1,198 matches
-
Budapesta vechiul meu prieten de la Noua Revistă Română Felix Aderca, caporalul Aurel din Moartea unei republici roșii, fumând de-a călare În fruntea brigăzii sale, fără gând la inamicul improbabil, și rostogolin du-se deodată de pe cal la câteva focuri răzlețe trase de parti zani. Ca urmare a acestei neașteptate Întâmplări, ostașii noștri o rup seră la fugă; iar când, după panica potolită de ofițeri cu latul să biilor pe spinările oamenilor și cu Înjurături de mamă, se-ntoarseră cu toții spre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pachete transmise celor arestați preventiv, nu mai exista posibilitatea unor întâlniri inopinate în cabinetul anchetatorului, nu mai transpirau mesaje transmise prin cei puși în libertate... Aici este Neantul! Categorie filozofică. și totuși, de ici, de colea veneau șoapte și amănunte răzlețe, care se ciocneau, se alăturau și se îmbinau într-un tot din ce în ce mai închegat, alcătuind până la urmă „legenda lui Mihai Rădulescu“. și din nou mă simt neputincios să le mai așez cronologic, așa cum se prezentau atunci, și nu le pot restitui
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nu subscrisese voluntar la regimul alimentar "dintele calului", fiind cel mai ușor, înainta pe pojghița de gheață ca la patinoar, neexistând riscul scufundării în zăpadă. Arareori, deasupra capetelor noastre, pe cerul încruntat, se făceau auzite slabele fâlfâituri ale unor grupuri răzlețe de ciori căutându-și cu disperare hrana care scăpaseră ca prin minune de pârjolul înfiorător din liziera de salcâmi de astă-vară. Pentru Mircea, efortul deplasării era cu adevărat un chin. Fiecare pas pe care-l făcea constituia un efort deosebit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
La fel ca aceea cu icoanele agățate pe tancurile sârbești în timpul războaielor din zonă sau aceea cu bătrînicile ucrainence, pe jumătate nebune, care scuipau cu voluptate pe portretul "oficial" al Papei cu ocazia vizitei acestuia la Kiev din 2001. Imagini răzlețe, vânate cu voluptate de către televiziunile occidentale. "Geopolitica ortodoxiei", o carte ce se lasă încă așteptată; cea scrisă de François Thual în 1993 nu face altceva decât să deschidă apetitul pentru subiect. Chiar acum, la sfârșit de teză și de an
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mari cu fișe de lectură, pe care acum le leg atent cu sfoară pentru a le trimite în România. Cu autocarul, că-i mai ieftin. Bursier postdoctoral și asistent de cercetare la Universitatea Laval din Québec-Ville, Canada 4 septembrie 2004 Răzlețe. Montréal, Québec, Canada. De Elveția m-am "îndrăgostit" de cum am pus piciorul pe teritoriul său (mai bine spus, din aer, m-a frapat încă de când eram în avion geometria calmă și îngrijită a teritoriului său). Nu am aceeași chimie cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pe care apoi le realizam. Așa încetul cu încetul am valorificat fructele imaginației mele. Dorința de a scrie despre scenele pe care mi le imaginam a devenit o obsesie pentru mine. Toate încercările au rămas în prima fază, câteva pagini răzlețe, de fiecare dată alt subiect, de fiecare dată fără final. Cred că a sosit momentul să dau curs amintirilor, care, cred eu, nu sunt puține și mai ales, merită să fie cunoscute.” CASA COPILĂRIEI Steierdorf-Anina din Banatul de Munte. Localitatea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
e bine fără a mai cerceta cum stau lucrurile. Marele adevăr este că toate lucrurile mărunte care dau sens vieții își au noblețea lor și de cele mai multe ori la nivelul lor găsim toată fericirea noastră. Încheindu-și aceste gânduri, deloc răzlețe, Carlina mai adăugă pentru sine: „Nu poți fi indiferent sau să râzi de lucrurile care te afectează.” Toate aceste gânduri îi produse o învălmășeală în minte încât o luă de la capăt. „Oare o să mă creadă că-i spun doar adevărul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
repede de patrulele de pe granița pe care o trecuseră fraudulos. Pe dealul împădurit, aproape de vârful lui, s-au prăbușit unul lângă altul făcând eforturi supraomenești pentru a rezista acelei situații. Câțiva dintre ei căutau cu înverșunare frunze comestibile sau fructe răzlețe rămase pe ramurile albite de vreme. Pe unii dintre ei îi dureau toate măruntaiele, iar alții aveau crampe musculare îngrozitoare și se simțeau în pericol. Încă nu ieșiseră din lumina reflectoarelor și era extrem de periculos, putând deveni oricând ținta patrulelor
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
zile). Din clipa în care am intrat în vizorul criticii și al festivalurilor internaționale, a fost un efect de genul bulgărelui de zăpadă Sigur că este și o chestie conjuncturală : România lipsea de pe harta cinematografică a lumii în ciuda câtorva succese răzlețe ale cineaștilor deja menționați din generația peste 60 de ani. Dar în ultimii doi ani a fost un adevărat desant românesc în marile festivaluri. Există o explicație, ca să zic așa, sociologică (decrețeii au ajuns la maturitate) și există tot ceea ce
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
unde „se va stinge-odată focul”. În poemul intitulat chiar „Fără țară”, poetul se descria pe sine, folosind (chiar dacă nu explicit) clișee ale imaginii „evreului rătăcitor” : Eu sunt un om fără de țară, Un strop de foc purtat de vânt, Un rob răzleț scăpat din fiară, Cel mai sărac de pe pământ. Eu sunt un mag de legea nouă, Un biet nebun, orbit de-o stea, Ce-am rătăcit să v-aduc vouă Poveștile din țara mea. [...] Și printre voi Îmi duc povara Stropit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
data =”16.VI.1976”> Mult stimate Domnule Călin, Vă mulțumesc încă o dată și din tot sufletul pentru cuvintele bune în legătură cu articolul despre G. Ibrăileanu. îmi dați curaj. E greu să culeg date din fel de fel de caiete și foi răzlețe. Fac însă totul cu mare plăcere, gîndindu-mă că pot aduce știri noi sau face rectificări cu privire la viața marelui critic și poet, care a fost G. Ibrăileanu. Mă mîndresc că l-am avut profesor. (De asemenea, pe A. Philippide, Iorgu Iordan
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zi un volum Vorbește, memorie care să surprindă și perioada 1940-1960, petrecută În America; În cazanele și creuzetele mele se mai produce Încă evaporarea anumitor substanțe volatile și topirea unor anumite metale. Cititorul va găsi În lucrarea de față referiri răzlețe la romanele mele, dar În general am considerat că a fost suficientă osteneala de a le scrie că ele trebuie savurate ca atare. Ultimele mele prefețe la versiunile engleze ale volumelor Zașcita Lujina, 1930, (Apărarea, Weidenfeld & Nicolson, 1964), Otcianie, 1936
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu școala... Plimbarea cea mai lungă prin Clujul studenției... La „Patria” vizionând, cu tanti Tony și Doina, Umbrelele din Cherbourg etc. etc. Înainte ca lectorul - neinformat - să-și piardă cu totul răbdarea, va interveni pseudo-editorul care, chipurile, găsise aceste foi răzlețe de manuscris neinteligibil și căruia îi revine rolul de a se dumiri, de a prinde firul. Își va aduce vag aminte că în După-amiaza de sâmbătă a citit ceva despre doi frați care merg voioși la film și va deduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
orașul Soroca. Asigurăm senatul Universității Al. I. Cuza de Întreaga noastră considerație. Președinte Vlad Bejan Secretar Dr. Ing. Ionel Humiță CAPITOLUL VI 1994 Aromânii Răspândiți pe Întreg teritoriul al Traciei, vechii aromâni, sau macedoromânii mai dăinuie și astăzi În grupări răzlețe sub denumirile date de populația majoritară din țările balcanice aromânii cuțovlahi, fârșeroți, rumeri, vlahi, etc. Știri despre existența lor Încep cu aproape 1000 de ani În urmă, când feudalul bizantin Kekaumenos aduce prima atestare scrisă asupra aromânilor pe teritoriul Greciei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
profesorilor pentru diferite filosofii: neopozitivism, pragmatism, freudo-marxism, existențialism, structuralism, marxism althuserian, ne marcau biografia intelectuală prin pluralitatea ofertelor. În programă figurau atât critica marxistă a oricărei filosofii, cât și (mult mai rar), documentele de partid. Dacă exista câte un profesor răzleț care să ne-o ceară pe prima, în schimb documente de partid nu ne-a cerut nici unul. Pretextau că sunt pentru mase și practicau un fel de disidență prin ezoterism. Socialul se așeza în grila conceptuală a lui Talcott Parsons
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
De ce m-ați dus de lângă voi, Și-aveați și voi în curte-acum De ce m-ați dus de-acasă? Un stâlp la bătrânețe. Să fi rămas fecior la plug, Să fi rămas la coasă. Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atîtea căi răzlețe, M-aș fi-nsurat când isprăveamCu slujba la-mpăratul, Mi-ar fi azi casa-n rând cu toți... - Cum m-ar cinsti azi satul. Ca și Eminescu, Goga cântă un inefabil de origine metafizică, o jale nemotivată de popor străvechi îmbătrînit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se întâlnește cu râul Prut. Ca o îndrăgostită nebună se încolăcește în șuvoaie turbulente și ușor, ușor, dispare înghițită de îmbrățișările dure și rigide ale nemuritorului prieten. Uneori, când ploile abundente spală albia moldavă, Jijia strânge în ea toate șuvoaiele răzlețe de la Dorohoi, Botoșani, Drăcșani, Albești, Hlipiceni, Andrieșeni, Vlădeni, Larga Jijia, transformându-se într-un balaur fioros cu sute de capete. Supărată pe tot ce întâlnește, atacă dur măturând totul în cale, cărând cu ea lemne, fân, oi, vite, pe care
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
gării... Era Gara Veche pe atunci... A venit un milițian la mine, m-a legitimat și m-a Întrebat unde vreau să plec. Nu pleca nici un tren, e adevărat, eram singur pe peron... Era un timp urât, rece, cu fulgi răzleți de ger, și Între timp au ieșit și părinții. Au venit și au spus că suntem Împreună și că suntem chemați la Miliție și ne ducem acolo și m-a lăsat. Tata mi-a spus atunci: „Ești urmărit, nu Întâmplător
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trimis de nepotul meu cel leneș la scris ca și mama sa. Am gata Împachetate cam 30 lucrări (nu le-am numărat) de-ale mele, pe care le trimit Muzeului, care mi le-a cerut 520. Am trimis și numere răzlețe din „Înmuguriri”, „Săptămâna” etc. relative la activitatea culturală din Flt., ai cărei exponenți sunteți acum Dl. Prof. V. Popa și matale. Am trimis și unele fotografii În legătură cu același lucru. Sper că nu vor mai mucegăi În beci, ca pe timpul directoratului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
atunci când credem că i am întors spatele, că nu participăm, căci și această neparticipare are o funcție, o anumită greutate și calitate istorică. Fiecare atitudine spirituală individuală contează, este o participare voluntară sau involuntară la făurirea destinului comun. Fiecare act răzleț, de curaj sau de lașitate, de generozitate sau de egoism, de dragoste sau de violență, de inerție, de tăcere vinovată, de indiferență, contribuie la geneza unui eveniment ulterior care a prins formă pe baza trăirilor individuale statistic majoritare. Aceste reflecții
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la 1 aprilie 1984 Domnule director, în atât de răvășita onomastică socialistă multilateral dezvoltată a mai apărut un termen, vrând, parcă, să caracterizeze o nouă clasă ori poate numai o pătură socială: răzleții. Cine sunt și ce vor ei, acești răzleți? Pot fi chiaburi? Țărani ajunși sau doar scăpătați? Se leagă numele lor de origine sau de altceva? Răzleții nu pot fi definiți în raport cu o apartenență socială și de una geografică. Ei sunt acei cetățeni ai țării care dețin o suprafață
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o casă din chirpiciul socialist ori alta din cărămida trecutelor regimuri, cu animale și acareturi, să te dea bogăția afară din curte, n-are importanță. Poți, la fel de bine, să fii și una, și alta, și totuși să intri în categoria răzleților. Adică, ce ghinion!, să te afli dincolo de limita construibilă admisă de statul socialist. S-ar putea crede că regimul a început o nouă epocă epocală de sistematizare, urbanizare, reconstrucție în mediul rural, că urmărește să strângă în vetrele satelor tot
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ar putea crede că regimul a început o nouă epocă epocală de sistematizare, urbanizare, reconstrucție în mediul rural, că urmărește să strângă în vetrele satelor tot ceea ce poate defini un nucleu citadin modern și că, din cauza asta, a decis stârpirea răzleților, a acelor cetățeni care se împotrivesc bunelor, generoaselor, dezinteresatelor intenții ale statului socialist multilateral dezvoltat. Dar nu este chiar așa. Ci altfel. Pentru a înțelege mai repede și mai exact este trebuință să ne întoarcem cu câțiva ani (nu mulți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
moment înainte. Acest armistițiu a durat însă destul de puțin. Cu aceeași bolnavă încăpățânare cu care se urmărește desființarea Muzeului satului (printre altele) s-a revenit acum la vechea obsesie a anilor trecuți. Toți cei vizați atunci intră acum în categoria răzleților și, ca urmare, sunt somați să-și dărâme casele în 48 de ore sau să se stabilească la țară. Sigur că acestei măsuri îi cad victime și țărani autentici, foarte mulți dintre ei refugiați din Basarabia în 40, alții din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
degeaba a înțesat stăzile cu polițiști, degeaba le-a mărit salariile cu 20%, degeaba a cerut să i se facă un tunel subteran de la București la Snagov, blindat cu plumb (motiv pentru care poate îi și demolează pe așa-zișii răzleți), sfârșitul tot îl va ajunge. Și, mai ales, degeaba își închipuie că-l vom accepta pe Nicușor. Primii care-l vor elimina (poate chiar definitiv) vor fi tocmai slugile de astăzi: Dăscălescu și Pană, Dincă și Bobu, dacă vor supraviețui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]