2,941 matches
-
nu putem ști ce este bine, dar avem criterii după care să ne ghidăm în acțiunile noastre și să recunoaștem, sau nu, în ele bunătatea intrinsecă (imperativele categorice: posibilitatea universalizării actelor noastre, respectul persoanei). Nucleul acestui discurs este raportul dintre raționalitatea (universalitatea) acțiunii și libertate. Și în acest caz caracteristica întrebării filosofice este aceea de a pătrunde în humusul cel mai adânc al condiției umane, în acea întrepătrundere de necesitate rațională și libertate morală în care rezidă consistența unei persoane. A
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
idealismul transcendental a însemnat viziunea istoristă a gândirii ca gândire absolută. Abandonarea în plasa dialecticii sale, nu ne pune doar la adăpostul alogicii condiției umane, ci și la adăpost de orice impreviziune publică. Pasiunea individuală și colectivă dispare în conștientizarea raționalității acelui absolut care este istoria ca gândire. Mirarea originară este soluționată astfel în evidența logică, iar ceea ce era problematizat de cele două instanțe interogative este total clarificat. Sensul vieții, destinația și raportul ei cu Absolutul, mai mult, rezolvarea sa în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
imanentiste, în care se dizolvă orice problemă a vieții, dovedește caracterul lor ideologic. Exigența teoretizată de marile metafizici rămâne totuși, și este incontestabilă, întrucât are la bază mirarea originară, de la care am pornit și noi în acest discurs. Odată falimentată raționalitatea totală, specifică metafizicilor moderne, nesatisfăcuți de răspunsul adevărat, dar parțial și abstract al metafizicii clasice grecești (problema existenței, a durerii, a morții, a salvării personale, nu pot să-și găsească soluționarea în forme abstracte de gândire), nu ne-a rămas
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
riguroasă a proceselor cognitive, universale și necesare, întemeiate pe o realitate în consonanță logică cu acele procese. O realitate și o logică pentru care neliniștile existențiale ale individului nu au nici o relevanță, ba mai mult, sunt depășite sau dialectizate în raționalitatea și impersonalitatea sistemului. Asistăm la afirmarea a două universuri de gândire care se nasc din aceeași dorință de cunoaștere, însă primul (în ordinea tratării și al doilea în ordinea timpului) are și o caracteristică ulterioară: exigența de a căuta noi
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
o separare clară a orientărilor dominante. Dezvoltarea fundamentală constă în încredințarea cercetării filosofice a misiunii de a clarifica situații, contexte ale experienței, după ce au fost eliberate de orice fundament. Nu mai este vorba, așadar, de căutarea fundamentului, ci de o raționalitate lucidă în vederea unor clare alegeri operaționale. Mirarea din care își trage originea filosofia pare să reapară sub două fațete ce reies din ambiguitatea raportului fenomenologic, pe cât de ambiguu pe atât de liber de orice fundament și abandonat faptului pur de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
polemică nu este susținută doar de câțiva opozanți romantici care ar acuza iluminismul că a distrus valorile persoanei, ci se află la baza explicației logice a tot ce a avut loc, adică a faptului că iluminismul a dat viață unei raționalități care a exclus orice opoziție posibilă: totul a fost privit din perspectiva incontestabilă a observației și rigorii științifice; procesul rezultat de aici a fost pe deplin prevăzut. S-a întâmplat ca în gândirea matematică, unde necunoscuta problemei este deja conținută
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Tematizarea sa, la nivelul evenimentelor personale și interpersonale, devine un obicei și deschide o acută problematică morală. Angajamentul anti-ideologic definește un mod de a concepe viața teoretică. Componenta ei speculativă constă în exercițiul critic față de o concepție pur formală a raționalității, și în abordarea interpretativă a situații complexe importante la nivel empiric. În schimb, aspectul practic, adică traducerea considerațiilor speculative în atitudine și într-o intervenție în câmpul social, duce la un angajament îndreptat spre îndepărtarea falselor raționalizări și a consecințelor
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
trăi în așa fel încât să fie interzisă contingența, fiecare lucru având un sens (adică finalitate)». Filosofia nu ne poate da acest tip de certitudine, și totuși «nu e probabil ca omul să renunțe la tentativele de a merge dincolo de raționalitatea științifică». Kolakowski exprimă riguros ceea ce este cerut de coerența internă a unui discurs despre certitudine, prin precizarea termenilor și a relației necesare dintre aceștia. Cu privire la convingerile personale de fond, el e convins că «certitudinea ultimă» este «un obiectiv intangibil în cadrul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
hermeneutice, oferte de sens, măsurate în viața concretă. Ipoteza hermeneutică este exprimată în acel limbaj al credinței care nu este totuna cu conținutul credinței. Limbajul și comunicarea sunt profund legate și, ca urmare, se înțelege că limbajul credinței filosofice, ca raționalitate deschisă și disponibilitate comunicativă totală, ca propunere de ipoteze de sens, nu este cel în care se afirmă adevărurile definite și primite pentru că sunt garantate de sus. Raportul celor două limbaje este același cu cel pe care l-am văzut
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în mediul organizațional. De altfel, o parte dintre aceste teorii s-a născut ca urmare a unui demers de rezolvare a unei probleme concrete din mediul de afaceri. În acest context poate fi reiterată problematica adecvării modelului pozitivist și a raționalității tehnice la cunoașterea din domeniul socio-uman. Abordarea problematicii motivației umane prin aplicarea metodei științifice ridică o serie de incertitudini epistemologice: câte din teoriile motivației sunt teorii "științifice", care sunt teorii cu rang mediu de generalitate și care au un nivel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
împărtășit cu teoriile comportamentale ale alegerii, a format un pod peste care înțelegerea și rezultatele cercetării pot curge în ambele direcții. (Vroom, 1995, p. xviii) Vroom consideră că predicțiile întemeiate pe modelul expectanței sunt diminuate în principal datorită faptului că raționalitatea subiectivă este incompatibilă cu modul în care oamenii fac alegeri și procesează informația (deciziile umane sunt departe de a fi optimal normative). La acestea se adaugă importanța scăzută acordată motivației intrinseci și ignorarea diferențelor individuale în explicarea efortului. Dezvoltarea în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prin credință se leagă de doctrinele misticilor și, cu toate că, asemenea umaniștilor, dar din rațiuni cu totul diferite, a condamnat celibatul și viața ascetică, a intrat totuși în contradicție cu umaniștii prin principiile lui de sacrificare a liberului arbitru și a raționalității credinței. Oricum, umaniștii s-au grăbit să aplaude senzaționalul său debut“. Emma înălță privirile. Nu-i plăcea să-l vadă pe Tom prostindu-se. Micul lui capriciu i se păru ca o profanare a unui mister. Îi spuse cu răceală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a experienței trăite de umanitatea vie, ca sursă a noilor forme de sociabilitate și de legătură socială, și structura gândirii sociologice profesioniste. După cum se vede, paradigma sa epistemologică se află la antipodul determinismului și raționalismului pozitivist. În viziunea sa, logica raționalității, prevalentă în era modernă, cedează pasul în fața unei logici specifice comunității, pe care o denumește "ordinea emoționalului", dar care recunoaște Michel Maffesoli se exprimă adeseori prin manifestări anomice, violente, între care terorismul apare ca cea mai teribilă și devastatoare. În
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
puțin o "formă amprentă" (geprägte Form) care, după Goethe, se dezvoltă trăin-du-se. Amprentă venită de foarte departe, figură arhetipală ce recapătă forță și vigoare în practicile cotidiene. În acest sens, "indienii metropolitani" ce populează megapolisurile postmoderne, acești sălbatici ce perturbă raționalitatea pe care burghezismul l-a impus societăților moderne nu fac decât să traducă, în exuberanța lor, procesul de metamorfoză aflat la baza unei socializări inițiatice. Și în loc să le condamnăm, ar fi bine să le privim cu atenție. Căci asta traduce
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
fi separată de ansamblul indivizilor de la care emană; actorul social individual, care deși își desfășoară activitatea într-un sistem complex de constrângeri, se socializează prin activitatea sportivă, model după care comportamentul rațional al individului se bazează pe urmărirea interesului imediat. Raționalitatea acțiunii nu se fundează doar pe interesul economic, ci și pe interesul simbolic sau pe elemente de natură cognitivă, condiționată fiind și de elementele de natură informațională de care avem nevoie pentru a acționa, activitatea mentală de percepție, memorie și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
colectivității sportive conține ideea că fiecare individ calculează mereu și compară, nedevenind membru al unui grup, decât dacă avantajele la care speră ca membru și inconvenientele neparticipării sunt mai mari decât inconvenientele participării. Nu întotdeauna suporterul se conduce după această raționalitate schematizantă. Atunci când sportivul/eroul este superior prin însăși natura sa omului și ambianței umane el este o făptură supranaturală, iar relatarea faptelor sale, va alcătui ceea ce numim de obicei mit, adică povestea vieții unei jertfe a unei ființe supranaturale, precum
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
iar relația care unește părțile corpului este identică cu relația care unește funcțiile sufletului între facultățile sale între , partea superioară a lui, pură, îndreptată mereu și fixată pe realitățile inteligibile și lăcașul pasiunilor și opiniei (I, 6, 42). Aceeași contradicție raționalitate - sensibilitate, percepție este subliniată și de opoziția mediat și imediat; reflecția, care prevede și pregătește viitorul, ( ), și pasiunea imediată ca și reacția imediată împotriva acestei pasiuni. Corpul, prin virtutea sa proprie, nu poate face sufletul virtuos, dimpotrivă sufletul virtuos poate
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
inerente lui reprezintă scopul fundamental al lui Macrobius, aplicarea absolută a Teoriei Contrariilor. Sufletul Universal este fundamentul și liantul (I, 14, 15) întregii concepții macrobiene, asigură unitatea imaterialului cu materialul, îl guvernează și ordonează pe cel din urmă acordându-i raționalitate; este singura ipostază care are acces și atributele necesare pentru a acționa asupra celor două Lumi, pentru a le garanta unitatea. El este principiul uniunii și al dispersiei, datorită substanțelor contrare imanente lui impar, indivizibil (Identitate) și par, divizibil (Alteritate
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
planetelor, distanța dintre ele, mișcările contrare, legitatea naturii: sfera aplanes pe de o parte și pe de alta Pământul și cele 7 sfere planetare (astronomie, matematică, metafizică; funcție ordonatoare); 2.2.4. muzica sferelor (muzică, astronomie, metafizică, funcție generatoare, expresia raționalității lui); 2.2.5. generarea sufletelor multiple (metafizică, funcție ordonatoare) 2.2.6. descensus-ascensus, întoarcerea sau depărtarea de Sufletul Universal provoacă cele două fenomene (matematică, metafizică și etică: funcție pozitivă, unificatoare și negativă, distructivă); 2.2.7. relația suflet-trup (metafizică
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
să eșueze în a stabiliza această minte care improviza cu disperare. Dar ar putea să-l ajute pe Mark să improvizeze. Urmă instrucțiunile lui Karin către Farview, River Run Estates, pe drumuri numerotate și la fel de perpendiculare cum pretindea a fi raționalitatea. Găsi casa într-un cartier chircit în mijlocul unui câmp uriaș, deja secerat, mărginit pe o latură de linia șerpuitoare a plopilor și sălciilor care trădau râul ascuns. Rămase în mașina închiriată o vreme, uitându-se la casă: comandată prin poștă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a-și lua rămas bun de la certitudini; este abandonarea oricărui fundament pentru a naviga spre necunoscut, fără nici un sens, ba mai mult liberi în sfârșit de strânsoarea sensului. Gândirea modernă cunoscuse alternativa dintre raționalism dogmatic și scepticism, amândouă variante ale raționalității „forte”; propu-nea totul sau nimic. „Gândirea slăbită”, în schimb, deși nefiind sceptică, refuză să-și pună problema adevărului ca fiind deci-sivă. Așa cum a scris Nietzsche, „lumea adevărată a devenit o poveste”. a) Lumini creștine în „noaptea” post-modernă. Istoricul olandez Johan
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
alt element pozitiv caracteristic al situației culturale actuale, care poate conduce la întâlnirea cu Dumnezeu, este necesitatea foarte răspândită a unei etici [...] Din păcate, adevărurile etice sunt căutate simplu în mod consensual, când în realitate se găsesc numai prin folosirea raționalității potrivite realului, prin cu-noașterea omului, a lumii și a lui Dumnezeu. Etica nu se susține fără fundamentul metafizic și fără aprofundarea libertății u-mane”. b) Chemarea „rațiunii slăbite” la nuditatea credinței. După „postul” lung și auster în ceea ce privește certitudinile absolute, „rațiunea slăbită
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
solicită rațiunea și mai puțin instinctul sau simțurile. Nu este exclus ca muzica să producă și plăcere în cine o ascultă, dar, pentru a deveni o știință, trebuie să se elibereze de toate acele elemente care sunt străine unei absolute raționalități. Satisfacția legată de audiția muzicii constituie o etapă sau o treaptă pentru a ajunge la contemplația frumuseții veșnice. Muzica poate să fie astfel un instrument de condamnare sau de elevație și asceză, în funcție de atitudinea sufletului față de ea. Cu alte cuvinte
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
caută și găsește seninătatea pierdută. Povestea pentru oameni mari descrie un parcurs inițiatic ce anticipează nu doar o vogă culturală, ci și o mutație antropologică. Orientul este refugiul din care iradiază, în numai câțiva ani, energia contestatară ce subminează cărămizile raționalității occidentale. Martor și actor al secolului, Tintin caută, la rândul său, cărarea pierdută. Căci, închis în albumele sale ca într-o carte poștală citită de bunicii noștri, Tintin nu poate îmbătrâni sau muri niciodată. Vrednicul Milou visează la mese îmbelșugate
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mult, numeroase persoane sunt ambivalente în acele momente, nesigure dacă doresc să moară sau să traiască. Suicidul a fost și este considerat de mulți autori, în special psihiatri, ca fiind o conduită patologică. Observațiile noastre ne-au condus la supoziția raționalității acestui act în marea parte a cazurilor. De aceea, considerăm importantă, din acest punct de vedere, împărțirea suicidului în doua grupe: • suicidul rațional, nepatologic, numit de către unii autori și exogen, care ies în evidență factori de ordin conflictuali-relaționali; factorii determinanți
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]