot ascuțit. Îndată se apri nse o lumină la casele cele mai apropiate, în livez i și înt re saraiuri. - Aista i semnul meu, măria ta, ca să știe baba că nu măntorc singur acasă... Oftând cu plăcere
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
că vinul nostru de aici nu-i vrednic de obraze ca ale domniilor voastre. D e aceea, să-mi dai îngăduința, măria ta, să fac a doua rugare. - Slobod, șătrarule, vorbește! - Măria ta să dau învoire să spun o istorisir e. Răzeșul așteptă cu respect până ce măria sa mestecă și înghiți o sarmală prea fierbinte. Atunci i se rosti î nvoirea. - Ascult, șătrarule. - Mulțumesc, măria ta. Deci dar ducându mă eu odată l a Cotnari, am făcut o petrecere, cu unul Matiaș care
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deosebesc de ceilalți oameni. Ei umblă pe spatele calului; eu vrea u să umblu cu calul în spate. Ei umblă pe o cărare; eu vreau să umblu pe două. - Are dreptate - aprobă Ruset și începu să explice domnului abate descoperirea răzeșului. Nu izbuti însă deplin, și din această clipă, fiind foarte fericiți amândoi, zâmbind și înțelegându-se, părăsiră discursurile ca ceva cu totul nefolositor. Curând se răsuciră în două poziții felurite și călătoriră spre visuri. Șătrarul făcu lui Tur culeț se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Unioniste Sfatul Țării și a avut o prețioasă contribuție la dezvoltarea Învățământului și științei geografiei umane și economice În calitate de profesor al Universității din Iași. S-a născut În 16 februarie 1896 În satul Hristici, jud. Soroca, dintr-o familie de răzeși. Școala primară a urmat-o În satul natal, iar ciclul gimnazial l-a urmat În capitala județului Soroca. A continuat studiile la Școala Normală din Cetatea Albă, iar În 1923 este licențiat În istorie-geografie la Universitatea din Iași. În perioada
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
amvonul bisericilor pe care le-a păstorit, au format conștiințe, au determinat atitudini. Niciodată ca acum basarabeniii nu și-au afirmat identitatea atât de categoric. Părintele Sergiu Roșca s-a născut la data de 6 octombrie 1912 ca fiu de răzeș din satul Șestaci jud. Soroca. Tatăl Cozma Roșca și mama Evdochia au avut 10 copii din care 8 rămași În viață au corespuns tradiției răzeșești, au terminat școli și au ocupat diferite funcții practicate atât În Basarabia cât și În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
trecut Nistru spre reîncreștinarea Transnistriei” ("Raza", nr. 628, 1942) Pr. Vasile Țepordei Preotul și jurnalistul Vasile Țepordei s-a născut la 5 februarie 1908 În Comuna Cârpești din sudul Basarabiei din părinți țărani originari din cătunul Țepordei de lângă comuna de răzeși Cuhureștii de Jos, jud. Soroca. Înaintașii familiei, o parte au trecut Prutul În jud. Galați când sudul Basarabiei a fost reanexat la imperiul rus. În anul 1881 s-a născut Ion care rămânând orfan la 4 ani este luat de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
După drama de la Christiana, doctorul Chirilă vrea un nou început la clinica Nera. A trăit să vadă că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Și încearcă din nou. Fără sprijinul otrăvit al statului. După modelul Sfântului Vasile cel Mare. Ultimul răzeș din Moldova și triunghiul lui de aur Șoferii de tiruri opresc și stau la masă fiindcă aici găsesc un borș, și sarmale, și poale-n brâu, și turte dospite, coapte pe plită, și plăcinte cu julfă... ca la bunica. Trec
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-n buze, drob de sare pe spinare” și pleacă mai departe. Alte povești, mai directe, mai fruste, fără Cozma Răcoare, dar tot povești... „Vreau să ajut la renașterea răzeșismului în această parte a Moldovei”, spune Ionică Asaftei, stăpânul de la Hanul Răzeșilor. Pentru cineva care nu-l cunoaște și care nici nu știe cum se poate sfinți locul prin fapte, ar părea vorbe deșarte. Eu l-am văzut însă, în timp, cum și-a rostuit acest loc de pelerinaj spiritual chiar lângă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dacă mai au, dar ei ajung foarte rar pe-aici. Dintr-o nostalgie nemărturisită, Ionică a lăcuit roțile cu obade largi și le-a ridicat pe ziduri. Pentru ca trecătorii să nu uite de unde am pornit: am fost o națiune de răzeși sau de moșneni. Cu care și boi. Ultimii daci liberi, după ce majoritatea au ajuns niște clăcași. Și nu mai contează că munceau pe moșia boierului grec sau că șomează prin balcoanele blocurilor cenușii din Târgu-Frumos sau din Râmnicu-Sărat, din Alba-Iulia
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
da ce gheșeft sî fac io cu tine, măi, dacă ție nu-ți placi să lucrezi pentru altul?!” Și dus a fost. Ionică voia altceva. Roata din vis îi aducea mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut aici un adevărat muzeu etnografic: ștergare, icoane, linguri și străchini, fuse și furci de tors, vârtelnițe, raghile, suveici, piepteni de lână, fuse de letcă, chiuă cu chilug (piuă cu pilug), vatale, spete, iepe și război de țesut, covoare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ștergare, icoane, linguri și străchini, fuse și furci de tors, vârtelnițe, raghile, suveici, piepteni de lână, fuse de letcă, chiuă cu chilug (piuă cu pilug), vatale, spete, iepe și război de țesut, covoare cu vechi motive românești. Să vină urmașii răzeșilor și să le vadă, chiar dacă mulți nu mai știu la ce foloseau. Fiindcă hanul lui nu este o crâșmă în sensul comun al cuvântului, el face aici operă de culturalizare, conferind rafinament unei afaceri prin care majoritatea patronilor știu doar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
călătorului flămând. Chiar și coșul cu turte dospite are farmecul lui prin aromele de vatră, care te îmbie de sub ștergar. Războieni, biserica de pe umerii uriașilor Îi place să vorbească mult despre „triunghiul lui de aur”, unde se simte protejat: Hanul Răzeșilor, Mânăstirea Războieni și Schitul Țibucani. Plecăm mai întâi cu urmașul răzeșilor prin pădure, spre locul în care Ștefan a îndrăznit să-l înfrunte pe Mahomed al II-lea. Era cea mai mare putere a lumii de-atunci. Pentru a înțelege
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
prin aromele de vatră, care te îmbie de sub ștergar. Războieni, biserica de pe umerii uriașilor Îi place să vorbească mult despre „triunghiul lui de aur”, unde se simte protejat: Hanul Răzeșilor, Mânăstirea Războieni și Schitul Țibucani. Plecăm mai întâi cu urmașul răzeșilor prin pădure, spre locul în care Ștefan a îndrăznit să-l înfrunte pe Mahomed al II-lea. Era cea mai mare putere a lumii de-atunci. Pentru a înțelege mai bine dimensiunea acestui act de eroism, este ca și cum România de-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
azi, sprijinit pe iluzii hilare, bântuit de atâtea neîmpliniri și drame, Schitul de la Țibucani este o binecuvântare dumnezeiască. Iar Ionică a înțeles perfect rostul adânc al triunghiului în care a fost binecuvântat și merge mai departe, spre soare-răsare, ca ultimul răzeș al Măriei Sale... Urmașii Craiului - Săriiiți! Săriți, oameni buni! O-nnebunit Tică! - Era noapte grea, aproape de miezul nopții. Oamenii au sărit buluc și au intrat în casa lui Tică. M-am dus și eu. Tot satul era adunat acolo. Tică stătea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la anul 1900 tot de urmașii răzeșilor din Crăiești. Acolo e Valea Ilenei, dincolo se vede Valea Ruscăi și în stânga e Rotăria. Prin Crăiești curge Zeletinul. Satul e format din trei cătune vechi: Pojorâta, Pe Vale și Sîliște (Săliște). Uite, acolo, câteva case au și ele numele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Craiu, un căpitan de-al lui Ștefan cel Mare. Pentru faptele lui de vitejie, domnitorul i-a dat toată valea Crăieștilor. Înainte de războiul de la Podu Înalt, turcii prădau peste tot cu akingiii lor. Ivan Craiu le-a ieșit înainte cu răzeșii lui la Gura Crăiești. Și acolo i-au hăcuit pe toți, mai multe mii de turci. Și pe toți i-au îngropat și au plantat deasupra pui de fagi. Și azi se mai cheamă Făget acest loc, dar fagii au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
uric cu tot venitul” pentru el și pentru urmașii Craiului pe aceste locuri. Și cum spuneam, ajunge aici mai târziu boierul Papadopol-Calimah. Într-o noapte de Înviere, când tot satul era la biserică, oamenii grecului au dat foc la casele răzeșilor și așa au ars și documentele urmașilor Craiului. Au dat foc și la biserică în noaptea de Înviere. S-au revoltat răzeșii, dar a venit potera și i-a împușcat. Așa s-a făcut grecul stăpân pe aceste pământuri...” Am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]