1,037 matches
-
rațiunile acelei existențe, războiul și libertatea, dispăruseră. Mai rămâneau încă familii izolate, ca aceea a lui Gacel, pierdute la hotarele deșertului, dar nu mai erau formate din grupuri de războinici mândri și trufași, ci din oameni ce continuau să se răzvrătească în sinea lor, știind cu siguranță că niciodată nu aveau mai fie temutul „Popor al Vălului“ „al Spadei“ sau al „Lăncii“. Cu toate acestea, poporul imohag era în continuare stăpânul deșertului, de la hamada până la erg sau munții cei înalți biciuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
un permanent război cu triburile rebele și nu s-au oprit până nu le-au supus. Asta era misiunea lor și au executat-o, așa cum eu, mâine, o să execut misiunea de a-l captura pe acest targuí pentru că s-a răzvrătit împotriva autorității legale, oricare ar fi ea. Făcu o pauză și o observă cum ia carnea de pe foc, o pune în farfurii și apoi le aduce la masă. — Care e diferența atunci? în vreme de război ne purtăm asemeni colonialiștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
spre soare sclipiri metalice, observând cum, de la un minut la altul, pâcla se făcea tot mai groasă, iar căldura creștea, amenințând să facă sângele să fiarbă în vine; o căldură atât de densă, de copleșitoare și de apăsătoare, că se răzvrăti până și mehari-ul, obișnuit prin însăși natura lui cu cele mai mari temperaturi. Nu putea supraviețui mult timp acolo, în inima salinei, și o știa. Mai avea apă pentru o zi. Apoi aveau să vină delirul și moartea; cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
îl înțelegeau. în toți acei ani, niciodată nu fusese nevoit să-l bată. Iar animalul nu încercase să-l muște sau să-l atace nici în cele mai rele zile de rut, primăvara, când alți masculi deveneau isterici și neprietenoși, răzvrătindu-se contra stăpânilor și trântindu-și la pământ încărcătura și călărețul. Frumosul animal era cu adevărat o binecuvântare a lui Alah, dar îi bătuse ceasul și el o știa. Așteptă ca luna să-și facă apariția deasupra orizontului și ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu mâna mea și te asigur că, după ce-or să te vadă, or să încerce și alții... Dezbracă-te! repetă, și de data asta era un ordin. Laila șovăi. încă mai încerca să reziste și toată ființa ei se răzvrătea împotriva ideii de a se supune, dar înțelesese, o știa din momentul în care-l văzuse pentru prima dată, că sergentul major Malik-el-Haideri era capabil de orice, inclusiv să le permită oamenilor săi să se distreze până la epuizare cu fiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
comandant obscur, care niciodată... — Știu, Ali, știu - îl întrerupse glasul nerăbdător. Dar acum este aici, e guvernator militar într-o garnizoană-cheie, cu cele mai puternice unități de tancuri la ordinele lui... — Destituiți-l! — Asta ar precipita evenimentele... Dacă el se răzvrătește, toată provincia îl urmează. Și o provincie răsculată este exact ce le trebuie francezilor ca să se grăbească să recunoască un „guvern provizoriu“. Kabilii ăia din zona muntoasă n-au fost niciodată de partea noastră, Ali. Tu o știi mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că nu se prea ținea seama de acest număr și țăranii munceau hojma pe moșiile mănăstirești... ― Îmi amintesc, părinte, că la 5 iulie 1692 voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie vodă... pe cincisprădzece oameni ca să sibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Și... acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și continuă: — Yubani-i sunt un trib temut și respectat. Poate cel mai renumit de pe acest mal al Marelui Fluviu. Dacă se ridică la arme, alte triburi le vor urma exemplul - mișcă din cap, profund îngrijorat. Și când un trib se răzvrătește, nu obișnuiește să o facă împotriva Armatei, a garimpeiros sau a constructorilor de șosele. O face împotriva omului alb în general: oameni pașnici din colonii, pescari, negustori, și chiar împotriva noastră, a misionarilor. La sfârșitul secolului, și din pricina cauciucului, relațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
formula magică... Aburul pestilențial al anacondei va alunga spiritele care încă mai caută să se răzbune. Spiritele par deja biruite când îi permit lui Xudura să se așeze deasupra lor, dar sunt foarte viclene și în orice clipă se pot răzvrăti. Apa lui güio e de ajutor împotriva lor. Războinicii așezară vasul pe foc, aruncară înăuntru pumni de plante și rădăcini, amestecară totul și se așezară pe vine așteptând să fiarbă. Stăteau în continuare fără să rostească alte vorbe decât descântecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
A sosit odată cu zorile. Mai întâi, a fost un zumzet îndepărtat, ca de țânțar care luptă să se strecoare sub cearșaf. Apoi, un huruit inconfundabil care creștea în intensitate pe măsură ce se apropia și, în sfârșit, un vacarm uitat, care a răzvrătit papagalii, a speriat stârcii, le-a făcut pe maimuțe să țipe de frică și pe toți patru să sară din hamacuri. Alergară la malul lagunei și îl văzură îndepărtându-se spre Sud-Est, verde, rapid, metalic... Câteva minute mai târziu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe care poate că nu le înțelegi. Nu vor putea spune că luptau împotriva unor sălbatici și a unui alb dezertor. Ei luptau și împotriva unei părți a lumii pe care eu vreau să o reprezint mâine. Cea care se răzvrătește împotriva abuzului de putere, a bestialității și a ambiției. Când cineva va citi că a fost ucis un naturalist, va trebui să stea să mediteze de ce a fost ucis și ce înseamnă asta. Voi reuși să fac mai mult în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
trepideze și mintea să-mi vadă flashuri de culori țipătoare. Pe acest suport melodic-metalic, ce mi-a produs impresii puternice, am realizat lucrarea ”Mons” ce redă lupta continuă dintre om și forța acalmică a naturii, dar care în răstimpuri se răzvrătește împotriva oamenilor, ce mereu, prin acțiunile lor, dezechilibrează liniștea și mediul înconjurător. Luminița Radu (România): Primul contact cu muzica holotropică m-a contrariat, pentru că așteptările mele erau altele. Speram să mă relaxeze, de altfel chiar creasem un spațiu care să
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
că, cel puțin o vreme, am amuțit destul de speriați. Noi doriserăm să le vorbim despre deșertăciunea ambițiilor lor lumești, se trezise Însă unul fără pic de imaginație care să ne acuze de terorism. O săptămână am tăcut mâlc, până la urmă, răzvrătiți de Andreea și Vasile, am continuat spam-ul. Tot cu chestionare din Frisch, asta pentru ca să le arătăm, pe de o parte, că nu cedăm, pe de alta, că avem intenții onorabile. Așa că am continuat să-i investigăm pe politicieni: Urâți banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu căpătați decât importanța pe care v-o acord eu. Aveți totuși, să nu vă jignesc, datele unui caz mai puțin comun. Ați învins familia, apoi mizeria, propriile șovăieli, pictura. Ați părăsit după puțină vreme catedra, ați nimerit între subversivi. — Răzvrătită perpetuă ? Oricine își înfruntă părinții este, potențial, un subversiv ! Viața mea nu e o sfidare ? Aveam și eu părinți cumsecade. Sunt și eu o negare. A lor, a mea. Cu fiecare nouă vârstă răsturnăm, de fapt, pentru noi și pentru
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
zăpadă. Ai lui țopăiau și ei și, nu trecu mult până ce toți cei strânși pe ghețar prinseră să țopăie și să chiuie. - Iscoade patru văzute ieri, Începu Tek, nu erau decât pândarii din frunte ai lui Scept. Puhoaiele lui de răzvrătiți mai au mult-mult până să vadă țărm. - Arătat la ei Încotro am luat-o? - Îl Întrebă Barra pe Logon cu vorbe rostite. - Nu, nu. Krog nu lasă la mine asta. - Uhuu, păcat-păcat. Mai bine de jumătate din ei dus la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
semidecedați în urma schingiuirilor - au fost aruncați de vii în cuptor sub domnia bezmeticului Carol al IIlea și camarilei sale. Dar moartea și faptele lor au rămas zăcăminte de curaj, dăruire - flacăra ce arde pururi spre cer și primejdie pentru cei răzvrătiți împotriva lui Hristos... Fericiți acei ce au purtat în mâini Crucea și în inimă dragostea pentru Hristos și Neam. Credința este un dar, fapta e datorie. „Legionar, tu făptuiește... lasă pe alții să vorbească”. Nu există viață fără muncă, nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
primărie cei care aveau diverse misiuni legate de eventuala prăbușire a vreunui bombardier. Și, pe urmă, e chiar rău când înțelegi mai multe despre viață și moarte, trăind (cît se poate!) detașat de istorie? 8. În existența bucureșteană, m-am răzvrătit, la un moment dat, împotriva naturii mele. Asta s-a întîmplat în primul an de studenție, când ajunsesem să cred sincer că un tânăr care nu e capabil să bea, măcar, un litru de vin la o sindrofie n-are
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cattilor - și Valens a făcut bine că l-a eliminat pe Capito... Nu știți că voia să-l trădeze pe împăratul Galba? — Nu voia să-l trădeze... Era avar, era infam, e adevărat... Dar nu avea nici o intenție să se răzvrătească împotriva lui Galba - bucătarul-șef ungea din nou fazanul cu miere. Valens este un intrigant. A încercat să-l ațâțe împotriva lui Galba, dar Capito nu a căzut în cursă. — Atunci de ce l-au ucis? întrebă Listarius. — Nu înțelegi? L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în cursă. — Atunci de ce l-au ucis? întrebă Listarius. — Nu înțelegi? L-au ucis ca să nu-i dezvăluie lui Galba că Valens și ceilalți îl îndemnaseră să se revolte împreună cu ei, îi explică bucătarul-șef. Nici ei nu s-au răzvrătit... Erau prea izolați, nu era bine - bucătarul-șef puse în ciocul fazanului câteva fire de cimbru. Dar Galba nu l-a pedepsit pe nici unul dintre asasini. — Capito fura așa cum fură toți - paharnicul gustă vinul. Ne-a nenorocit cu birurile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
piardă limpezimea. Își jură că, indiferent ce i se întâmpla lui, avea să apere amuleta cu prețul vieții. O strânse în pumn. Când plecăm de aici? întrebă deodată Titus. Aș vrea să fug departe, poate în Britannia. — Dacă Vitellius se răzvrătește împotriva lui Galba, Britannia va fi de partea lui. Nu ar fi un loc bun pentru tine, îi zise hangiul. — Nici ăsta nu-i un loc bun. — Urmăritorii tăi s-au întors la Colonia acum câteva zile. Vitellius i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Ce recomandare? Ești un idiot! Un mirmilon se ridică de la masă, goli cupa de vin și se apropie de ei. — Skorpius, încă n-ai aflat că Antonius Primus e legatul flavienilor și dușmanul împăratului? Nu știi că flavienii s-au răzvrătit? Cred că Vitellius abia așteaptă să-l vadă mort pe Orpheus, dacă nu pentru altceva, măcar să-i facă în ciudă legatului care, după câte se spune, atrage de partea lui toate legiunile. — Și-atunci? întrebă Skorpius dezorientat, privindu-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de grâu nu era de-ajuns ca să-și atragă bunăvoința plebei; trebuia să-i îndrepte atenția asupra faptelor falșilor eroi ai spectacolului, ca s-o țină cât mai departe de treburile politice. Pentru că un popor care se plictisește se poate răzvrăti. De la venirea sa în urbe, Vitellius refuzase să organizeze jocurile în Forum Maximus, unde aveau loc doar curse de cai și de care și unde el însuși se întrecuse cu Caligula, cu ani în urmă. Voia să aibă însă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
din fericire. Poetul Totuși iubirii Își consacră spații tot mai ample pentru al său „dosar de securitate”. Corneliu face la fel, publicînd Înfiorătoare note informative din care reiese cît era el de ascultat la telefon de instituția Împotriva căreia se răzvrătise de atîtea ori Încă din copilăria sa baptistă. Lume necăjită. Și greața ce invadează țărișoara noastră de obicei imună la greață. O studentă la Academia de Poliție sughite dintre epoleți. „Din ordin superior, România Mare nu mai poate fi citită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
te iubesc tot așa, nu cum te iubesc acum... Trebuia să te iubesc tot timpul ca la început, ca pe un frate... ― Nu vorbi prostii, o întrerupsei eu, sărutîndu-i brațul. Nici ei nu se gândeau la "frate". ― Ba da, se răzvrăti Maitreyi. Tu nu știi nimic... Începu să plângă. ― Doamne, Doamne, de ce s-a întîmplat astfel? ― Îți pare rău? o întrebai eu. Se lipi de mine. ― Știi că nu-mi pare rău, că orice s-ar întîmpla nu te voi iubi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
la gură. ― De ce mă chinui? se revoltă ea deodată. De ce crezi că n-am fost pură în dragostea mea și în trupul meu? Rămăsei încremenit. Eu o chinui? mă întrebam. Îmi spune lucruri care mă ard, și tot ea se răzvrătește. Eu, care n-am spus nimic, care o iubesc ca un nebun, nepu-tînd să mă împotrivesc nici patimii mele, nici dorințelor ei. Eu, care vreau nebunește ca întreg trecutul să se șteargă, iar Maitreyi mi-l aducea necontenit în față
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]