11,798 matches
-
se 215 specializaseră în această meserie. Nu avem nicio mărturie despre olarii din Filipeni și Fruntești, deși trebuie să fi existat, altfel nu s-ar fi putut desfășura viața de zi cu zi, dar, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, recensământul zisă rusescă din anii 17721773 și 1774 menționează, pe lângă „curtea” Mariei Dumistrăchioaia Rosetti, un scutelnic, Iftimie, de meserie olar, desigur, confecționa vase pentru curtea boierească, poate și pentru locuitorii din Slobozia - Filipeni și Fruntești. Zona în care se află comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău” se arată că în 1891 erau 6 cârciumi și 12 comercianți, din care 4 erau în satul Lunca. În anul 1900, în casa lui 220 Irimia Pușcuță, avea dugheană evreul Faibiș, iar în satul Fruntești avea prăvălie Ușer. La recensământul din 1912 sunt menționate cârciumile din comuna Filipeni: câte o cârciumă în Lunca, în Slobozia - Filipeni, Fruntești și două în Mărăști. Fiul lui Faibiș, care a ținut dugheană în Lunca a fost Pavel, însurat și cu copii care s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nevoile spirituale ale proprietarilor, care erau datori - o datorie morală - să facă biserică și pentru sat, deși avem destule cazuri în care satul i-a făcut sigur biserică. Când moșia Filipeni a rămasă Mariei Dumitrăschioaie (Rosetti) a avut loc și recensământul zisă rusescă din 1772-1773 și 1774. La pagina 211 din volumul VII al recensământului rusescă se spune clar despre satul Slobozia - Filipeni a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru sat, deși avem destule cazuri în care satul i-a făcut sigur biserică. Când moșia Filipeni a rămasă Mariei Dumitrăschioaie (Rosetti) a avut loc și recensământul zisă rusescă din 1772-1773 și 1774. La pagina 211 din volumul VII al recensământului rusescă se spune clar despre satul Slobozia - Filipeni a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-ar crede că acești 12 duhovnici sunt cei din Slobozia - Filipeni și din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despre satul Slobozia - Filipeni a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-ar crede că acești 12 duhovnici sunt cei din Slobozia - Filipeni și din satele de jur, însă recensământul rusescă înregistreaz între scutiții de bir și alte dări pe popa Ioniță și pe Lupu diacon, dar și pe Catrina Diaconiță (văduvă după un diacon). Este de la sine înțelesă că 12 duhovnici de la curtea Mariei Rosetti îndeplineau toate slujbele la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preotului, plata în bani sau natură a botezului, cununiei, înmormântării, la marile sărbători, când se mergea la fiecare casă (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nepotul domnitorului Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață și frumoasă biserică din lemn. Înainte de această biserică, pe la 1772-1774 (Recensământul zisă rusescă - n.a.), în Mărăști se afla un locaș de cult, la care slujea un preot și un dascăl. De la prima vedere, biserica de lemn din Mărăști impresionează prin dimensiune și înălțime, cât și prin prezența celor două turle. Toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numai prin interesul și abnegația învățătorilor. Proprietarii moșiei Filipeni - boierii din familia Rosetti - nu s-au gândit la copiii clăcașilor, să le facă coală, să arunce o lumină într-un hău de întuneric. Maria Dumistrăchioaia (Rosetti), după cum se arată în recensământul din 1774, avea ca scutiți de dări 12 duhovnici, dar pe nici unul nu l-a pusă să-i învețe buchiile pe copiii țăranilor. Postelnicul Grigore Rosetti, care a trăit până în 1859, a avut pentru copiii săi, ca dascăl, pe tatăl
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mulți nu știau deloc carte, alții rămăseseră cu una sau două clase, erau de ordinul sutelor la nivelul comunei, și au trebuit chemați toți la cursurile de alfabetizare ținute seara, după încheierea cursurilor cu elevii. Numai în satul Lunca, în urma recensământului populației din februarie 1948, au fost înregistrați 333 cetățeni care nu știau carte, iar în toată comuna 550 de analfabeți. În anul școlar 1948-1949 au fost înscriși la cursurile de alfabetizare 85 de tineri și tinere, dar numai 46 au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obligatorie a frecventa școala pe anul școlar 1884-1885. Sunt înscriși 4 elevi pe lista întocmită de învățătorul Gheorghe Cârlănescu, cu numele copilului și al părinților și semnată de învățător și primar. Atunci primar era Gheorghe Boca. și atunci se făcea recensământul copiilor. d) O adresă cu avertismentele pentru părinții care nu-și trimiteau copiii la coală, trimisă de învățător la Primăria comunei Filipeni la 28 septembrie 1884. Lista conține 24 nume. Avertismentele au fost trimise și sunt semnate de părinți de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hectare de teren, cuprinzând țarini, fânețe, bălți, iazuri, vii, mori, vite mari, cai și oi fără argați, slugi și chiar robi. Nici boierii n-au declarat numărul țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ mai cuprinzător în 1772+17731774, n-au fost înregistrați toți locuitorii, fiind „ocoliți” cei care erau opriți să lucreze doar pentru boieri, fără să participe la birul țării. Din punct de vedere etnică și religios, populația din Filipeni și Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
drept „noua Cneaghin moldovenească”. Și cum un teritoriu ocupat trebuie să contribuie la întreținerea armatei și administrației rusești, s-a luat inițiativa înregistrării populației birnice. Jocul politicii europene a făcut ca ocupația rusească să nu se instaleze la noi, dar recensământul a rămas, fiind în timpul regimului comunist din fosta Uniune Sovietică un document oprit, deoarece ar fi demonstrat caracterul românescă al Basarabiei. Recensământul se numește impropriu rusesc, deoarece, cu toate că a fost efectuat în timpul ocupației rusești, cei care au lucrat la înregistrarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înregistrării populației birnice. Jocul politicii europene a făcut ca ocupația rusească să nu se instaleze la noi, dar recensământul a rămas, fiind în timpul regimului comunist din fosta Uniune Sovietică un document oprit, deoarece ar fi demonstrat caracterul românescă al Basarabiei. Recensământul se numește impropriu rusesc, deoarece, cu toate că a fost efectuat în timpul ocupației rusești, cei care au lucrat la înregistrarea populației erau boieri români. Imperfecțiunile lucrărilor efectuate în 1772-1773 au determinat reluarea lucrărilor cu mai multă atenție în 1774. Listele recensământului luate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Basarabiei. Recensământul se numește impropriu rusesc, deoarece, cu toate că a fost efectuat în timpul ocupației rusești, cei care au lucrat la înregistrarea populației erau boieri români. Imperfecțiunile lucrărilor efectuate în 1772-1773 au determinat reluarea lucrărilor cu mai multă atenție în 1774. Listele recensământului luate de ruși s-au păstrat la Academia de Științe din Chișinău și au fost publicate în 1975, dar au fost retrase fiindcă venea în total contradicție cu ideologia oficială. Mistificând realitatea și abătând atenția de la adevăratul scop al recensământului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
recensământului luate de ruși s-au păstrat la Academia de Științe din Chișinău și au fost publicate în 1975, dar au fost retrase fiindcă venea în total contradicție cu ideologia oficială. Mistificând realitatea și abătând atenția de la adevăratul scop al recensământului, în document se spune că recensământul s-a făcut pentru a feri populația săracă de exploatarea moșierească, dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păstrat la Academia de Științe din Chișinău și au fost publicate în 1975, dar au fost retrase fiindcă venea în total contradicție cu ideologia oficială. Mistificând realitatea și abătând atenția de la adevăratul scop al recensământului, în document se spune că recensământul s-a făcut pentru a feri populația săracă de exploatarea moșierească, dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost retrase fiindcă venea în total contradicție cu ideologia oficială. Mistificând realitatea și abătând atenția de la adevăratul scop al recensământului, în document se spune că recensământul s-a făcut pentru a feri populația săracă de exploatarea moșierească, dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși la bir, din care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii recensământului arată și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși la bir, din care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii recensământului arată și greutățile întâmpinate în înscrierea populației birnice și a scutiților, deoarece mulți aveau același nume, înscrierea făcându-se cu numele de botez și, în loc de numele de familie, s-a pusă porecla, ocupația, un defect sau numele de botez urmat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a scutiților, deoarece mulți aveau același nume, înscrierea făcându-se cu numele de botez și, în loc de numele de familie, s-a pusă porecla, ocupația, un defect sau numele de botez urmat de numele tatălui. Pentru zona noastră de interes, recensământul reflectă modificările sociale și demografice: dispariția satului de răzeși Filipeni, transformarea lui în sat de clăcași i, în același timp, apariția satului SloboziaFilipeni. Recensământul înregistreaz situația demografică din satul Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia” (Maria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocupația, un defect sau numele de botez urmat de numele tatălui. Pentru zona noastră de interes, recensământul reflectă modificările sociale și demografice: dispariția satului de răzeși Filipeni, transformarea lui în sat de clăcași i, în același timp, apariția satului SloboziaFilipeni. Recensământul înregistreaz situația demografică din satul Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia” (Maria Rosetti, născută înainte de 1762 și decedată în 1794): - 30 toată suma caselor - 7 scădere rufeturile, însă: - 2 slugi - 2 nevolnici - 2 văduve - 1 vornică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hârmaciu, vornică De asemenea, sunt înscriși scutiții permanenți, 4 săraci și 12 duhovnici. Apare și cătunul Buduioasa, dar trecut la Mărăști, fără a se fi specificat și numărul birnicilor, situație explicabilă dacă locuitorii cătunului erau robi. Despre satul răzășescă Fruntești, recensământul numit Catagrafia Moldovei, conține elemente de noutate care vin să întregească profilul social al locuitorilor. Se spune că satul Fruntești „ce au fost scutiți dumnealui spătarului Conachi”, afirmație din care putem deduce că în secolul al XVIII-lea începuse asaltul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Adam sin Bârgul 5. Maxim Rusul 15. Stanciu Cojocarul 6. Ursul Rusul 16. Dumitrescu Bâtcă 7. Constantin Rusul 17. Chireacă Spoial 8. Pavăl Niculai 18. Pătrașcu Tache 9. Minu sin Andreiu 19. Stratulat Chebe 10. Ion Bârgul 20. Antohi Bâtcă Recensământul realizat în 1774 nu este complet, nu înregistrează toat populația, dar corespunde scopului pentru care a fost făcut: cunoașterea numărului capilor de familie birnici. Acolo unde se facă și precizări despre ocupație, etnie, funcție, recensământul devine un izvor valorosă pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ion Bârgul 20. Antohi Bâtcă Recensământul realizat în 1774 nu este complet, nu înregistrează toat populația, dar corespunde scopului pentru care a fost făcut: cunoașterea numărului capilor de familie birnici. Acolo unde se facă și precizări despre ocupație, etnie, funcție, recensământul devine un izvor valorosă pentru cunoașterea situației sociale și etnice din Moldova sfârșitului de secol XVIII. Menționăm că în timpul războiului ruso-turcă dintre anii 1768-1744 o bună parte din populația Moldovei a fugit în locuri ferite, s-a bejenit în alte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
40 de ani de domnie ai regelui Carol I (1866-1916), dar și după tragedia răscoalelor țărănești din 1907, guvernanții de atunci au vrut să măsoare puterile țării după numărul populației, determinată de condițiile economice și de structura administrativă, reflectată în recensământul din 19 decembrie 1912. Rezultatele definitive ale acestui recensământ, care a introdusă mai multe elemente de analiză și cunoaștere reală, având baze științifice, au fost publicate în Dicționarul statistică al României, București, 1914. Pentru comuna Filipeni intervine un element de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1866-1916), dar și după tragedia răscoalelor țărănești din 1907, guvernanții de atunci au vrut să măsoare puterile țării după numărul populației, determinată de condițiile economice și de structura administrativă, reflectată în recensământul din 19 decembrie 1912. Rezultatele definitive ale acestui recensământ, care a introdusă mai multe elemente de analiză și cunoaștere reală, având baze științifice, au fost publicate în Dicționarul statistică al României, București, 1914. Pentru comuna Filipeni intervine un element de noutate: ca urmare a perfecționării împărțirii administrativ-teritoriale, realizată în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]