11,491 matches
-
populațional. Acesta se poate ivi în situații de criză social-politică, revoluții, războaie, asedii, deportări, prizonierat, detenție sau în cazul instituționalizării forțate. Manifestările patologice ale acestui tip de tulburări psihosociale sunt marcate de un mare polimorfism: a) tulburări psihice de tip reactiv manifestate prin: privațiunea libertății cu sentimentul de claustrare, stare de panică, nesiguranță, teroare, lipsă de comunicare și schimbări culturale, izolare de locul de origine cu sentimentul de înstrăinare/dezrădăcinare, neliniște anxioasă, iritabilitate, insomnii, coșmare, depresie, nostalgia familiei și a locului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu autoritatea (părinți, educatori), instabilitatea sau inegalitatea școlară urmată de eșecuri, frecventarea unor grupe marginale sau delictuale (furt, lovire), frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, consumul de alcool, prostituția sau homosexualitatea, sustragerea de la executarea serviciului militar, dezertări din armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele trăsături de personalitate: accentuarea stării de instabilitate, dificultăți considerabile de integrare socio-familială sau profesională, traiul din expediente, acțiuni delictuale nete, un mod de viață parazitar, egoism și instabilitate afectivă, tendința la emigrație și aventuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială și actele devianților sociopați este agresivitatea. Trăsătură fundamentală a ființelor vii, agresivitatea se manifestă în două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dar, raportate la Eul individual, ele sunt și expresia unei personalități-limită, despre care am vorbit. Pornind de la aceste elemente, vom lua în considerare structura și dinamica Eului individual. În sensul acesta, distingem: 1) Eul de tip tare, cu o dinamică reactivă, situație în care „abaterea” de la normalitate se poate manifesta fie sub forma „afirmării”, fie sub forma „violenței”; afirmarea este latura activă a Eului tare, orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral; ea se caracterizează prin dominanță, demonstrativitate și histrionism; violența este latura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
independent, ci numai prin alții), frustrare. Această orientare schematică poate servi ca o sinteză pentru înțelegerea structurilor și a conduitelor deviante ale persoanei umane. Aspectele mai sus menționate sunt redate sintetic în schema de mai jos. Figură p. 150 Dinamică reactivă Activ orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral AFIRMARE dominant, demonstrativ, histrionc Haotic orientat în raport cu pulsiunile primare inconștient VIOLENȚĂ impulsiv, irațional, heteroagresiv Inactiv retragere în fața situațiilor, cu izolare până la autoagresivitate REFUGIU defetist, anxios, autoagresiv Amorf imaturitate afectivă structurală a Eului, imagine de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A. Menninger observă în cazul suicidului intrarea în acțiune a trei grupe de pulsiuni agresive: dorința de a muri (to wish to die), dorința de a omorî (to wish to kill) și dorința de a fi omorât (to wish
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
La fel, suicidul apare ca o „soluție” absurdă de ieșire dintr-o situație-limită sau legat de onoare (Tukidides, J. Starobinski, E.D. Dodds). Din punct de vedere medico-psihologic și medico-psihiatric, distingem două forme de suicid: suicidul endogen patologic și suicidul exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață, inactivitate, izolare, idei de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și el are un caracter reactiv la evenimentele vieții trăite, survenind în timpul unei reacții existențiale, legat de o situație-limită, inacceptabilă pentru individ, în care singura „cale de salvare” o reprezintă gestul suicidar. Suicidul nu semnifică în acest caz dorința de a muri, ci este gestul simbolic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tipul PTDS (post-traumatic stress disorder) - „tulburările de stres post-traumatic”. Din punct de vedere clinico-psihiatric, simptomele stresului post-traumatic constau din: - tulburări somatice diferite; - stări depresive; - stări de anxietate; - tulburări de conștiință (stupoare, confuzie etc.); - agitație psihomotorie. Majoritatea specialiștilor recunosc caracterul reactiv al acestor manifestări anormale (J.I. Escobar, B.A. van der Kolk). J.R.T. Davidson și colaboratorii care au analizat dinamica PTDS, descriu trei perioade de evoluție a sindromului post-traumatic, în raport cu natura conținutului său, intensitatea și durata de acțiune a factorilor de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nici un fel de diferență între „normal” și „anormal”, acestea nefiind decât variații ale fondului ființei sufletești. Această perspectivă pare a fi deosebit de importantă, întrucât explică următoarele probleme: cazurile-limită; variațiile patologice ale normalului; stările intermediare dintre normal și patologic; reversibilitatea stărilor reactive și a nevrozelor. În sensul celor de mai sus, K. Schneider face o interesantă interpretare sintetică a nosologiei psihiatrice, descriind o grupă a varietăților anormale ale ființei psihice și o grupă a consecințelor bolilor și malformațiilor: a) varietăți anormale ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Procesele cuprind un mare număr de boli psihice, fie că sunt procese psihoorganice cerebrale, fie că sunt alterări ale vieții psihice fără distrugere organică. Evoluția bolilor psihice poate merge către ameliorare și restaurarea completă, așa cum se întâmplă în cursul stărilor reactive sau a nevrozelor; sau poate continua multă vreme, ca un proces, care în timp se stinge, operând transformări în sistemul personalității, cunoscute ca stări de remisiune cu defect postprocesual. Tratamentele bolilor psihice influențează în mod direct evoluția acestora. Deși intenția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modificări de tip endogen, legate de o anumită predispoziție constituțională, sau mai există cazuri similare în familiile acestor bolnavi ori, dimpotrivă, dacă este vorba de modificări de tip exogen, legate de situații conflictuale, la care indivizii dezvoltă manifestări de tip reactiv, depresiv, anxios sau conduite suicidare. Măsurile care se impun din punct de vedere psihoigienic sunt următoarele: evitarea situațiilor de încordare emoțională; combaterea oboselii, a suprasolicitării sau surmenajului intelectual; evitarea situațiilor conflictuale, a eșecurilor; relațiile interpersonale pozitive, antrenante, cu evitarea situațiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
controlul periodic medico-psihiatric profilactic; crearea unui climat familial favorabil emoțional-afectiv, protector și securizant; evitarea contactelor cu alte cazuri de indivizi care au comis tentative de suicid, pentru a nu fi favorizată inducția sugestivă suicidară. i) Psihoigiena nevrozelor și a stărilor reactive Prin marea lor frecvență, nevrozele și stările reactive pun probleme deosebit de importante din punct de vedere psihoigienic. Ca tactică generală, se iau măsuri similare celor luate în cazul constituțiilor emotive, adaptate însă la situație. În sensul acesta, se impun următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
favorabil emoțional-afectiv, protector și securizant; evitarea contactelor cu alte cazuri de indivizi care au comis tentative de suicid, pentru a nu fi favorizată inducția sugestivă suicidară. i) Psihoigiena nevrozelor și a stărilor reactive Prin marea lor frecvență, nevrozele și stările reactive pun probleme deosebit de importante din punct de vedere psihoigienic. Ca tactică generală, se iau măsuri similare celor luate în cazul constituțiilor emotive, adaptate însă la situație. În sensul acesta, se impun următoarele: evitarea stărilor de tensiune emoțională prelungită, a oboselii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evoluției bolii. Întrucât această coparticipare psihică la suferința somatică poate avea diferite forme de implicare a stării de sănătate mintală, este de domeniul igienei mintale preocuparea față de aspectele legate de psihologia bolnavului în scopul prevenirii unor decompensări psihice de ordin reactiv, nevrotic, anxios, depresiv etc. 2. Problemele psihologice ale bolnavului somatic Atitudinea bolnavului somatic față de suferință este diferențiată. Ea se leagă de tipul de reacție, de nivelul de inteligență și cultură, de educația generală a acestuia. Unii indivizi trec cu mare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din ce în ce mai exagerat. Imaginea bolii este însoțită de un sentiment de neliniște, de insecuritate, legat de pericolul ce amenință sănătatea, integritatea și, în final, însăși viața bolnavului respectiv. Toate acestea creează, pe lângă boala reală, o a doua suferință, psihică, de tip reactiv, provocată de trăirea subiectivă de către bolnav a propriei boli. Sunt chiar situații în care intervenția unui psihiatru este absolut necesară pentru tratarea acestor stări subiective secundare, de tip reactiv, în special la bolnavii cu suferințe somatice grave sau afecțiuni incurabile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
creează, pe lângă boala reală, o a doua suferință, psihică, de tip reactiv, provocată de trăirea subiectivă de către bolnav a propriei boli. Sunt chiar situații în care intervenția unui psihiatru este absolut necesară pentru tratarea acestor stări subiective secundare, de tip reactiv, în special la bolnavii cu suferințe somatice grave sau afecțiuni incurabile. Cele mai frecvente manifestări psihiatrice care pot apărea în dinamica unor boli somatice cu evoluție trenantă sau cronice, severe, sunt stările de anxietate, panica patologică, depresia, insomniile, ideile de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este refuzat ca nefiind cel real; faza de frică, în care anxietatea invadează bolnavul, în legătură cu diagnosticul și pronosticul bolii; faza de tocmeală, în care bolnavul încearcă diferite formule de rezolvare colaterală a afecțiunii sale; faza de depresie, ca o decompensare reactivă și de epuizare a mecanismelor de apărare ale Eului bolnavului, cu instalarea unei stări depresive; faza de acceptare, când bolnavul dezarmează, acceptând resemnat împlinirea destinului. În aceste cazuri, E. Kübler-Ross aplică metode eficiente de psihoterapie individuală sau de grup, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o extrem de largă gamă de „tulburări-simptome” a căror semnificație simbolică vizează fie desprinderea, fie compensarea situațiilor complexuale, a frustrărilor etc. din trecutul acestei categorii de persoane. Nevroza de instituționalizare se poate manifesta prin două forme principale de comportament: submisiv sau reactiv. Să le analizăm în continuare. Comportamentul submisiv se datorează unor procese de regresiune globală a personalității, în primul rând de ordin afectiv, îngustării orizontului gândirii, a relațiilor și comunicării interpersonale, pierderii inițiativei. Toate acestea traduc o slăbire a Eului personal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de afirmare și acțiune individuală sunt anulate. Conduitele se desfășoară în mod obligatoriu conform cu normele impuse de stat. În acest caz, individul nu-și mai poate descărca pulsiunile, care, acumulându-se, duc la grave tulburări de sănătate mintală: nevroze, stări reactive, depresii, sinucideri. În statul anomic, reprezentând forma statală care succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a) factori sociogenetici comuni tari: modelul cultural, relațiile sociale și interesele de grup; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali profesionali, criminali organizați, criminali profesionali obișnuiți, criminali „gulere-albe”; b) factori psihogenetici individuali: tulburări de comportament, constituții psihopatice, stări reactive, perversiuni sexuale, boli psihice; aceștia acționează în cazul următoarelor forme de criminali: criminali obișnuiți neînsemnați, prostituate și homosexuali, delincvenți ocazionali, devianțe sexuale, criminali patologici. Se observă, așa cum spuneam anterior, în cazul clasificării lui M.B. Clinard, o creștere progresivă a potențialului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care utilizează biomasă preexistentă. Au fost propuse două poziții principale pentru complexarea uraniului în sisteme biologice. Rothstein și Meyer (după Strandberg și colab., 1981) au sugerat că pe suprafața pereților celulari ai unor microorganisme (în special drojdii) sunt grupări chimice reactive de tipul fosfaților sau polifosfaților, cu masă moleculară mare și care sunt responsabile de complexarea ionului uranil. Douce și Flagg (după Strandberg și colab., 1981) evidențiază ideea că grupările carbonilice ale proteinelor din pereții celulari ai microorganismelor complexează efectiv ionul
Introducere în geochimia microbiană a uraniului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gavriloaiei Doina-Iuliana, Gavriloaiei Traian () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1130]
-
regresie în planuri multiple ale personalității, aceasta antrenând o suferință morală poate mai grea decât cea fizică. Bolnavii sunt copleșiți de emoții intense, exprimate prin izbucniri de plâns, furie, agresivitate și sunt stăpâniți de neliniște și anxietate. Aceste simptome, inițial reactive, complică și mai mult tabloul clinic al bolii de bază, complicația majoră fiind suicidul. Depresia la bolnavul cronic grav sau semnificativ invalidat este o reacție (oarecum) normală în plan afectiv, caracterizată printr-o dispoziție disforică (deprimare). Ea se caracterizează în
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
să fie mai degrabă regenerabile decât epuizabile. Materialele regenerabile sunt adesea alcătuite din produse agricole sau sunt reziduurile altor procese; materialele epuizabile constau în carburanți fosili (petrol, gaze naturale sau cărbune) sau sunt produse miniere. 5. Utilizarea de catalizatori, nu reactivi nestoichiometrici: Minimalizarea cantităților de deșeu prin utilizarea reacțiilor catalitice. Catalizatorii sunt utilizați în cantități mici și pot efectua în mod repetat o singură reacție. Ei sunt preferați reactivilor stoichiometrici, care sunt folosiți în exces și au o singură funcționare. 6
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
naturale sau cărbune) sau sunt produse miniere. 5. Utilizarea de catalizatori, nu reactivi nestoichiometrici: Minimalizarea cantităților de deșeu prin utilizarea reacțiilor catalitice. Catalizatorii sunt utilizați în cantități mici și pot efectua în mod repetat o singură reacție. Ei sunt preferați reactivilor stoichiometrici, care sunt folosiți în exces și au o singură funcționare. 6. Evitarea derivaților chimici: Evitarea pe cât posibil a utilizării grupelor de blocare sau protejare sau a oricăror modificări temporare. Derivații utilizează reactivi adiționali și generează deșeuri. 7. Maximizarea economiei
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]