2,918 matches
-
poate fi grupat în mai multe tipuri distincte, numite grupe sanguine A, B, O (1900) și AB (1902). Această descoperire excepțională, care a făcut posibilă transfuzia de sânge de la o persoană la alta și a salvat nenumărate vieți, a fost recompensată în 1930 cu premiul Nobel. Sursa: www. sanatate.acasa.ro Culturile de țesuturi În 1907, biologul american Ross Granville Harrison a descoperit că țesuturile vii ar putea fi cultivate sau crescute în afara corpului uman, descoperire care va deveni una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Emil Palade (1912-2008), savant american de origine română, distins cu cel mai prestigios premiu în domeniul științei, premiul Nobel Pentru activitatea sa științifică și pentru rezultatele obținute de-a lungul timpului, George Emil Palade a fost în mai multe rânduri recompensat cu diverse premii. Cel mai prestigios premiu îl primește la 10 noiembrie 1974, în ziua comemorării încetării din viață al lui Alfred Nobel (1833-1896). Atunci i s-a decernat lui George Emil Palade Premiul Nobel pentru Medicină, împreună cu profesorii Albert
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
primesc premii, bonusuri la nivel colectiv și individual. Cei care distribuie astfel scrisori sunt distinși, pentru că, astfel, ei manifestă atenția pe care o acordă acțiunilor celorlalți și integrării valorilor Întreprinderii. Această sensibilitate În acțiune, precum și sugestiile utile și practici sunt recompensate cu bani. În timp ce, În Japonia, președinții de Întreprinderi fac, În general, puțin caz de angajații lor, la Musashino, dimpotrivă, patronul Își poate exprima admirația față de un angajat, atunci când acesta realizează ceva remarcabil, care contribuie la buna dezvoltare a ansamblului. Cei
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
lipsit disputele, fiindcă birourile locale voiau să-i păstreze pe acești experți de prim-rang. A trebuit ca responsabilii lor să fie convinși să-și dea acordul și să se implice ei Înșiși În SST. Nici un stimulent financiar deosebit nu recompensa participanții la program, dar angajamentul central al președintelui Hiroaki Shigeta a fost determinant. În constituirea acestui grup de dezbateri, conducerea a evitat personalitățile prea puternice, privilegiind În schimb profilurile potrivite pentru suscitarea emulației. Timp de două luni, grupul celor 24
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
grupuri de lucru tematice, precum și membri de onoare, aleși din rândul celor mai prestigioși reprezentanți ai managementului superior al principalelor companii japoneze. Adunarea Generală Anuală a KMSJ reunește câteva sute de participanți și acordă o serie de Premii KM ce recompensează atât grupuri mari ca au dezvoltat strategii de gestionare a cunoașterii originale și exemplare, cât și IMM-uri și chiar colectivități teritoriale. KMSJ Întreține colaborări cu celelalte continente prin asociații americane precum APQC, Telos din Marea Britanie sau INSEAD din Franța
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
societății civile, ale administrației sau economice. Figura 12. Câtă încredere aveți în următoarele instituții - procente pentru „foarte multă” și „multă” încredere Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2003 Să înțelegem oare din graficul de mai sus că încrederea acordată școlilor recompensează performanțele deosebite ale instituțiilor de profil sau că ea derivă mai degrabă dintr-o configurație a încrederii instituționale ce reflectă anumite structuri atitudinale sau o anumită raportare la structura instituțională a unei societăți? Să observăm pentru început că armata, școlile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
colectivitățile deprivate presupune eforturi de refacere a coeziunii sociale. Studiile recente au subliniat importanța școlii înseși în combaterea implicării adolescenților în activități deviante (Hoffman, 2003; Zeldin, 2004). Școala poate să promoveze definiții ale situației care se opun comportamentelor delincvente, să recompenseze activitățile prosociale și să le pedepsească pe cele deviante, să contribuie la supravegherea și implicarea tinerilor în activități convenționale și să ofere un sentiment de identitate socială și de apartenență care să se intercaleze între atracțiile asociațiilor diferențiale. Conștientizarea acestor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de activitate și de firmă analizat. Salarizarea se bazează pe o parte fixă și un sistem de bonusuri, în funcție de realizări și de poziționarea ierarhică. Muncitorii sunt remunerați după timpul lucrat, fără a se încuraja „umflarea” numărului de ore suplimentare, dar recompensându-se „asalturile” care sunt impuse de munca de șantier sau de finalizarea proiectelor. Pentru lucrul în afara Brașovului, se asigură cazare și masă gratuite. Sursă: ICCO Figura III.3 Nivelul câștigurilor salariale în cazul muncitorilor se situează peste media zonei Brașov
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice. Evitarea pedepsei și supunerea la normă apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 Ă al moralității hedonismului instrumental naiv. Conformarea la normă este sursă de beneficii, deci trebuie realizată pentru că, fiind recompensată, poate fi și plăcută în consecințele sale. II. Nivelul moralității convenționale (10-13 ani). Este nivelul conformării la normele exterioare și al jucării rolului de copil așa cum este acesta cerut de universul familiei și de alte grupuri de apartenență. Conformarea are
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mod direct pe școlar. a) În cadrul motivației extrinseci există: 1. Dorința de afiliere, când copilul merge la școală și învață conștiincios mai ales pentru a face plăcere familiei care se interesează de ce face la școală, îl laudă și, uneori, îl recompensează. La aceasta se adaugă, câteodată, și dorința de a corespunde așteptărilor învățătorului sau profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii din cartier, preocuparea de a face ceea ce fac în genere cei de vârsta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
două grupuri absolut la întâmplare, făcându-i însă pe subiecți să creadă că au fost incluși în grupul „Kandinsky” sau în grupul „Klee”, potrivit preferințelor estetice pe care le manifestaseră înaintea alcătuirii grupurilor. El le-a cerut apoi să-și recompenseze colegii de grup, precum și pe cei din grupul celălalt pentru participarea la experiment, și a constatat că subiecții favorizau în mod evident, în acordarea recompenselor, pe membrii grupului lor. Tajfel a conchis că discriminarea între grupuri poate apărea în condițiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o certitudine. El reprezintă una din problemele mari cu care se confruntă instituția educativă. Este școala un facilitator al mobilității sociale sau un mecanism pus în slujba perpetuării inegalităților sociale? Suntem nevoiți să admitem că, în ciuda străduinței ei de a recompensa meritele personale ale indivizilor, i se poate reproșa că nu face destul pentru a anihila efectele statusului socio-economic al elevilor. * Într-o admirabilă sinteză de psihologie socială aplicată în sfera educației, apărută de curând în limba română, J.M. Monteil (1997
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
relațiile amiabile dintre elevi, performanțele înalte și acceptarea profesorului de către clasă, în unele condiții stilul autoritar se dovedește și el util (Detsch și Hornstein, 1978). Când sarcina este structurată, liderul se bucură de simpatia membrilor și are puterea de a recompensa și pedepsi, conducerea autoritară poate determina obținerea unui randament excelent. De aceea, apreciem că profesorii eficienți sunt cei ce știu să țină o dreaptă cumpănă între controlul strâns și exigent și deplina libertate de decizie a clasei. Controlul exercitat de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau efortul ca aflându-se la originea succesului sau a eșecului școlar influențează maniera în care ei aplică sancțiunile. De exemplu, indiferent dacă elevii au abilități deosebite sau sunt mai puțin dotați, cei ce au depus mai mult efort sunt recompensați mai mult în caz de succes și sunt pedepsiți mai puțin în caz de eșec. Pe de altă parte, elevii slabi care vădesc o motivație deosebită primesc recompense mai mari decât elevii buni foarte motivați, iar elevii lipsiți de capacități
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inovator este unic și prin urmare original. Pryor, Hoag și O’Reilly (1969) au manipulat comportamentul inovator al delfinilor, oferind recompense pentru anumite manevre inovatoare de înot sau salturi executate în timpul unei ședințe de antrenament. Comportamentele inedite au fost permanent recompensate pe parcursul unei ședințe, fără a mai fi deloc recompensate în timpul altor ședințe. Drept rezultat, delfinii au început să dezvolte din ce în ce mai repede noile comportamente la fiecare nouă ședință. Epstein, Kirshnit, Lanza și Rubin (1984) au întrebuințat un sistem diferențiat de recompense
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și O’Reilly (1969) au manipulat comportamentul inovator al delfinilor, oferind recompense pentru anumite manevre inovatoare de înot sau salturi executate în timpul unei ședințe de antrenament. Comportamentele inedite au fost permanent recompensate pe parcursul unei ședințe, fără a mai fi deloc recompensate în timpul altor ședințe. Drept rezultat, delfinii au început să dezvolte din ce în ce mai repede noile comportamente la fiecare nouă ședință. Epstein, Kirshnit, Lanza și Rubin (1984) au întrebuințat un sistem diferențiat de recompense în condiționarea porumbeilor pentru: a) împingerea unei cutii de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și a cincea au avut la dispoziție zece minute pentru a „enumera toate modurile de folosință” ale unui obiect, a cărui denumire fusese notată pe tabla din clasă. În prima sesiune de cinci zile a studiului fiecare elev a fost recompensat. Proba experimentală a fost administrată în a șasea zi a investigației și a inclus: a) o dezbatere a tipurilor de gândire divergentă (fluență, flexibilitate, elaborare și originalitate); b) o competiție între cele două grupuri (create prin împărțirea clasei în două
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a inclus: a) o dezbatere a tipurilor de gândire divergentă (fluență, flexibilitate, elaborare și originalitate); b) o competiție între cele două grupuri (create prin împărțirea clasei în două jumătăți egale). Echipa care a obținut cele mai ridicate scoruri a fost recompensată în pauză cu lapte și biscuiți. Între a șaptea și a 25-a zi de lucru trebuia selectat unul dintre cei patru factori. Grupurile urmau să-și concentreze atenția asupra factorului respectiv și trebuiau din nou să concureze cu restul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abilități înalte care au primit recompense în urma finalizării probei au obținut scoruri inferioare celor ale subiecților cu abilități înalte privați de recompensă, iar subiecții cu abilități medii recompensați au obținut scoruri superioare celor care au executat testul fără a fi recompensați. Aceste efecte s-au observat la trei indicatori ai testelor de gândire divergentă, extinzându-se și asupra scorului total. În cazul testelor de vocabular și al matricelor progresive, efectele recompensei nu au fost semnificative. Rezumat Cercetarea operațională prezentată în subcapitolul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Walsh, 1976; Milgram și Feingold, 1977; vezi recenziile din Amabile, 1983a, 1996). În majoritatea acestor studii, subiecților li s-a arătat cum să aibă succes, adică „să fie creativi”, în îndeplinirea unui anumit tip de activitate și au fost recompensați pentru creșterea nivelului acestor comportamente. În mod specific, numeroase studii au folosit o formă de test de creativitate în care comportamentele vizate erau fluența (numărul de răspunsuri diferite), flexibilitatea (varietatea răspunsurilor), complexitatea (de exemplu, numărul cuvintelor din răspunsuri) și originalitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
complexitatea, fluența și flexibilitatea). În cazurile în care s-a constatat că recompensa a crescut originalitatea, subiecților li se ceruse anume să încerce să dea răspunsuri neobișnuite. În schimb, în lucrările precedente ce demonstrau efectul subminant pe care îl are recompensa asupra creativității au fost implicate activități mai euristice sau cu final deschis, cum ar fi scrierea unei povestiri sau executarea unui colaj. Atunci când Amabile (1979) a luat una dintre aceste activități euristice (realizarea unui colaj) și a făcut-o algoritmică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au primit răsplata fără a fi condiționați de respectiva activitate. Rezultatele au arătat că acei copii care urmaseră instructajul despre motivația intrinsecă nu numai că au eliminat efectele subminante ale recompensei, ci păreau să fie chiar mai creativi atunci când erau recompensați. La locul de muncă, evaluarea sau feedbackul informativ ori constructiv, sau care duce la recunoașterea rezultatelor creative poate, de asemenea, să favorizeze creativitatea (Amabile et al., 1996; Amabile și Gryskiewicz, 1989; Amabile și Gryskiewicz, 1987). În plus, studiile de caz
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai multe bunuri materiale este mai bine plasată pentru a sprijini procesul creativ. O societate mai bogată poate face ca informațiile să fie mai accesibile, permite o rată mai mare a specializării și experimentării și este mai bine pregăătită să recompenseze și să transpună în fapt ideile noi. Societățile care luptă pentru a-și asigura mijloacele de trai au mai puține șanse de a încuraja și de a recompensa apariția lucrurilor noi, mai ales dacă producerea lor este costisitoare. Doar societățile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai mare a specializării și experimentării și este mai bine pregăătită să recompenseze și să transpună în fapt ideile noi. Societățile care luptă pentru a-și asigura mijloacele de trai au mai puține șanse de a încuraja și de a recompensa apariția lucrurilor noi, mai ales dacă producerea lor este costisitoare. Doar societățile care au mari rezerve materiale își pot permite să construiască domuri, universități, laboratoare științifice. Până și compunerea muzicii, scrierea poeziilor sau pictarea tablourilor necesită o piață în care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a selecta agentul, deoarece pentru multe dintre serviciile oferite de stat (precum ordine publică sau protecție socială) nu există o multitudine de oferte comparabile care să se afle în competiție. De asemenea, actorii privați nu au capacitatea legală de a recompensa sau stimula autoritățile publice decât prin mecanismul indirect al votului (excepție făcând cel direct, dar ilegal, al corupției sau mecanismele intermediare, precum finanțarea campaniilor electorale). În cele din urmă, interesele pe care autoritățile publice se angajează să le urmărească nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]