1,708 matches
-
exprimarea a devenit indirectă și implicită: nemaiapărând decât În mod excepțional În spațiul public sub formă de acte flagrante sau de cuvinte explicite susceptibile de a intra fără ambiguitate sub incidența legii, el trebuie de acum căutat, dibuit, dezvăluit, dovedit... Rasismul poate să-și exercite efectele și În mod difuz, prin normele culturale și sociale În curs, chiar și În funcționarea instituțiilor. Ipoteza, deja clasică (și mult discutată) pentru științele sociale, a „rasismului instituțional”, care a fost schițată În anii 1967-1968
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
el trebuie de acum căutat, dibuit, dezvăluit, dovedit... Rasismul poate să-și exercite efectele și În mod difuz, prin normele culturale și sociale În curs, chiar și În funcționarea instituțiilor. Ipoteza, deja clasică (și mult discutată) pentru științele sociale, a „rasismului instituțional”, care a fost schițată În anii 1967-1968 În Statele Unite, se referea exact la această dimensiune ascunsă În societatea americană. Aceste dificultăți și Întrebări conduc la chestiunea, foarte spinoasă, a criteriilor de identificare sau de recunoaștere a formelor rasismului atunci când
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a „rasismului instituțional”, care a fost schițată În anii 1967-1968 În Statele Unite, se referea exact la această dimensiune ascunsă În societatea americană. Aceste dificultăți și Întrebări conduc la chestiunea, foarte spinoasă, a criteriilor de identificare sau de recunoaștere a formelor rasismului atunci când acesta nu este flagrant (injurii sau discriminare la dobândirea unui loc de muncă sau a unei locuințe ă discriminare revendicată ca atare, din cauza originii sau Înfățișării rasiale). Trebuie mai Întâi să examinăm caracterul pluridimensional al fenomenului (Banton, 1967; Taguieff
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din cauza originii sau Înfățișării rasiale). Trebuie mai Întâi să examinăm caracterul pluridimensional al fenomenului (Banton, 1967; Taguieff, 1988). Acesta, după cum este Înțeles, cel puțin În majoritatea cercetărilor savante, cuprinde mai multe fațete: 1) atitudinile (opinii, credințe, prejudecăți, stereotipuri): acesta este rasismul (sau antisemitismul) de doxa, care se manifestă prin diferite moduri de stigmatizare (injurii, insulte, instigare la ură, amenințări etc.) (Allport, 1958; Schuman et alii, 1997); 2) comportamentele sau practicile sociale (de la evitare la discriminare și la persecuție, cu sau fără
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la discriminare și la persecuție, cu sau fără legătură cu mobilizările de masă), relațiile numite etnice sau rasiale (Rex, 1986); 3) acțiunile instituționale de tip „excludere” sau discriminatorii, care nu sunt Întotdeauna recunoscute ca atare (de la sistemul de apartheid la „rasismul instituțional”) (Mason, 1970; Miles, 1989); 4) discursurile ideologice, legate sau nu de programe politice și pretinzând cel mai adesea, Încă de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, că sunt științifice (Goldberg, 1993): este vorba despre rasismul de doctrină („rasismul științific”) sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la sistemul de apartheid la „rasismul instituțional”) (Mason, 1970; Miles, 1989); 4) discursurile ideologice, legate sau nu de programe politice și pretinzând cel mai adesea, Încă de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, că sunt științifice (Goldberg, 1993): este vorba despre rasismul de doctrină („rasismul științific”) sau despre ideologiile antievreiești moderne (secolele XIX-XX), bazate În mod explicit pe opoziția dintre arieni și semiți (Poliakov, 1971). Atunci când funcția explicativă predomină, este vorba de rasialisme, care se prezintă sub forma unor teorii ale evoluției
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apartheid la „rasismul instituțional”) (Mason, 1970; Miles, 1989); 4) discursurile ideologice, legate sau nu de programe politice și pretinzând cel mai adesea, Încă de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, că sunt științifice (Goldberg, 1993): este vorba despre rasismul de doctrină („rasismul științific”) sau despre ideologiile antievreiești moderne (secolele XIX-XX), bazate În mod explicit pe opoziția dintre arieni și semiți (Poliakov, 1971). Atunci când funcția explicativă predomină, este vorba de rasialisme, care se prezintă sub forma unor teorii ale evoluției sociale (Georges Vacher
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Atunci când funcția explicativă predomină, este vorba de rasialisme, care se prezintă sub forma unor teorii ale evoluției sociale (Georges Vacher de Lapouge) sau ale istoriei universale (Gobineau) bazate pe ideea de „rasă” (Taguieff, 2002). Se cuvine apoi să observăm că rasismul, sub o formă sau alta, apare Întotdeauna În interacțiune cu fenomene sociale diverse, În contexte diferite (sistem sclavagist, dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o formă sau alta, apare Întotdeauna În interacțiune cu fenomene sociale diverse, În contexte diferite (sistem sclavagist, dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații ideologice În care interferează cu alte „isme”: naționalism, colonialism, eugenism, evoluționism, darwinism social etc. (Kevles, 1995). Construcțiile sau interpretările istorice asupra „celorlalți” văzuți prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acceptăm diversitatea și să lucrăm pe segmente, pe domenii particulare, fără a Încerca să ieșim din această paradigmă? Sau să Încercăm să elaborăm o categorie cuprinzătoare, o meta-categorie a celuilalt ca individ aparținând unei rase? Se profilează aici problema unității rasismului. Nu putem risca să dăm o soluție, oricât de prudentă, acestei chestiuni delicate fără a face un ocol și a pune o problemă prealabilă, care se poate formula astfel: rasismul este oare un fenomen inerent naturii umane? Și În ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca individ aparținând unei rase? Se profilează aici problema unității rasismului. Nu putem risca să dăm o soluție, oricât de prudentă, acestei chestiuni delicate fără a face un ocol și a pune o problemă prealabilă, care se poate formula astfel: rasismul este oare un fenomen inerent naturii umane? Și În ce sens? Sau este strict legat de modernitate ă și atunci, de care modernitate? Este vorba despre problema raporturilor dintre etnocentrism și rasism, care nu Încetează să revină În discuțiile savante
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o problemă prealabilă, care se poate formula astfel: rasismul este oare un fenomen inerent naturii umane? Și În ce sens? Sau este strict legat de modernitate ă și atunci, de care modernitate? Este vorba despre problema raporturilor dintre etnocentrism și rasism, care nu Încetează să revină În discuțiile savante contemporane, În mod explicit sau indirect (Lévi-Strauss, 1983, pp. 14-16; Taguieff, 1997, pp. 12-18). Trebuie aflat, Într-un cuvânt, dacă rasismul poate fi considerat un fenomen universal, care ar tinde atunci să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de care modernitate? Este vorba despre problema raporturilor dintre etnocentrism și rasism, care nu Încetează să revină În discuțiile savante contemporane, În mod explicit sau indirect (Lévi-Strauss, 1983, pp. 14-16; Taguieff, 1997, pp. 12-18). Trebuie aflat, Într-un cuvânt, dacă rasismul poate fi considerat un fenomen universal, care ar tinde atunci să se confunde cu etnocentrismul ale cărui caracteristici le-ar activa: de exemplu auto-preferința de grup, ostilitatea sau intoleranța față de ceilalți (heterofobie) sau tendința de devalorizare a formelor lor culturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar activa: de exemplu auto-preferința de grup, ostilitatea sau intoleranța față de ceilalți (heterofobie) sau tendința de devalorizare a formelor lor culturale. Inconvenientul major al acestei definiții este faptul că frontierele cu xenofobia, tribalismul sau imperativul teritorial devin imperceptibile. Totuși, deși rasismul reactivează anumite atitudini de excludere, el nu se reduce la acestea. Unele din caracteristicile sale au o dată și un loc de naștere. Fie că este abordat ca un sistem de dominație sau ca un mod de gândire, suntem confruntați cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de dominație sau ca un mod de gândire, suntem confruntați cu un fenomen istoric, a cărui apariție este observabilă În Europa la Începutul modernității, Înainte chiar de primele elaborări ale noțiunii clasificatoare de „rasă umană”. Apărut ca o invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul colonial, de sistemul sclavagist și de naționalismul xenofob și, mai recent, prin banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea unei identități colective, mobilizarea În vederea conservării acesteia (Harris, coordonator, 1999). Pentru partizanii strictei modernități a rasismului, acesta trebuie abordat ca o „formă de inginerie socială” și „nu-și găsește justificarea decât În contextul unui proiect de societate perfectă și al unui plan de execuție a acestui proiect printr-un efort programat și coerent” (Bauman, 2002, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de inginerie socială” și „nu-și găsește justificarea decât În contextul unui proiect de societate perfectă și al unui plan de execuție a acestui proiect printr-un efort programat și coerent” (Bauman, 2002, p. 66). În utilizarea curentă a cuvântului rasism, regăsim astăzi adesea conotații negative provenite din moștenirile semantice ale termenilor xenofobie și etnocentrism, care acoperă mai bine sau mai rău atât atitudini colective, cât și comportamente de grup, Însoțite de pasiuni și de afecte puternice. Pentru xenofobie: frica, ura
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
relații („a avea contacte intime cu un membru al grupului x”, „a avea un astfel de vecin, soț sau patron” etc.). Trebuie subliniat, În afară de aceasta, că, În unele sondaje de opinie recente, termenul etnocentrism este deseori utilizat ca sinonim pentru rasism sau xenofobie, lucru ce nu ajută deloc la clarificarea problemei. Un alt domeniu, până acum puțin sau prost explorat, se deschide investigației și interogației, căci anumite forme de antirasism s-au construit ca niște contrarasisme, după modelul formelor de rasism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasism sau xenofobie, lucru ce nu ajută deloc la clarificarea problemei. Un alt domeniu, până acum puțin sau prost explorat, se deschide investigației și interogației, căci anumite forme de antirasism s-au construit ca niște contrarasisme, după modelul formelor de rasism Împotriva cărora reacționau și/sau doreau să lupte. De exemplu, rasismului „anti-negri” În stil american (cel al partizanilor „supremației albe”) i s-a opus, Începând cu anii ’20, un rasism anti-albi bazat pe elogiul negritudinii, pe o viziune „exclusivistă” asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Un alt domeniu, până acum puțin sau prost explorat, se deschide investigației și interogației, căci anumite forme de antirasism s-au construit ca niște contrarasisme, după modelul formelor de rasism Împotriva cărora reacționau și/sau doreau să lupte. De exemplu, rasismului „anti-negri” În stil american (cel al partizanilor „supremației albe”) i s-a opus, Începând cu anii ’20, un rasism anti-albi bazat pe elogiul negritudinii, pe o viziune „exclusivistă” asupra identității black, mijloc de a Întoarce stigmatul prin restaurarea stimei de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-au construit ca niște contrarasisme, după modelul formelor de rasism Împotriva cărora reacționau și/sau doreau să lupte. De exemplu, rasismului „anti-negri” În stil american (cel al partizanilor „supremației albe”) i s-a opus, Începând cu anii ’20, un rasism anti-albi bazat pe elogiul negritudinii, pe o viziune „exclusivistă” asupra identității black, mijloc de a Întoarce stigmatul prin restaurarea stimei de sine a negrului american, dar care va lua repede forma unui naționalism etno-rasial și separatist, de la Marcus Garvey la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a reveni la exemplul contrarasismului negrilor americani, Întrebarea poate fi pusă astfel: este vorba doar, dacă putem spune așa, despre o strategie antirasistă de tip separatist (Taguieff, 1995, pp. 202-204) care a luat o Întorsătură proastă? Sau despre un veritabil rasism anti-albi, cu dogmele și reprezentările sale mitice, dintre care nu lipsește nici măcar clasica idee a „complotului evreiesc mondial” (Taguieff, coordonator, 1992)? Întâlnim aici una dintre multiplele zone de echivoc sau de basculare ideologică pe care le observăm În interacțiunile rasismelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mobilizări identitare bazate pe Întoarcerea stigmatelor, se pot observa efecte contrare celor scontate. Oricum, este sigur că frontierele, presupuse clare și recunoscute, Între infernul locuit de rasiști și paradisul populat de antirasiști se dovedesc uneori nesigure și dificil de recunoscut. „Rasism”: Între o extindere fără măsură și o definire ultrarestrictivă De la sfârșitul secolului XX, cuvântul „rasism” este nu numai folosit adesea, ci și aplicat În mod polemic unui număr enorm de situații. Această folosire extensivă face ca vocabula să nu mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sigur că frontierele, presupuse clare și recunoscute, Între infernul locuit de rasiști și paradisul populat de antirasiști se dovedesc uneori nesigure și dificil de recunoscut. „Rasism”: Între o extindere fără măsură și o definire ultrarestrictivă De la sfârșitul secolului XX, cuvântul „rasism” este nu numai folosit adesea, ci și aplicat În mod polemic unui număr enorm de situații. Această folosire extensivă face ca vocabula să nu mai funcționeze decât ca sinonim aproximativ pentru excludere, respingere, discriminare, ostilitate, ură, intoleranță, fobie sau dispreț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și aplicat În mod polemic unui număr enorm de situații. Această folosire extensivă face ca vocabula să nu mai funcționeze decât ca sinonim aproximativ pentru excludere, respingere, discriminare, ostilitate, ură, intoleranță, fobie sau dispreț. Cunoaștem multiplele sale expresii curente: de la „rasism anti-tineri” sau „anti-femei” la „rasism anti-polițiști”, trecând prin „rasism anti-bătrâni”, „anti-grași”, „anti-homosexuali”, chiar „anti-francezi” sau „anti-Front Național”, denunțat În mod regulat de Frontul Național ca replică la acuzațiile de „rasism” ce i se aduc. Reacționând la acest val de semnificații
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]