1,394 matches
-
potrivit căreia "filosofia politică s-a concentrat până în prezent pe probleme false (...) Ea este preocupată de dreptate, egalitate, echitate sau drepturi, în vreme ce ar trebui să fie interesată de putere, constrângere, contingență, șansă sau coordonare"13. Nu doar Geuss, ci toți realiștii radicali par să fie de acord că nu dreptatea, ci ordinea reprezintă "prima virtute" a unei societăți și toți au sugerat, într-o formă sau alta, că legitimitatea trebuie să beneficieze de prioritate asupra dreptății - dacă nu chiar trebuie să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
virtute" a unei societăți și toți au sugerat, într-o formă sau alta, că legitimitatea trebuie să beneficieze de prioritate asupra dreptății - dacă nu chiar trebuie să înlocuiască dreptatea - în agenda de lucru a filosofilor politici 14. Ca atare, toți realiștii par să respingă, în baza acestor idei, prima premisă a argumentului fundamental pentru moralism. Teza lui Geuss are însă cel puțin trei probleme evidente. Prima este, ca și în cazul lui Newey sau Philp, confuzia între filosofia politică și științele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
consens rațional universal. Acest standard al corectitudinii pentru teoriile dreptății este unul nerezonabil, tocmai pentru că, așa cum insistă și Sen, nicio teorie filosofică a dreptății nu ar putea să-l satisfacă. Nu avem altă opțiune decât să fim de acord cu realiștii în ideea că ordinea este prima virtute a unei societăți, în sensul că ea reprezintă precondiția realizării tuturor celorlalte virtuți sociale (inclusiv, desigur, dreptatea)23. Nu există niciun dubiu, de asemenea, asupra faptului că legitimitatea este prima virtute a puterii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de a decide în chestiunile de interes public și de a elabora și implementa strategii sau politici care să crească gradul de realizare al exigențelor tuturor celorlalte valori dezirabile în cadrul societății. Aceste observații nu le sunt însă de niciun folos realiștilor în lupta cu moralismul. Niciun moralist nu a negat, așa cum par să presupună realiștii, aceste idei. Mai mult, moraliștii pot concede inclusiv că legitimitatea este, într-adevăr, "prima problemă" a filosofiei politice (așa cum, din punctul meu de vedere, a făcut
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
strategii sau politici care să crească gradul de realizare al exigențelor tuturor celorlalte valori dezirabile în cadrul societății. Aceste observații nu le sunt însă de niciun folos realiștilor în lupta cu moralismul. Niciun moralist nu a negat, așa cum par să presupună realiștii, aceste idei. Mai mult, moraliștii pot concede inclusiv că legitimitatea este, într-adevăr, "prima problemă" a filosofiei politice (așa cum, din punctul meu de vedere, a făcut-o Rawls prin scrierea și publicarea lucrărilor pe tema liberalismului politic 24). Disputa reală
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mult, moraliștii pot concede inclusiv că legitimitatea este, într-adevăr, "prima problemă" a filosofiei politice (așa cum, din punctul meu de vedere, a făcut-o Rawls prin scrierea și publicarea lucrărilor pe tema liberalismului politic 24). Disputa reală dintre moraliști și realiști nu este însă asupra acestor chestiuni, ci asupra întrebării dacă legitimitatea constituie, într-adevăr, o exigență internă și nu una cerută politicii de exigențele moralității și asupra întrebării dacă o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată, așa cum susțin realiștii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
realiști nu este însă asupra acestor chestiuni, ci asupra întrebării dacă legitimitatea constituie, într-adevăr, o exigență internă și nu una cerută politicii de exigențele moralității și asupra întrebării dacă o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată, așa cum susțin realiștii radicali, fără recursul la principii și valori morale. Iar realiștii radicali au pierdut, după cum am argumentat în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dacă legitimitatea constituie, într-adevăr, o exigență internă și nu una cerută politicii de exigențele moralității și asupra întrebării dacă o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată, așa cum susțin realiștii radicali, fără recursul la principii și valori morale. Iar realiștii radicali au pierdut, după cum am argumentat în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică și dominație, aceasta nu înseamnă că realiștii radicali au dreptate în susținerea că o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată pe baze pur instrumentale. Nicio astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la principiul egalității de demnitate și respect. Ideea că legitimitatea și nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
baze pur instrumentale. Nicio astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la principiul egalității de demnitate și respect. Ideea că legitimitatea și nu dreptatea este "prima problemă" a filosofiei politice nu le aduce, așadar, niciun fel de avantaj realiștilor în disputa cu moralismul. Că așa stau lucrurile a fost evidențiat, de altfel, și de un alt argument major împotriva realismului radical. Mă refer aici la argumentul utilizat de Charles Larmore pentru a arăta că Bernard Williams s-a înșelat
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
dreptății prezentate ca având validitate independentă de ordinea politică în sine"28. E adevărat, a opinat Larmore, Williams are dreptate să considere că exigența legitimării puterii politice nu este neapărat o exigență morală, ci una inerentă politicii. Însă Williams și realiștii care îl urmează în această opinie pierd din vedere esențialul, în măsura în care consideră că această trăsătură a exigenței legitimării îi poate scăpa de moralism. Aceasta pentru că "nu atât exigența legitimării cât mai curând justificarea puterii statului, oricare ar fi aceasta, ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofia politică, în măsura în care este obligată să răspundă exigențelor modernității, nu poate să ignore sarcina identificării constrângerilor morale ale "exercitării drepte a puterii coercitive". Altfel spus, în condițiile modernității, filosofia politică nu poate să nu recurgă la principii morale, așa cum vor realiștii. Desigur, a recunoscut Larmore, principiile morale la care face apel sau la care trebuie să recurgă filosofia politică sunt, după cum a insistat Williams, produse istorice, nu manifestări ale "Rațiunii pure". Istoricitatea lor nu le face însă mai puțin valide. Și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pur moral, ci principii referitoare la coerciția permisibilă. Chiar și "politizate" în acest mod, aceste principii rămân, totuși, principii morale și - la fel de important - principii morale la care filosofia politică nu poate, cel puțin în condițiile modernității, să renunțe 30. Singurii realiști care și-au asumat sarcina de a răspunde obiecției lui Larmore sunt, după știința mea, Edward Hall și Matt Sleat. Hall a ridicat trei obiecții: 1) obiecția că argumentul lui Larmore nu demonstrează că Williams a greșit să atragă atenția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
răspuns la exigența legitimării necesită și recursul la valori morale; și 2) că opinia potrivit căreia valorile morale necesare răspunsului la exigența legitimării trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii neglijează distincția între politică și dominație și faptul că, pentru realiști, exigența legitimării se ridică din interiorul politicii, nu din interiorul moralității, astfel încât teoriile realiste ale legitimității "pot construi pe baza unor considerații morale fără a fi obligate să asume că moralitatea are autoritate antecedentă asupra politicii (fapt trecut cu vederea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
subiectul și argumentul aflat în dezbatere. Singura modalitate de a respinge argumentul lui Larmore constă în demonstrarea caracterului problematic al tezei lui Williams despre statul liberal drept singurul stat legitim în condițiile modernității, teză fundamentală pentru acest argument. Iar unii realiști au chestionat, într-adevăr, interpretarea modernității oferită de Williams. Raymond Geuss este, deloc surprinzător, date fiind înclinațiile și preferințele sale marxiste, unul dintre acești realiști 35. Un altul este Robert Jubb, care a atacat teza lui Williams aducând în atenție
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
liberal drept singurul stat legitim în condițiile modernității, teză fundamentală pentru acest argument. Iar unii realiști au chestionat, într-adevăr, interpretarea modernității oferită de Williams. Raymond Geuss este, deloc surprinzător, date fiind înclinațiile și preferințele sale marxiste, unul dintre acești realiști 35. Un altul este Robert Jubb, care a atacat teza lui Williams aducând în atenție faptul că statele asiatice moderne (și chiar unele dintre statele post-comuniste europene) sunt acceptate de cei mai mulți dintre cetățenii lor fără ca ele să fie state liberale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
evident că dreptatea nu este și nu poate fi decât dreptate, nu legitimitate, nu ordine, nu stabilitate, nu coeziune socială, nu cooperare. Departe de a fi doar un instrument în realizarea obiectivelor politicii, dreptatea trebuie inclusă, precum valorile apărate de realiști, printre obiectivele fundamentale ale politicii. Un proiect filosofic care nu recunoaște distincția între dreptate și celelalte valori sociale sau care nu recunoaște că dreptatea este sau trebuie să fie, la rândul ei, unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii, este un
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este deloc evident că propunerea lui Freyenhagen este sustenabilă. Aceasta deoarece, pe de o parte, după cum o dovedește chiar argumentarea acestei cărți, tema "obiectivelor fundamentale ale politicii" este, la rândul său, subiectul dezacordului rezonabil sau aproape rezonabil 48. Moraliștii și realiștii au opinii și teorii diferite în această chestiune. Genul de argumentare propus de Freyenhagen nu este, așadar, unul tocmai "neutru". El constituie produsul și vocea unei doctrine controversate. Pe de altă parte, așa cum insista Jeremy Waldron, înțelegerea și alegerea principiilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unei doctrine controversate. Pe de altă parte, așa cum insista Jeremy Waldron, înțelegerea și alegerea principiilor de organizare, a instituțiilor și procedurilor politice, trebuie să țină cont, chiar și în condițiile pluralismului și dezacordului valoric, nu doar de valorile incluse de realiști printre obiectivele fundamentale ale politicii, ci și de valori morale precum respectul pentru demnitatea umană, echitatea, respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu ne poate permite recursul la astfel de valori fără să
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
respectul pentru diversitate și pentru dezacord etc. Or, argumentarea instrumentală de tip realist nu ne poate permite recursul la astfel de valori fără să riște să devină, de fapt, o argumentare moralistă. Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Corespunzător explorărilor mele, realiștii, radicali sau moderați, au ridicat nici mai mult nici mai puțin decât douăsprezece obiecții la adresa moralismului. Ele sunt, în esență, următoarele: 1) teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea reală a politicii", nu ne pot ajuta în obiectivul înțelegerii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lucrărilor moraliste de filosofie politică) sau afirmații lipsite de credibilitate proclamate aproape fără niciun fel de suport argumentativ (așa cum stau lucrurile, spre exemplu, în cazul celei de a șaptea obiecții). Rămâne totuși îmbucurător - și merită semnalat - faptul că măcar unii realiști au început să conștientizeze - și să atragă atenția și celorlalți realiști cu privire la - caracterul extrem de precar al celor mai multe dintre aceste obiecții împotriva moralismului 34. Campioanele lipsei de profesionalism sunt, fără îndoială, obiecția 4), contrazisă în mod flagrant de lucrările, suficient de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aproape fără niciun fel de suport argumentativ (așa cum stau lucrurile, spre exemplu, în cazul celei de a șaptea obiecții). Rămâne totuși îmbucurător - și merită semnalat - faptul că măcar unii realiști au început să conștientizeze - și să atragă atenția și celorlalți realiști cu privire la - caracterul extrem de precar al celor mai multe dintre aceste obiecții împotriva moralismului 34. Campioanele lipsei de profesionalism sunt, fără îndoială, obiecția 4), contrazisă în mod flagrant de lucrările, suficient de numeroase și obligatoriu de cunoscut pentru orice specialist în filosofia politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de profesionalism sunt, fără îndoială, obiecția 4), contrazisă în mod flagrant de lucrările, suficient de numeroase și obligatoriu de cunoscut pentru orice specialist în filosofia politică, în care mai mulți moraliști au reușit totuși, împotriva scepticismului mult prea încrezător al realiștilor, să "deducă" și să indice în mod clar și precis recomandările implicate de teoriile lor abstracte și ideale pentru practica politică "reală", recomandări cel puțin la fel de "realiste" ca și cele propuse de realiști 35, și obiecțiile 10)-12), a căror
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
totuși, împotriva scepticismului mult prea încrezător al realiștilor, să "deducă" și să indice în mod clar și precis recomandările implicate de teoriile lor abstracte și ideale pentru practica politică "reală", recomandări cel puțin la fel de "realiste" ca și cele propuse de realiști 35, și obiecțiile 10)-12), a căror lipsă de îndreptățire este, din punctul meu de vedere, cu totul specială, de vreme ce teoriile moraliste nu sunt teorii ale politicii în sensul obișnuit al termenului (i.e., teorii despre activitatea de guvernare a unei
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politice sunt probleme de moralitate personală). Culmea ironiei în aceste acuzații mi se pare totuși faptul că, după toate probabilitățile, dacă li s-ar adresa întrebările despre logica acțiunii, moralității, raționalității și evaluării politice pe care le ridică de obicei realiștii, moraliștii ar oferi, în linii mari, cel puțin în spirit dacă nu în literă, aproape aceleași răspunsuri pentru care argumentează și realiștii. Opiniile mele curente în aceste chestiuni sunt, în orice caz, și au fost încă din vremea când studiam
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]