4,052 matches
-
, Vasile (4.III.1944, Ardusat, j. Maramureș), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Rață) și al lui Vasile Igna, țărani. Urmează liceul la Șomcuta Mare, apoi la Baia Mare, unde în 1961 își ia bacalaureatul. Va absolvi în 1966 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția limba și literatura română. Este profesor într-
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
literatura începutului de secol și a perioadei interbelice. Micromonografiei Fălticeni (1987) - scrisă în colaborare cu Ștefan S. Gorovei - îi urmează interviurile din Portrete în timp (1990), reportajele de călătorie din volumul De la Vest tot la Vest (1992). Romanul Pasaj de rațe sălbatice (1996) se situează, ca formulă, în succesiunea strânsă a cărților anterioare. Înrudit cu protagoniștii din celelalte romane și proze scurte, pictorul Camil Dunea, originar dintr-un sat basarabean, e un înstrăinat, trecut prin seisme sociale care i-au zdruncinat
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985; Octavia, Iași, 1986; Fălticeni (în colaborare cu Ștefan S. Gorovei), București, 1987; Portrete în timp, Iași, 1990; De la Vest tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de rațe sălbatice, Iași, 1996; Fălticeni - mon amour (în colaborare cu Paul Miron), Iași, 1996; Călin Alupei (în colaborare cu Aurel Istrati), Iași, 1996; Oleacă de taifas, Iași, 1998; De la apa Iordanului la fiordurile norvegiene, pref. Florin Faifer, Iași, 1999; Iulia Hălăucescu
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
și introd. Andrei Oțetea, București, 1946; Scrieri alese, I-II, îngr. și pref. Dan Simonescu, București, 1955; ed. 2, București, 1958; Despre literatură, îngr. și pref. Dan Simonescu, București, 1956; Discursuri parlamentare din epoca Unirii, îngr. Vladimir Diculescu, introd. V. Rață, București, 1959; Tainele inimei. Scrieri alese, îngr. și pref. Dan Simonescu, București, 1964; ed. București, 1987; Texte social-politice alese, îngr. și pref. Dan Berindei, Leonid Boicu, Nicolae Ciachir, Matei Ionescu, Dan Simonescu, București, 1967; Scrisori. Note de călătorie, îngr. Augustin
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
de regulă În ultima clipă, adaugă de dragul conversației. E posibil să nu scapi de ele, să știi. Ultimele săptămîni de sarcină sînt atît de rele că uiți de orice altceva. De cîte ori nu mi-am văzut pacientele mergînd ca rațele, disperate să scape odată de copiii din pîntece... Mergînd ca rațele? Eu n-o să am probleme cu mersul, zic rîzÎnd cît pot de relaxat. — Ba tare mi-e că o să cam ai, Îmi zîmbește Înapoi. E modul naturii de a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
nu scapi de ele, să știi. Ultimele săptămîni de sarcină sînt atît de rele că uiți de orice altceva. De cîte ori nu mi-am văzut pacientele mergînd ca rațele, disperate să scape odată de copiii din pîntece... Mergînd ca rațele? Eu n-o să am probleme cu mersul, zic rîzÎnd cît pot de relaxat. — Ba tare mi-e că o să cam ai, Îmi zîmbește Înapoi. E modul naturii de a-ți spune că trebuie s-o lași mai moale. Întotdeauna am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
foarte tare acest lucru, nu-i așa, Becky? Da, murmur, În timp ce Venetia Îmi pune manșeta tensiometrului În jurul brațului. E o minciună. Nu-l apreciem deloc. Și doar așa, ca să fie limpede ca lumina zilei: eu una n-o să merg ca rațele niciodată. — Tensiunea arterială e un pic cam mare... Venetia se Încruntă la ecran. — Te rog s-o iei mai Încet, Becky. Încearcă să te odihnești mai mult În fiecare zi, sau cel puțin să nu stai În picioare. Și să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai mult În fiecare zi, sau cel puțin să nu stai În picioare. Și să-ți păstrezi liniștea și calmul... Să-mi păstrez calmul? Cum să fac asta cînd ea Îmi spune că am vergeturi și că o să merg ca rațele? Așa, acum hai să te auscultez un pic... Îmi Întinde niște gel pe burtă și scoate Dopplerul, și mă relaxez un pic. Asta e partea mea preferată din consultație. Să stau pe spate, să ascult bătăile de inimă ale copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ca de yoga, care-i pune În evidență brațele lungi și fine. — Luke, am tot vrut să-ți spun, m-am simțit foarte bine aseară. Mă interesează foarte tare ideea aia cu linkurile de web... Extrem de amărîtă, merg ca o rață cu greu pînă la scaunul meu și aștept să termine de vorbit despre profilul clinicii Venetiei. Însă acum au trecut deja la discuții despre broșură și despre posibile Îmbunătățiri ale ei. — Vai, scuze, Becky! Venetia pare că și-a adus
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tare. CÎnd taxiul oprește, Îi Întind o mînă de bancnote mototolite șoferului și cobor. A Început să plouă, și adierea Înghețată trece fără probleme prin tunica mea de șifon. Trebuie să intru cît mai repede. Îmi legăn picioarele ca o rață prin scuarul din fața intrării impozante de la Guildhall, apoi dincolo de ușile masive de stejar. Înăuntru, zona de recepție e plină de mănunchiuri de baloane bleu și de bannere pe care scrie „Petrecerea foștilor absolvenți de la Cambridge“; un panou imens e acoperit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dedesubt e sloganul: E o MAMICĂ SEXY și O IUBIM Am rămas fără grai. — E copleșită! sare mama imediat să mă ajute. Ia un loc, draga mea. Gustă ceva. Îmi bagă În ochi un platou cu mini clătite chinezești cu rață. De la supermarketul Waitrose, le fac chiar ei. SÎnt foarte bune! Deschide-ți cadourile! mă Îndeamnă Suze, bătînd din palme. Și pe urmă avem jocuri pentru petreceri. Hei, toată lumea să stea jos, Bex o să-și desfacă darurile... Trîntește toate cadourile, frumos
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pentru perioada de pînă Într-un an. Husa acoperă inclusiv centrul colacului, al cărui fund este bine căptușit, pentru ca sugarul să poată sta pe ceva moale, și are În compoziție diverse texturi pe care copilul le poate pipăi (ciocul unei rațe care face „mac“ atunci cînd Îl strîngi, blană pe oaia desenată și alte tipuri de materiale legate de desenul efectiv, care emit diverse sunete). Jean Baudrillard (1929-2007), teoretician al culturii și filozof francez, comentator politic și fotograf, a cărui operă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Proba cu martori, București, 1996; Text biografic, Piatra Neamț, 1996; Misterele Bucureștilor, București, 1997; Căderea Bastiliei, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Decembrie, în direct, București, 1999; Cine l-a ucis pe Marx?, București, 2001; Enigme în orașul nostru, București, 2001; Rață cu portocale, București, 2002; Vacanță în infern, I-II, București, 2003; Creșterea iguanelor de casă, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Poezia gulagului universitar - Horia Gârbea și Cristian Popescu, PSS, 1993, 9; Sebastian Vlad Popa, Charles Bovary sunt eu
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
tonalități elegiace, fie de accente dramatice. Dramaturgia lui M. evocă personalități din lumea artei, ca în drama-eseu Floarea soarelui. Vernisaj, despre creația lui Van Gogh și a lui Paul Gauguin, sau satirizează cusururi omenești, inadecvarea vorbelor cu fapta, ca în Rața și rățuștele, piesă pentru care autorul a avut de suferit în momentul apariției. M. a semnat multe povești versificate pentru copii și a tradus cu ingeniozitate bâlinele rusești și Cântec despre oastea lui Igor (1987), precum și din N.V. Gogol, F. M
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
schimbă, ușor amuzat, destinele personajelor, anticipând derularea acțiunii, se laudă în glumă, își face spăsit autocritica), abilitate care încurajează, pe anumite porțiuni, lectura. Alte cărticele, în versuri sau în proză, sunt pentru școlarii mici și preșcolari (Rici-rici, 1948, Lacul cu rațe, 1951, Dacă numeri pân-la zece..., 1953, Ursul, 1954). Extazul, în nota festivismelor de comandă ale vremii, constituie dominanta reportajului de călătorie De la Tian-Șan la munții de jasp...(1958). Uimit de „belșugul” care i se năzare, vizitatorul, executând obișnuitele plecăciuni dinaintea
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
Barbu. A tradus, și nici nu e de mirare, numai din autori reprezentând spațiul (ex)sovietic. SCRIERI: Pensiunea doamnei Stamate, București, 1947; Rici-rici, București, 1948; Mâinile. Cei șapte, București, 1949; Un autor în căutarea unor personagii, București, [1949]; Lacul cu rațe, cu ilustrații de Florica Cordescu, București, 1951; Dacă numeri pân’ la zece, București, 1953; Ursul, cu ilustrații de V. Dobrică, București, 1954; Povești adevărate, cu ilustrații de Constantin Plăcintă, București, 1956; De la Tian-Șan la munții de jasp..., București, 1958; Povești
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
problem-solving) este o variantă a euristicii, o altă modalitate, mai complexă, de aplicare a teoriei învățării prin descoperire. Un exemplu ilustrativ este, în fizică, studiul mișcării, care poate avea ca punct de plecare următoarea problemă: „Pe un râu înoată o rață în susul apei, rămânând mereu lângă un vas cu grăunțe care se află pe un mal; rața este în mișcare sau nu?” (Okon, apud Cerghit, 1997). Astfel, prin emiterea succesivă a ipotezelor și infirmarea unora dintre ele, elevii ajung treptat la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin descoperire. Un exemplu ilustrativ este, în fizică, studiul mișcării, care poate avea ca punct de plecare următoarea problemă: „Pe un râu înoată o rață în susul apei, rămânând mereu lângă un vas cu grăunțe care se află pe un mal; rața este în mișcare sau nu?” (Okon, apud Cerghit, 1997). Astfel, prin emiterea succesivă a ipotezelor și infirmarea unora dintre ele, elevii ajung treptat la explicația corectă a fenomenelor pe care le studiază. În problematizare se poate utiliza cu succes ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și sport: „fenomen social complex și dinamic cuprinde toate actele, acțiunile, activitățile și procesele practice, teoretice, organizatorice și structurale, motivate sau determinate de prezența exercițiilor fizice ca numitor comun al acestora.” („Teoria Educației Fizice și Sportului”, 2006). După cum susține și Rață G. în „Didactica educației fizice școlare” (Ed. Alma Mater, Bacău, 2004) o definiție care să sublinieze toate aspectele este greu de realizat. Totuși, autoarea spune: „Într-o accepțiune recunoscută de marea majoritate a specialiștilor, educația fizică reprezintă o componentă a educației
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Șiclovan I. (1979), Mitra Gh., Mogoș A. (1980), Firea E. (1984), Dragnea A. (1993, 1996), Cârstea Gh., (1993, 1999, 2000); calitate fizică Zațiorski V.M. (1975), Demeter A. (1981); capacitate motrică - Manno R. (1992), Tudor V. (1999); aptitudine motrică - literatura franceză, Rață G. (2004), Mârza D.D. (2006). În terminologia educației fizice și sportului (1974), termenul de „calitate motrică” este definit ca fiind: „Aptitudinea individului de a executa mișcări exprimate în indici de viteză, forță, rezistență, îndemânare, mobilitate”. În anul 1979, Șiclovan I.
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conduc mingea. Numărul de execuții este egal pentru ambele echipe. Câștigă echipa care reușește să ajungă cu cât mai multe mingi la echipa proprie. Indicații metodice: Se mărește distanța dintre echipe în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 2. Rațele și vânătorii Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea vitezei de deplasare, orientării spațiale, atenției și inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Elevii împărțiți în mod egal pe două echipe (de exemplu: roșie și albă), se așează pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
metri și se vor numi „vânători”. Elevii din una din aceste echipe vor avea la picior câte o minge. La mijlocul distanței dintre cele două echipe se trasează o suprafață de 4 metri în care vor sta 3 6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, „vânătorii” încearcă prin lovirea mingii cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o minge. La mijlocul distanței dintre cele două echipe se trasează o suprafață de 4 metri în care vor sta 3 6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, „vânătorii” încearcă prin lovirea mingii cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
distanței dintre cele două echipe se trasează o suprafață de 4 metri în care vor sta 3 6 elevi numiți „rațe”. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, „vânătorii” încearcă prin lovirea mingii cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu piciorul să atingă una din „rațe” (1). Dacă „rața” nu a fost lovită și mingea ajunge fără să părăsească spațiul de joc, la un alt „vânător” acesta oprește mingea cu piciorul și încearcă, la rândul său, să lovească o „rață” (2). Dacă mingea transmisă de „vânător” nu lovește nici o „rață” și nu poate fi oprită de alt „vânător” ieșind din spațiul de joc, mingea este socotită afară din joc și nu se mai poate folosi în acel joc. Dacă o
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]