1,968 matches
-
revedere într-a V-a, la toamnă! ― Vă salut, domnilor profesori! am spus eu peste măsură de grăbit, și, băgîndu-mi cărțile-n ghiozdan, claie peste grămadă, n-am știut cum s-o șterg mai repede, de frică să nu se răzgândească vreunul dintre ei și să-i vină chef să-mi pună cine știe ce întrebare, la care să nu mai știu ce să răspund! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Așa am trecut în cursul superior. Dar toamna, la înscrierea în clasa a V-a, s-a ivit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
războinicilor. Jian Shi se ridică din nou, ușor amețit. Locul În care fusese lovit nu era ales la Întâmplare. Încetul cu Încetul, simțea că Își pierde simțul echilibrului. Privi În jur și văzu sulița pe care o scăpase, dar se răzgândi și scoase sabia lungă și Încovoiată. Așteptă câteva clipe, Încordat. Amețeala se accentua, iar experiența de luptă Îi spunea că trebuie să-și ucidă adversarul repede. Făcu trei pași rapizi mânuind sabia pe ambele laturi, cu mișcări largi care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
detaliu, măria ta. Marele Maestru era neînarmat. Iar adversarii săi erau Înarmați până În dinți. Și, la rândul lor, antrenați să ucidă timp de ani Întregi. Ceva nu se leagă În toată povestea asta. Ștefan vru să răspundă ceva, dar se răzgândi. Liniștea nopții de mai acoperi, o clipă, cabinetul de lucru al voievodului. - Dar, cu permisiunea măriei tale, reluă Pietro, lăsăm pentru mai târziu dezlegarea acestei enigme. Și ne Întoarcem la informațiile reale. Mesajul măriei tale i-a fost Înmânat celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ți se Întâmple. Alexandru Își descreți fruntea. O admira pe Erina pentru puterea ei de a bagateliza tot răul de pe lume și de a aduce o fărâmă de zâmbet pe chipul celor din jurul ei. Vru să adauge ceva, dar se răzgândi, duse pumnul drept la inimă, schițând salutul Apărătorilor, și se Întoarse spre grupul condus de Pietro. Oană și Erina Întoarseră și ei caii, trecând În fruntea coloanei de Apărători menită să deschidă atacul spre Răsărit. În spatele lor, un corp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ma-Ji, le povestește cum a ajuns pe stradă, și cum i-a spus bunul cerșetor unde să-i găsească. — Așadar, ai rămas singur pe lume? întreabă Ma-Ji. Pran încuviințează cu tristețe și recunoaște că dacă familia sa nu se va răzgândi revenind la sentimente mai bune, este chiar singur pe lume. — Cerșetorul ți-a spus cu ce ne ocupăm? îl întreabă Balraj. Nu, nu mi-a spus nimic. Ce faceți? Pran este nerăbdător să afle de ce se găsesc atâtea femei tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să atragă atenția asupra sa. Trebuie să se confunde cu mediul, nu are rost să se expună fără motiv. După ce așteaptă să mai treacă puțin timp, se întoarce și-i spune lui Gertler că doctorul Noble nu vrea să se răzgândească. Îți mulțumesc oricum, c-ai încercat, Johnny, zice Gertler, nu voi uita asta. Îi dă adresa tatălui său, iar el promite să-i scrie, deși știe că n-o va face ( și simte cum i se strânge stomacul). De acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ai vrea să mori? — În patul meu, sănătoasă tun, iertându-i pe cei care mi-au dorit răul, glumi Ioana. Poate așa îl îmbunez pe Sfântul Petru și-l fac să spună: „Haide, intră repede în rai până nu mă răzgândesc.“ Dar tu? Eu aș vrea să mor împărtășită, vegheată de un înger. — Foarte poetic, nimic de zis, comentă Ioana. — Care e starea ta de spirit acum? — Veselia. Iar a ta? — Melancolia. — Văd că suntem ca soarele și luna în felul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
înțeleg că Su Shun e la conducere și că el nu va îndeplini ordinul lui Hsien Feng. A răspuns „da“ numai ca să-l calmeze pe Majestatea Sa. Curtea avea încredere că Su Shun îl va face pe împărat să se răzgândească - toată lumea știe că Kuei Liang e imposibil de înlocuit. În lunile care au trecut, împăratul Hsien Feng a devenit și mai dependent de Su Shun și de cei șapte mari consilieri ai săi. M-am rugat ca Su Shun să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
fie molii. Oricum, sunt frumoși. Fără să-mi acorde atenție, ea continuă: Hai să mergem să prindem fluturi. Uită de barbari. Ne urcăm în palanchine diferite. Aș vrea să mă pot bucura de invitația lui Nuharoo, dar pe drum mă răzgândesc și le poruncesc cărăușilor să mă ducă la Sala Virtuții Luminoase. Îi trimit un mesager lui Nuharoo și îi cer iertare, spunându-i că decizia împăratului de a părăsi capitala îmi apasă prea tare mintea. Pe hol îi întâlnesc toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
implicarea doamnelor Mei, Hui și Li. Hsien Feng a fost furios și a ordonat ca ele să fie date afară din palatele lor. Eu și Nuharoo am fost cele care i-am calmat mânia, și l-am făcut să se răzgândească, spunându-i: „Sunt vremuri grele ca să vă așteptați de la toată lumea să dea dovadă de noblețe. Nu am avut parte de destulă umilire?“. Încheieturile încep să mă doară din cauză că stau în palanchin toată ziua. Mă gândesc la oamenii care merg pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un era gata să se retragă după câteva ore de așteptare. L-am implorat. I-am zis că trebuie să vorbesc cu Majestatea Sa personal în legătură cu sacrificarea surorii mele. Că dacă nu voi putea reuși să-l fac să se răzgândească, copilul pe care îl port va fi afectat de suferința mea și voi pierde sarcina. Rong îmi ia mâinile într-ale ei și zâmbește: — Soțul meu nu a putut suporta ideea pierderii unui posibil fiu. Așa că și-a croit drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
încă de când era în viață răutatea doamnei Yehonala. Mi-a vorbit de mai multe ori despre ideea de a o lua cu el. Dacă nu ar fi profitat de boala Majestății Sale și nu l-ar fi manipulat ca să se răzgândească, astăzi am putea să ne facem datoria. — Majestatea Sa ar fi trebuit să insiste! aprobă Grupul celor Opt. Sunt atât de furioasă, că nici nu pot să vorbesc. Încerc din răsputeri să-mi rețin lacrimile. Su Shun continuă, cu pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
spus el, întâmpinându-mă. Am fost măcinat de îngrijorare. Cu lacrimi în ochi, ne înclinăm unul în fața celuilalt. — Poate că fratele tău chiar a vrut să mă ia cu el, i-am spus, simțindu-mă încă rănită. — Dar s-a răzgândit în ultimul minut, nu-i așa? Se poate ca el să fi ajutat din ceruri la salvarea ta. Prințul Kung face o pauză: Sunt sigur că nu era lucid când l-a numit pe Su Shun. — Așa e. Prințul Kung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-se lung la mine cu privirea strălucind de încântare: Călătoria la mormânt, șoptește el, este lungă și solitară, dar poate fi făcută plăcută, doamnă. M-am dus la Nuharoo ca să verific ceea ce îmi spusese An-te-hai. Am implorat-o să se răzgândească și să meargă cu mine la mormânt. A refuzat, afirmând că este ocupată cu noua ei pasiune, colecționarea cristalurilor europene: — Uite cât de fascinanți sunt acești copaci din cristal! Mi-a arătat spre o cameră plină cu obiecte strălucitoare - copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
bastonul în geamul tânărului. "Ce e cu dumneata? îi strigă de jos. De ce n-ai mai venit pe la mine?" " Am scris un roman", îi răspunse atunci tânărul. "Sfinte Dumnezeule", exclamă Anderson și îi întoarse spatele și pleacă. Îndepărtîndu-se însă se răzgândi. Cum sa piardă un tânăr prieten atât de interesant? "Să vii, îi zise, să-ți dau o recomandare către o editură, dar să nu-mi ceri să ți-l citesc." Și se ținu de cuvânt ' și romanul apăru și într-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și că ceea ce urma să se Întâmple prietenului său era firesc și nicidecum cel mai mare rău de pe lume. Porni spre poartă aproape Împăcat, după ce-i șopti calului: „Cum zici tu. Cum vrei tu...”. Întinse mâna spre clanța ruginită, se răzgândi și se Întoarse: „Băi, Canafase, tu chiar nu vrei să-ți dau drumu’?”. Bătrânul armăsar oftă și-și pironi privirea către cer, ca și cum ar fi vrut să spună: „Uitați-vă, oameni buni, cu ce sărman de minte mă Încurc eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pedeapsă oarecum neînsemnată. Tatăl lui Vieru notase ceva anume În dosarul cu scoarțe de carton În care ținea șirul evenimentelor Însemnate din viața copiilor săi. Pe urmă smulsese foaia, o mototolise și se pregătise s-o arunce În foc. Se răzgândise, o netezise și o pusese iară, cumva stingheră, Între cele două coperți. Așternuse acolo, cu litere cam tremurate, câteva rânduri În creion chimic. „Băiatul meu Ion a montat iapa cu sămânță de taur. Pe taur În chema Oțel. Peste nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai număra doar două sute de oameni, dintre care nici măcar douăzeci nu erau călări, inclusiv Katsuyori și fiul său. Ajunși, cu chin cu vai, la cătunul de munte Komagai, Katsuyori și însoțitorii lui descoperiră că singurul om pe care contaseră se răzgândise pe neașteptate. — Refugiați-vă în altă parte! Blocând cărarea alpină spre Sasago, Oyamada Nobushige împiedica grupul lui Katsuyori să treacă. Katsuyori, Taro și tot grupul nu mai aveau încotro. Tot ce puteau face era să schimbe direcția și o luară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lor? Gândește-te la rușinea pe care ai abate-o asupra unui șir veșnic de generații. — Ai putea enumera, la nesfârșit, lucruri de soiul ăsta, replică Mitsuhide. Ceea ce intenționez eu să fac le depășește pe toate. Nici o șansă să mă răzgândesc. La toate lucrurile de bun simț pe care mi le spui tu acum m-am gândit noapte de noapte, răsucindu-le în creier și pe față, și pe dos. Când privesc în urmă la drumul pe care l-am străbătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
grăbesc.“ Avea senzația că îi vorbea cineva. De cum intrase în cameră, simțise - mai mult chiar și decât dogoarea care-l înconjura din toate cele patru laturi - o sete arzătoare. Aproape se prăbuși, când se așeză în centrul odăii, dar se răzgândi repede și merse spre alcovul puțin mai înălțat. În fond, suprafața de jos le era rezervată vasalilor. Își imagină o ceașcă de apă curgându-i pe gât și, pentru un moment, făcu un efort de a-și fixa spiritul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o zi sau două. Astfel, Genba avea să poată distruge trupele lui Hideyoshi cu atât mai ușor, fiind obosite după lunga călătorie. Din acest motiv, își declarase hotărârea de a rămâne pe Muntele Oiwa și nu părea dispus să se răzgândească sub nici o formă. Ochii lui Katsuie scăpărau de furie. — Nătărăul! răcni el, aproape ca și cum ar fi scuipat sânge; apoi, cu un geamăt greu care-i zgudui întreaga ființă, mormăi: Genba se poartă scandalos. Și, privind în jur, spre locul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
numai acest lucru în sine m-ar fi putut face să-mi pierd respectul față de el. După un moment, adăugă: Ești samurai și ai știut-o, în adâncul inimii, așa că, e firesc că nu l-am putut face să se răzgândească. — Îmi cer iertare. Te rog să mă scuzi că te-am deranjat cu problema asta. Dar Genba n-a mai spus nimic altceva? — L-am întrebat de ce nu alesese moartea pe câmpul de luptă, ci fugise în munți, fiind capturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Băsescu îi va aduce și mai multă putere și autoritate. Momentan nu am fi avut nevoie de acest bâlci politic, însă lucrurile se vor aranja. Deși inițial președintele promisese că va demisiona la cinci minute după suspendare, s-a răzgândit și pentru acest lucru l-am felicitat. Am văzut la televizor „Monstruoasa coaliție”, nu aceea care l-a detronat pe Cuza la 11 februarie 1866, ci noua și actuala coaliție stăpânită de o ură neagră și înveninată, capabilă să ucidă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
inversa rolurile. Și, scutură el cutiuța lăsând să se audă din nou zgomotul înfundat, oricum sunt puțini aceia care reușesc să arunce o privire înăuntru. Angir păru să mediteze la cele spuse de căpitan vru să spună ceva dar se răzgândi. Acum o detestă iar după câteva momente îi ia apărarea. Planeta asta devine, cu cât ne apropiem din ce în ce mai ciudată. După câteva minute se opriră în fața unei uși care se deschise silențioasă în fața lor. Intră înăuntru, iscodind cu ochi curioși întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
renunțat de ceva vreme să îmi mai fac iluzii. - Și atunci la ce te mai aștepți de la viață dacă nu ai idealuri și nici nu îți pasă prea mult de ea, după cum observ? încercă el să-l facă să se răzgândească. Dacă încerca să-l rețină cu forța pe navă îngreuna și mai mult situația. Nu avea nici un rost să încerce să îl salveze cu forța. Pe de altă parte îi admira în secret curajul, uitându-se totodată compătimitor la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]