1,317 matches
-
procedee de dezvoltare a imaginației creatoare, exerciții de creativitate, În cadrul cercurilor de elevi, recunoașterea și aprecierea valorilor create de elevi, existența unor relații de cooperare intre profesori si elevi. Învățarea creativă presupune existenta unui potențial creativ al subiectului, manifestat În: receptivitatea față de nou, curiozitate George-Ștefan COMAN 29 științifică, nonconformism, originalitate, capacitate de elaborare, fluența gândirii, gândire divergentă, imaginație creatoare, inventivitate. Etapele Învățării creative sunt: punerea problemei, imaginarea ipotezelor de rezolvare, analiza problemei, găsire soluției de rezolvare, verificarea ipotezei. Învățarea creativa se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de el. Tot Bernheim extinde fenomenul de sugestie și la fenomene non-hipnotice, el afirmând că sugestia este un fenomen normal care poate avea loc atât în stare de veghe, cât și în stare de hipnoză. Predispoziții care stau la baza receptivității la sugestii: * Închipuirea - capacitatea omului de a-și crea imagini și păreri despre situații sau persoane și de a da acestor imagini și păreri autenticitate și plauzibilitate, indiferent dacă ele reflectă sau nu adecvat realitatea. Dispoziția închipuirii poate fi antrenată
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
mai slabă adaptare la mediu; există subiecți care reacționează chiar invers la sugestii (de exemplu, în cazul în care experimentatorul le sugerează căderea spre spate, acești subiecți manifestă tendința de a cădea în față). Aceasta reprezintă tot o manifestare a receptivității la sugestie, comportamentul indiferent fiind caracterizat prin absența oricărei reacții. Sugestibilitatea reprezintă capacitatea subiectului de a reacționa la sugestii, fiind acea manifestare particulară a influențabilității care asigură transformarea situației sugestie într-un comportament sugerat. Clasificarea diferitelor tipuri / forme ale sugestiilor
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
naturală„. Același lucru îl spune mai explicit Joseph Marechal, după care ființa misticului își păstrează psiho fizionomia individuală chiar în cele mai înalte stări supranaturale ale contemplației. „Nici temperamentul, nici infirmitățile fizice, nici nervii, nici cultura intelectuală sau morală, nici receptivitatea față de mediul ambiant” nu dispar. Natura psihofiziologică a subiectului mistic, prinsă în focul unei viziuni divine, își păstrează întreaga configurație firească. Puterile omenești, pătrunse de această lumină, nu sunt nici anulate, nici înlocuite, ci dilatate și transfigurate ca fierul în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
titlu principal de autenticitate a unei culturi, în această privință. Lucian Blaga e adept convins al direcției, ce pune accentul hotărâtor pe inconștient în formarea culturii. În sistemul său, stilul e un produs al inconștientului. Cu propriile-i cuvinte: „Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. Categoriile acestea pot fi produsul unor funcții inconștiente, dar numai în sens liminar „inconștiente”. Dimpotrivă, categoriile spontaneității aparțin inconștientului abisal: de acolo ele determină stilul plăsmuirilor spirituale. Aspectul stilistic al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să găsească educatori pe măsura așteptărilor lor: „să impresioneze printr-un larg orizont de cunoștințe și o conduită ireproșabilă nu numai în școală, dar și în familie și în societate, să fie entuziaști, sinceri și deschiși, să manifeste interes și receptivitate față de tot ceea ce este nou” (I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 46). Din complexul de cerințe necesare unei bune conduceri a activității educative, autorii citați anterior recomandă ca profesorul să țină cont de cel puțin două: a. adolescenții resping, în
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a întregului comportament al elevului. În cazul unei astfel de autorități educatorul își atrage stima și chiar dragostea elevului. Numai o astfel de autoritate - întemeiată pe un autentic prestigiu dă încredere elevului în dascălul său, stimulează comunicarea dintre ei și receptivitatea fațo de valorile pe care acesta din urmă i le propune spre asimilare. În aceste condiții apare deseori tendința elevului de orice vârstă de a-ți lua ca model dascălul prețuit“ (I.G. Stanciu, 1991, p. 54). Relația cu un astfel
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
aparținând experienței unei comunități"209. Ideea este amplificată în studiul consacrat creației metaforice în limbaj, unde reformularea teoriei "formelor simbolice" a lui Cassirer reprezintă, de fapt, o ruptură cu întreaga tradiție retorică anterioară: "ca activitate cognitivă, limbajul nu rămâne în cadrul receptivității pur contemplative, nu este simplă luare de contact pasivă, nu este acceptare inertă a realității, ci este creație continuă a limbii, a formelor de cunoaștere (simboluri) în care se manifestă. Orice act lingvistic nou corespunde unor intuiții și unor situații
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
epifanice, aptă de a descifra cunoașterea adevărului ascuns, în raport cu aletheia starea de neascundere (a se vedea, în acest sens, comentariul lui Heidegger asupra lui Parmenide). Imaginația simbolică nu trebuie confundată cu un demers intelectual, întrucât ea implică, de asemenea, o receptivitate a subiectului față de imagini și, implicit, o dinamică afectivă complexă 11. Prin urmare, profunzimea simbolică a imaginilor este inseparabilă de o tonalitate psihică care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
încercând să definească ce înseamnă o democrație bună, autorul are în vedere cinci dimensiuni. Prima dimensiune este rule of law sau respectarea legii, cea de-a doua se referă la accountability sau responsabilitate. Cea de-a treia vizează responsiveness sau receptivitate, mai precis, capacitatea de a reacționa într-un mod satisfacator în fața cetățenilor și a societății civile, în general. Ultimele două dimensiuni sunt, pe de-o parte, respectarea deplină a drepturilor care se pot extinde până la realizarea diferitelor libertăți, și, pe
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
puterii minorităților concurente care o asigură", în special prin mecanismul electoral. Sau, mai bine-zis, într-o formulare mai simplă, e democratic "mecanismul care generează o poliarhie deschisă, a cărei competiție pe piața electorală atribuie putere poporului, și, în special, impune receptivitatea (responsiveness)10 din partea aleșilor în fața alegătorilor" (Sartori, 1993: 108). Această definiție, mai complexă, nu vorbește doar de participare și opoziție, deja analizate de Dahl, dar pune accentul și pe valori liberale și democratice de genul competiției și al pluralismului specific
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
deja analizate de Dahl, dar pune accentul și pe valori liberale și democratice de genul competiției și al pluralismului specific construcțiilor poliarhice 11, referindu-se, de asemenea, la mecanismele electorale, ca și la relația dintre aleși și alegători care presupune receptivitatea primilor ca efect colateral al competiției. Între cele două definiții se distinge o diferență notabilă în spatele căreia există, înainte de toate, o perspectivă de investigație diferită. Dahl intenționează să formuleze o definiție complet empirică, și acesta este un pas indispensabil pentru
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
simplă, are meritul de a conține o descriere empirică, specifică, a regimurilor democratice (preferabilă în cazul în care se urmează o direcție de investigație empirică). În timp ce participarea și disensiunea sunt, împreună, caracteristici inamovibile ale democrației liberale a maselor, competiția și receptivitatea sunt trăsături centrale ale unei viziuni normative, puțin relevante pentru o definiție empirică. Pare corectă viziunea lui Sartori care susține, indirect, indispensabilitatea unui grad minim de competiție și receptivitate pentru a descrie o democrație reală. Rezultă că cele două elemente
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sunt, împreună, caracteristici inamovibile ale democrației liberale a maselor, competiția și receptivitatea sunt trăsături centrale ale unei viziuni normative, puțin relevante pentru o definiție empirică. Pare corectă viziunea lui Sartori care susține, indirect, indispensabilitatea unui grad minim de competiție și receptivitate pentru a descrie o democrație reală. Rezultă că cele două elemente sunt indispensabile pentru a valorifica diferența dintre un regim real și o democrație ideală, dar secundare pentru a cataloga o țară ca fiind o democrație reală; în acest caz
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pentru a valorifica diferența dintre un regim real și o democrație ideală, dar secundare pentru a cataloga o țară ca fiind o democrație reală; în acest caz este mai oportună studierea participării și disensiunii. Cu alte cuvinte, dacă competiția și receptivitatea sunt cvasi-inexistente, dar sunt garantate, concret, drepturi și libertăți, și se oferă posibilitatea participării și a disensiunii, oare nu vorbim despre un regim democratic? Gândindu-ne la țări considerate democratice, ca Italia sau Elveția, caracterizate, prima de o receptivitate scăzută
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și receptivitatea sunt cvasi-inexistente, dar sunt garantate, concret, drepturi și libertăți, și se oferă posibilitatea participării și a disensiunii, oare nu vorbim despre un regim democratic? Gândindu-ne la țări considerate democratice, ca Italia sau Elveția, caracterizate, prima de o receptivitate scăzută - oricum s-ar măsura această noțiune problematică - și a doua de o hegemonie a social-democrației care durează de câteva decenii, e dificil să considerăm aceste caracteristici ca fiind primordiale într-un regim democratic real. Rămânând la nivelul definiției empirice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
libertății și egalității. Asemenea principii cuprind nu doar recunoașterea incluziunii politice a tuturor indivizilor adulți, egalitatea votului, promovarea participării efective a tuturor cetățenilor, promovarea informării transparente și corecte, dar și promovarea responsabilității (accountability) a guvernaților și capacitatea de reacție sau receptivitate (responsiveness) la întrebările cetățenilor sau ale comunității, chiar și prin intermediul controlului exercitat asupra agendei decizionale și a rezultatelor decizionale de către cetățenii înșiși. În urmărirea efectivă a acestor principii esențiale pentru realizarea libertății și a egalității, democrațiile contemporane nu pot omite
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
recurente, care înțeleg democrația doar ca un regim politic care postulează o "corespondență obligatorie între actele guvernului și dorințele celor afectați de acestea" (May, 1978: 1), sau, într-o versiune parțial diferită, ca un regim politic caracterizat de o "continuă "receptivitate" a guvernului la dorințele cetățenilor săi, considerați egali din punct de vedere politic" (Dahl, 1970). Vorbim aici de definiții simplificate excesiv, care nu iau în considerare majoritatea problemelor puse de o democrație ideală, ele fiind, în primul rând, deficitare în privința
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
analizei empirice. Primele două sunt cele procedurale, în măsura în care ele se referă, cu precădere, la reguli și, doar, în mod indirect, la conținut, deși acesta rămâne foarte important. Acestea sunt: 1) respectarea legii (rule of law); 2) responsabilitatea (accountability)75; 3) receptivitate (responsiveness), sau, mai precis, capacitatea de a reacționa într-un mod satisfacător față de cetățeni și societatea civilă în general. Alte două dimensiuni sunt de fond: 4) respectarea deplină a drepturilor, care se pot extinde prin realizarea diferitelor libertăți; 5) dezvoltarea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratice, prin urmare, trebuie să țină cont de realitatea existentă și, eventual, să se deplaseze către o opțiune non-liberală, dar egalitară (a se vedea paragraful 4). Astfel, libertatea și egalitatea, oricum ar fi înțelese, sunt, inevitabil, legate de responsabilitate și receptivitate (responsiveness). Mai mult, acesta este și modul concret de a crește probabilitatea exercitării libertății și egalității într-o manieră îmbunătățită din perspectiva cetățenilor și a asociațiilor, în cadrul mecanismelor de reprezentare. Respectarea legii este indispensabilă pentru o democrația "bună". Statul de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
vedere organizatoric, în societatea civilă (de la partide la grupuri asociative, este un element important pentru punerea în valoare a responsabilității verticale și orizontale. 4. Atenția îndreptată spre rezultat: satisfacție și legitimitate În analizarea calității democrației se face frecvent referire la receptivitate (responsiveness), adică la capacitatea guvernanților de a răspunde la cererile adresate de cei pe care îi guvernează pentru ca aceștia să fie satisfăcuți. Această dimensiune este legată pe plan analitic de cele precedente. De fapt, evaluarea responsabilității de către guvernanți, presupune și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dimensiune este legată pe plan analitic de cele precedente. De fapt, evaluarea responsabilității de către guvernanți, presupune și o anumită conștientizare a propriilor cerințe și o apreciere a răspunsului venit din partea guvernaților (în sens pozitiv sau negativ), potrivit cerințelor exprimate. Astfel, receptivitatea (responsiveness) este legată de responsabilitate (accountability)79. În general, această dimensiune nu prezintă probleme speciale pentru definire. Eulau și Karps (1977) au demonstrat deja faptul că receptivitatea (responsiveness) este o modalitate de a combina reprezentarea (se poate adauga "în acțiune
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
răspunsului venit din partea guvernaților (în sens pozitiv sau negativ), potrivit cerințelor exprimate. Astfel, receptivitatea (responsiveness) este legată de responsabilitate (accountability)79. În general, această dimensiune nu prezintă probleme speciale pentru definire. Eulau și Karps (1977) au demonstrat deja faptul că receptivitatea (responsiveness) este o modalitate de a combina reprezentarea (se poate adauga "în acțiune"), analizând-o în cele patru componente principale ale sale: în relație cu politicile aflate în centrul atenției publice, cu serviciile asigurate de persoanele și grupurile reprezentate, cu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
asigurate de persoanele și grupurile reprezentate, cu distribuirea beneficiilor materiale, către reprezentați, prin intermediul administrației publice sau într-o altă manieră, cu donarea unori bunuri simbolice care creează, consolidează și oferă un sentiment de încredere și sprijin din partea reprezentaților către reprezentanți. Receptivitatea pune mai degrabă probleme mult mai complicate în privința observațiilor empirice. Pe de o parte, se poate presupune că cetățenii, chiar și cei educați, informați și activi, sunt mereu conștienți de propriile dorințe și nevoi, chiar în situațiile în care noțiuni
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
multe țări, de-a lungul anilor, în special în cele din Europa occidentală (de câțiva ani au loc și în țările din America Latină și Europa de Est, și, ocazional, în alte state ale lumii 80). O a doua modalitate de măsurare a receptivității (responsiveness) poate fi indirect determinată observând empiric "distanța" dintre guvernanți și cei pe care îi guvernează pe baza anumitor politici, și nu doar prin prisma axei "stânga/ dreapta", așa cum au considerat unii cercetători (v. Lijphart, 1999, 286-288)81. Modalitatea cea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]