2,414 matches
-
lui Lessing denaturează compania lui Lessing, unde complicele lui Nicolaï induce în eroare prin polemicile sale; de asemenea, unde coreligionarul lui Spinoza abandonează (pasiv) bunele relații cu comunitatea sa (Bourel). Sunt multe și importante motive pentru care Europa îl va recepta la vremea aceea, dar și pe tot parcursul veacului al XIX-lea. Liberalismul său rămâne viabil până în ziua de azi, de îndată ce totalitarismele n-au dispărut cu desăvârșire. Legea naturală este protectoarea omului contra opresiunii, spune Mendelssohn și, tot el, remarcă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pragmatică a lui Schlözer, vehiculând ideile timpului, slujind, adeseori, ca instrument al acțiunilor politice imediate și filosofia lui Herder ce conținea nu numai preceptele Luminilor, ci și un vizionarism ce urma să fie îmbrățișat de romantici. Opera lui Schlözer este receptată direct, prin frecventarea celebrei școli a Göttingenului sau prin intermediul Vienei. Importante în cunoașterea ideilor sale sunt chiar scrierile istorice și lingvistice, mult răspândite și în regiunea central-sud-est europeană. Istoricii și literații sârbi le cultivă cu precădere în deceniile formării conștiinței
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
german pregătește trăirea romantică a istoriei, învață lumea să cuprindă și să exagereze lucrurile în determinarea lor istorică. Pentru istoriografia și ideologia din Europa Centrală și de Sud-Est câteva exemple ar întregi imaginea modului în care opera herderiană a fost receptată și difuzată; ne-ar demonstra, o dată în plus, rolul opiniilor gânditorului în formarea concepțiilor științifice și politice, des vehiculate de intelectualitatea iluministă și romantică. Ideologia creată de filosofia lui Herder se resimte la oamenii de cultură din Serbia și Ungaria
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Aaron Florian, Timotei Cipariu, Simion Bărnuțiu, George Barițiu, Vasile Maniu - sau prin legătura cu mediul spiritual francez - cazul lui Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, C.A. Rosetti. Intelectualitatea română, la fel ca aceea sârbă, croată sau greacă, receptează poate nu atât cărțile, cât mai cu seamă ideile fanteziste produse de gândirea eseistului german. Mulți dintre reprezentanții istorismului pașoptist din centrul și răsăritul continentului scriu despre trecut, având ca punct de plecare o perspectivă filosofică de sorginte herderiană. Nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de Europa nu ne poate lăsa indiferenți, cu atât mai mult cu cât știm acum ce semne distinctive, deschise deopotrivă universalului și naționalului, poartă cărturarul format pe malurile Târnavelor. * * * Dar să revenim la autoritatea Bibliotecii. La Târgu-Mureș, iradierile culturii sunt receptate prin lăcașul ridicat de nobilul Teleki SĂmuel. Apare un nou culoar de legătură cu Europa, apar noi posibilități de schimbare a structurilor mentale. Însuși modelul împrumutat vine de la Viena, iar intelectualul ce va fi organizat fondurile colecției este un specialist
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
impune istoricul german - nu este îmbrățișat doar de cercul de intelectuali sași; impactul asupra tuturor cărturarilor transilvăneni se va resimți ca urmare a popularizării lui prin intermediul periodicului Siebenbürgische Quartalschrift. Istoricii români raportându-se la mediile culturale săsești și maghiare au receptat tehnicile moderne propuse de Schlözer. Este cazul lui Samuil Micu, Budai-Deleanu, Petru Maior, care au semnalat ceea ce considerau a fi eroare în interpretările profesorului german. „Părerea lui Slețer” - scrie Budai-Deleanu - „este de mirat, totuși nu poate fi învinuit de părtinire
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai poți ieși”. Să semnalez ceea ce am văzut în acest labirint, tocmai în scopul de a reliefa drumurile străbătute de carte în general, de cartea iluministă în mod special. Între operele de valoare, cu o circulație considerabilă în spațiul transilvan, receptate prin intermediul Batthyăneum-ului, m-am oprit la câteva care indică atracția exercitată la nivelul elitelor de noul om european abordând problemele vremii sale. Chiar și atunci când ele incumbă gândirea secolelor precedente, de pildă secolul al XVI-lea, reflecțiile își au originea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aici, Lettres des deux amants, habitants d’une petite ville au pied des Alpen, Amsterdam, MDCCXCII, și Contrat social ou principes du droit politique. Avec les considerations sur le gouvernement de Pologne et sur sa reformation projetée, à Rouen, MDCCXCII, receptate după moartea episcopului. Dincolo de numărul exemplarelor, importantă rămâne lectura. Or, informațiile istorice demonstrează un interes ieșit din comun pentru Rousseau. Circulația cărților sale în Transilvania nu o estimăm doar după acelea întâlnite la Alba-Iulia, ci și la Sibiu, Blaj, Arad
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ce este ființa lui homo europaeus. Mai mult decât alte ființe, căci ea a fecundat omenirea întreagă, și-a răspândit ideile în toate continentele, le-a descoperit, le-a numit și și-a implementat modelul cultural (fiind creatoare de modele), receptând totodată configurațiile culturale întâlnite în calea sa. Simbolizat printr-o imensă sferă, homo europaeus are la baza sa o mulțime de piloni de susținere. Înălțarea pe verticală e posibilă oricui, indiferent de confesiune și de comunitate lingvistică sau culturală. Relația
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un oarecare Georgii Chohut: „Georgii Chohut Cassovia emptus”. Pe carte există multe alte însemnări, din păcate ilizibile (doar un an, 1528, ar putut fi descifrat), ceea ce explică interesul de care s-a bucurat și variatele medii în care a fost receptată. Nu știm când anume a intrat în colecția de la Alba-Iulia, în tot cazul se poate presupune că la sfârșiul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului următor. D. Prodan, op. cit., p. 305; „Luminismul german” - scrie istoricul - „se îndreaptă mai mult
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin compatibilizarea acesteia cu repere personale și cu constrângeri individuale. Cu această ocazie, timpul nu mai rămâne doar o realitate inexorabilă, strict obiectivă, ci devine o dimensiune relativ fluidă, manevrabilă subiectiv; valorizarea responsabilă a datului tehnic, care nu mai este receptat ca un „dușman”, o realitate ostilă, ci este înțeles ca un adjuvant sau un prieten al unei sperate întâlniri; încrederea într-un alt etaj al realității, oarecum „suprareal”, ce transcende datul perceptibil și materialitatea tangibilă. Năzuința către transcendență găsește o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este cu atât mai „mare”, pe cât este mai „informantă”, în stare să comunice în timp și spațiu (cu ea însăși sau cu altele). O informație „aruncată” în cyberspațiu are un efect potențial asupra oricui, în orice moment, după ce a fost receptată. Ratașarea la informație nu mai poate fi controlată, regizată, limitată. Rețeaua informațională de tip internet este uneori criticată, întrucât devine o adevărată „megamașină” ce poate aliena sau destructura legăturile sociale de tip tradițional (vezi Latouche, 2004). Spațiul informațional constituit presupune
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
etc.); - recunoaște caracteristicile audienței și își adaptează metodele de comunicare pentru a răspunde acestora; - comunică cu claritate într-o varietate de forme: verbal, artistic sau nonverbal; - exprimă idei, sentimente și credințe cu ajutorul mijloacelor estetice. b) Răspunde în mod adecvat atunci când receptează mesaje: - receptează și înțelege ideile comunicate într-o varietate de moduri; - accesează cunoștințe și competențe anterioare necesare pentru a recepta comunicarea; - interpretează informațiile și construiește sensuri și semnificații. c) Evaluează eficiența comunicării: - sprijină comunicarea efectivă prin solicitarea de clarificări și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
caracteristicile audienței și își adaptează metodele de comunicare pentru a răspunde acestora; - comunică cu claritate într-o varietate de forme: verbal, artistic sau nonverbal; - exprimă idei, sentimente și credințe cu ajutorul mijloacelor estetice. b) Răspunde în mod adecvat atunci când receptează mesaje: - receptează și înțelege ideile comunicate într-o varietate de moduri; - accesează cunoștințe și competențe anterioare necesare pentru a recepta comunicarea; - interpretează informațiile și construiește sensuri și semnificații. c) Evaluează eficiența comunicării: - sprijină comunicarea efectivă prin solicitarea de clarificări și oferirea de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de forme: verbal, artistic sau nonverbal; - exprimă idei, sentimente și credințe cu ajutorul mijloacelor estetice. b) Răspunde în mod adecvat atunci când receptează mesaje: - receptează și înțelege ideile comunicate într-o varietate de moduri; - accesează cunoștințe și competențe anterioare necesare pentru a recepta comunicarea; - interpretează informațiile și construiește sensuri și semnificații. c) Evaluează eficiența comunicării: - sprijină comunicarea efectivă prin solicitarea de clarificări și oferirea de feedback; - adaptează și ajustează comunicarea pentru a veni în întâmpinarea nevoilor audienței; - recunoaște comunicarea efectivă. 4. Colaborarea/lucrul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
din imposibilitatea de a percepe mediul, non-eul ca pe un tot unitar, cert, semnificativ. În amețitoarea diversitate a lumii, eterogenă, de o materialitate grea, imuabilă, invadatoare, dar și cu o neliniștitoare viață secretă („spațiile blestemate”, „viclenia obiectelor”), relevată prin emanații receptate în cursul unor scurte anastomoze ale ființei cu lucrurile, eul e disperat de lipsa reperelor stabile, a rostului. Pe cât de densă, împietrită e materia, pe atât de abstract și nedefinit este fluxul conștiinței, a cărui instabilitate dislocă eul din realitate
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
cartea scrisă de căpitanul Hozier despre războiul de la 1877, carte ce se afla pe un raft al locuinței lui Leopold Bloom (Ulysses), există în realitate, un exemplar găsindu-se la British Museum. Următorul volum, Ieșirea la țărmuri (1978), a fost receptat ca un roman mitic, ca o istorie alegorică. Deși subiectul este axat pe Războiul de Independență de la 1877, tratat cu abundență de date, totul este, de fapt, în maniera lui Joyce din Ulysses, inventat: născocire savantă a unui joc intelectual
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
sud. Partea de acceptat din această teză spune că prin intermediul literaturilor sud-slave - veche și mediobulgară și sârbească - românii (și nu numai ei, fiindcă textele elaborate la sud de Dunăre vor parcurge și trasee est-europene, ajungând la ruși și ucrainieni) au receptat, de fapt, literatura bizantină, că literaturile acestea, născute preponderent pe temei grecesc, au funcționat ca o filieră prin care „bunurile” literare și culturale din Bizanț au fost translate pe un spațiu însemnat, menit să ajungă un fel de „Bizanț după
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
reapărând fie sub forma unor texte originale, fie în prelucrări, cu rol de „localizare”, prilejuite de „naționalizarea” unor relicve aduse de prin alte părți (ca și moaștele acelui Ioan cel Nou). Persistența, transformată în consecvență, a unui mod de a recepta și de a crea capătă, pentru această fază a literaturii noastre - când Mucenicia Sfântului Ioan cel Nou, redactată la noi, are cam același statut, în codul epocii, cu Viața și traiul precuvioasei maicii noastre Filotheea, text cu două versiuni succesive
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
precursor chiar de către suprarealiștii români interbelici, el dând și numele unei reviste conduse de Geo Bogza (1928). B. dovedește că scrierile lui Urmuz nu sunt întâmplătoare și diletante (cum fuseseră multă vreme considerate), că insolitul autor avea antene prin care recepta primele manifestări ale absurdului în literatura europeană. Urmează cartea cea mai coerentă ca viziune și lectură hermeneutică a lui B., Lupta cu absurdul (1971). În primul capitol (Preliminarii. Absurdul, fenomen de criză), autorul demonstrează că motivul „absurdului” reprezintă elementul paradigmatic
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de programe, pe genuri de emisiuni). 3. Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la premisa că, în mare, văd aceleași programe (80% dintre programele vizionate de minori sunt destinate adulților, după statisticile internaționale); dar, mai ales copiii văd „altfel” aceste conținuturi, receptând într-
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la premisa că, în mare, văd aceleași programe (80% dintre programele vizionate de minori sunt destinate adulților, după statisticile internaționale); dar, mai ales copiii văd „altfel” aceste conținuturi, receptând într-un mod al lor, specific, programele oferite de televiziune. De unde și concluzia că impactul acestor programe asupra minorilor este în mare măsură diferit, și, în orice caz, mai puternic decât cel exercitat asupra adulților. Într-o cercetare anterioară a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ș.a., iar premiul italian Silarius pentru poezie străină îi încununează în Occident începuturile literare. Protestatară în esența sa, adică „nihilistă, ironică, directă și universal valabilă” și nu aluziv parabolică, vizând o anume ordine socială, poezia lui era aptă a fi receptată pe orice meridian. Discursul liric - expresie a stilului său comportamental nonconformist și rebel, în perpetuă opoziție, țintește să „recupereze” libertățile pierdute și chiar erorile creatorului în efortul său „de a-și computeriza destinul” sau „fantasmul”. A. respinge, așadar, sistematic eternele
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
sau colaborarea permanentă cu B. Fundoianu. Concomitent s-au făcut eforturi de sincronizare cu mișcările avangardiste europene. În comparație cu romantismul și simbolismul, perioade cu defazări mai spectaculoase, a. românească se racordează mai bine la tendințele momentului, excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu ocolesc acest traseu: constructivismul, integralismul și suprarealismul. Prima și cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
în însăși nașterea sa. Atunci când inerțiile gustului sunt înfrânte și publicul reconvertit, când piața se lasă modelată și creează o cerere de astfel de opere, când nu mai rămâne nimic de distrus tocmai datorită popularității cu care distrugerea a fost receptată, a. este silită de propriul ei simț al consecvenței să se sinucidă. Dacă piața românească a operei de a. a atins și formule extreme, vizibile în eclectismul profesat în paginile revistelor, ea va manifesta în egală măsură anumite suspiciuni cu privire la
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]