3,419 matches
-
calitate, toate acestea aduc pe prim-plan serviciile. Serviciile publice, cele privind direct relațiile publice, Încep să ocupe un loc central În exigențele umane, În cerințele față de produse și instituții, În modul de viață al oamenilor. Economia serviciilor reprezintă o reconsiderare a paradigmelor de evaluare a activității economice, adică o schimbare (În zona socioculturală) a criteriilor valorice de evaluare, selectare și ierarhizare a diferitelor activități. În locul unei viziuni economiciste, prin care activitățile umane erau apreciate exclusiv (În orice caz, prioritar) pe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Încep a se comporta asemănător statutului (grupului) În care ar dori să intre pentru a convinge membrii acestuia că este credibil, că poate fi acceptat ca „unul dintre ei”. Accentul pus pe servicii conduce la subiectivizarea și axiologizarea economiilor, la reconsiderarea comportamentelor de consumator. Contrar unei decizii „raționale” pe criterii strict economice (se preferă produsul la fel de bun, dar mai ieftin), uneori se dorește un produs mai scump deoarece prețul ridicat „semnalizează” serviciul realizat de bunul respectiv. Astfel, cadourile marchează practicile economice
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ajuns o anumită economie națională etc. Serviciul nu mai este subordonat bunului, ci, dimpotrivă, bunurile Încep să fie concepute, proiectate, produse din perspectiva serviciilor pe care le vor satisface. Daniel Bell, În teoria sa privind societatea postindustrială, a dat o reconsiderare a serviciilor din perspectiva dezvoltării „Cuvântul «serviciiă desemnează lucruri diferite, iar În transformarea societății industriale Într-una postindustrială există stadii”<footnote Bell Daniel, The Coming of Post-industrial Society. A Venture in Social Forecasting, New York, Basic Books, inc., 1973, p. 73
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sau în serie, fiind legate între ele de o rețea de legături diverse și complexe, în cadrul căreia știința și tehnologia nu au întotdeauna rolul conducător, dar sunt factori favorizanți. Reînnoirea continuă a capacităților de inovare ale unei întreprinderi obligă la reconsiderări în ceea ce privește lanțul central al inovării, în sensul creșterii rolului cercetării în cadrul lanțului central de inovare, ceea ce permite identificarea a noi soluții tehnologice. Aceasta evidențiază unele limite ale modelului „lanțurilor de legături” și permite aprecierea că procesul de inovare trebuie abordat
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
discursive în care realitatea socială și identitățile individuale și de grup sunt constituite”, iar „lumea reală” și „interesele” sunt departe de a fi noțiuni clare (xe "Pringle"Pringle, xe "Watson"Watson, 1992, p. 64). Din abordările teoretice prezentate reiese o reconsiderare a relației femei/bărbați, a diferențelor dintre femei. xe "Pringle"Pringle și xe "Watson"Watson afirmă că feminismul nu mai poate apela la oconcepție esențialistă a „femeii”, la o identitate de gen sau la interese pe care le au în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
rețele de „oameni-cheie“ la toate nivelurile; fuzionări sau separări de departamente; repartizarea obiectivelor de Îndeplinit (a misiunilor); eliminarea sau Întărirea modalităților de control; standardizarea sau stabilirea gradului de standardizare; stabilirea sau Întreruperea canalelor de comunicare; revizuirea politicii de resurse umane: reconsiderarea criteriilor de angajare si de promovare, programarea periodică a rotației posturilor, structurarea programelor de specializare sau recalificare profesională (identificarea locurilor de muncă unde se face simțita nevoia unor astfel de programe și structurarea lor În vederea modificării configurației culturale a organizației
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
fiind mai degrabă concurente decât complementare”. În acest scop se pune problema ponderării predării, cercetării și serviciilor, care trebuie să scoată În evidență marea varietate a activităților unei profesuri; trebuie pledat ferm pentru integrarea tuturor componentelor activității academice În profesură. Reconsiderarea componentelor unei profesuri s-a impus “datorită creșterii presiunilor externe la care sunt supuși profesorii și ca o recunoaștere a nevoii de a reevalua profesia și prioritățile noastre și de a comunica publicului larg propria noastră Înțelegere asupra muncii noastre
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Întâlnit În toată lumea. În unele țări a fost nevoie de intervenții guvernamentale foarte ferme pentru a stopa degradarea calității. Scăderea calității În Întregul Învățământ românesc provine și din slaba pregătire psihopedagogică a celor de la catedră. Se impune de urgență o reconsiderare completă a pregătirii psihopedagogice. Pe parcursul activității la catedră apar aspecte cu care un diriginte, un profesor se confruntă În permanență. Profesorul diriginte se confruntă cu situații complet noi - violența stradală sau În familie, consumurile de droguri, devianțele juvenile sau sexuale
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
o rezultantă a proceselor fiziologice sau fiziopatologice proprii, se manifestă În cel puțin cinci domenii spectrale și anume: radiații gamma, radiații UV, radiații În spectrul vizibil, radiații IR, radiații În spectrul de radiofrecvență. Știința secolului XX ne obligă la o reconsiderare a naturii. Metodologia științifică actuală nu este neutră față de obiectul de cercetat, acesta fiind implicat În metoda de cercetare. Cuantica presupune angajarea și a subiectului În analiza obiectului de cercetat. Erwin Schrödinger spune: „Dacă se poate vorbi de o imagine
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a inoculat în doze mici, cu perseverență, internaționalismul comunistă. Aberație a ultimei mode intelectuale, care o reiterează pe cea din anii 30 fixată de Mircea Eliade în eseul A nu mai fi român, antieminescianismul care se înfățișează demonic sub chipul reconsiderării, relecturării critice și despărțirii de un Eminescu denaturat de ideologiile oficiale, este, în esență, un antiromânism, stimulat, printre altele, de pornirile de «urinare pe bisericiă (Tudor Arghezi) și de complexele europenizării. Volens-nolens, acțiunile demolatoare ale dilematorilor (care nu pot fi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Simpozionul Literar Chișinău-București, desfășurat în zilele de 7-14 iulie curent, a fost un eveniment cultural care a găzduit dezbateri vii și interesante, uneori chiar foarte aprinse. Cele două subiecte majore puse în discuție: „Literatura română postbelică: criterii de evaluare și reconsiderare” și „Europa și noi”, au oferit participanților un larg teren pentru schimburi de opinii, care au relevat încă o dată mari diferențe de percepție și înțelegere a temelor abordate. Faptul acesta nu a mai surprins însă pe nimeni, în orice caz
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
general, absența totală a spiritului critic - iată tot atâtea motive menite să te îndepărteze de asemenea „evenimente culturale”. Și pentru că, vorba lui Gellu Naum, teoria strică omenia, voi face o scurtă relatare de la lansarea cărții Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări - coordonator Mihail Dolgan, doctor „habilitat” (doctor hab. - cum scrie Literatura și Arta, obligându-l pe Nicolae Manolescu să decripteze sensul abrevierii, în timp ce, într-una din emisiunile sale de pe Pro TV, făcea revista presei culturale din Basarabia), lansare care a avut
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sunt de fapt 30) și cu Manole zece... Mulțumesc, dragă Mihai, că inspiratul tău cuvânt s-a auzit și în grădina ostenelilor mele literare”... Dumitru Matcovschi: „...De ce credem noi că descoperim acum America?... Despre ce fel de integrare, valorificare și reconsiderare poate fi vorba... Păi, noi, generația mea, a făcut lucrul acesta încă în anii ’70. Când mi-a fost tăiată de către cenzură cartea la Chișinău, eu am tipărit-o la Cluj. Cine din criticii noștri literari - „floarea criticii literare din
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
propria noastră istorie, ținută la secret până acum, vrem să descoperim aventurile individului confruntat cu lumea. Experiența Închisorilor comuniste, exilul, dedesubturile vieții politice totalitare au devenit, astăzi, teme predilecte. Atât pentru autori, aflați la ora, poate tardivă, dar binevenită, a reconsiderării sertarelor, dar și pentru cititori, care descoperă cu uimire un continent scufundat chiar sub propriile lor picioare. Nu trebuie pierdută din vedere dimensiunea axiologică pe care literatura autobiografică tinde s-o impună Întregii scări literare. Sub presiunea unor mărturii cutremurătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
prinsă într-un sistem de referințe de alte cărți, de alte texte, de alte fraze; este un nod într-o rețea". Michel Foucault Cuprins Cuvânt înainte (Constantin Dram) / 11 Argument / 17 Capitolul 1. Parodie romanescă vs. roman parodic. Pentru o reconsiderare a parodiei, azi / 21 Capitolul 2. Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și apariția romanului / 67 2.1. Definirea parodiei literare în Antichitate. De la etimologie la terminologie: primii teoreticieni / 67 2.2. Metamorfozele epicului în cheie parodică: de la satira
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ca gen al secundului, imitație a imitației, două subiecte intersectabile, cum s-a văzut, în operele literare de primă scenă ce aveau să schimbe pentru totdeauna configurația canonului literar universal. În secțiunea introductivă, "Parodie romanescă vs. roman parodic? Pentru o reconsiderare a parodiei, azi", sunt atent precizate și delimitate anumite moduri de înțelegere a parodiei în diferite perioade istorice. Trimiterea la noțiunile de teorie literară, la anumiți pași din istoria literaturii care s-au făcut atât de greoi din perspectiva asocierii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lucrările consultate (cele mai importante neținând de arealul cultural românesc, după cum precizează iarăși autoarea) este motivată de prezentarea unor clasificări, a unor tipologii, a unor mecanisme ce țin de puncționarea parodiei ca gen. Înțelegerea parodiei în cheie genettiană, dublată de reconsiderarea romanescului din punctul de vedere al operației de rescriere, conduce la o schematizare a grilei de interpretare aplicate aici și care constituie, în egală măsură, un punct esențial al volumului, fără de care nu s-ar putea trece la analiza propriu-zisă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
merită în dinamica formelor și chiar a ideologiilor literare, loc pe care nu și l-a câștigat umilindu-se, adulându-și modelele, ci atacându-le hotărât, ridiculizând și neuitând să glumească. Capitolul 1 Parodie romanescă vs. roman parodic. Pentru o reconsiderare a parodiei, azi Asemenea multor noțiuni din aria teoriei literare, și parodia are un istoric desfășurat pe o îndelungată perioadă de timp, este dificil de încadrat în tipare și de definit într-o formă singulară, definitivă. Alăturându-i, pentru a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
suscită încă numeroase probleme precum romanul metamorfozându-se continuu, în lumina ultimelor trei secole, din simplă specie a genului epic într-un gen în sine -, urmăm căile deschise de sociologia lecturii, ea însăși jucând, în modernitate, un rol definitiv în reconsiderarea operelor literare cu caracter parodic . "În roman, occidentalul modern va găsi tot", observa R.M. Albérès introducându-ne în aventura romanului occidental 2. Astăzi, ca și odinioară, el exercită o atracție puternică asupra cititorului de oriunde, dar și asupra editorilor care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
În sonetul parodic, forma sonetului nu constituie un gen, adică nu e forma unui ansamblu, ci obiect de reprezentare; aici, sonetul este eroul parodiei (...), mai profund sau mai supreficial, în fața noastră nu se află un sonet, ci imaginea sonetului". O reconsiderare generică, dar una care va marca definitiv perceperea și înțelegerea acestor opere, până în momentul în care romanul (supraspecie? supragen?) deține întâietatea scenei pe care au loc reprezentațiile formelor literare. Un gen negator prin excelență, care "degradează faptele" și este lipsit
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a văzut instituționalizat și deci neutralizat, fie a condus la independență, ca în cazul Norvegiei, Irlandei, Islandei și Maltei. Chiar de la începutul anilor '60, constatăm în țările occidentale o reapariție a clivajului între centru și periferie, concretizată printr-o nouă reconsiderare a periferiei. Din 1961 asistăm la trezirea mișcărilor flamande, scoțiene și galeze pentru autonomie, în același timp în care se creau Adunarea Valonă și Partidul celor din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
versus paradigma transmiterii și însușirii cunoștințelor 2.1. Finalitățile educației în fața schimbării de paradigmă Acuza tot mai evidentă adusă educației formale, sistemului educativ atual că nu formează explicit eficient, eficace pentru reușita, succesul socio-profesional ulterior finalizării programelor sale, a determinat reconsiderarea elementelor de bază ale acesteia. În primul rând, prin redefinirea problematicii finalităților sale, dar în contextul general al educației, concepută a se realiza de-a lungul întregii vieți, tocmai pentru continua dezvoltare a personalității, în raport cu așteptările proprii, ale societății, ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fel de mobilizare a achizițiilor. Și anume apare întrebarea: se poate încă miza, din perspectiva integrării socio-profesionale eficiente, eficace, doar pe transferul și aplicațiile simple ale achizițiilor școlare (cunoștințe, priceperi, abilități), în rezolvarea situațiilor-problemă ale realității? Sau este nevoie de reconsiderarea utilizării acestora, de recombinarea lor amplificată, de antrenarea și a altor achiziții noi, pentru rezolvări de performanță? Sau este nevoie de o mobilizare nouă, restructurare a tuturor achizițiilor, adaptare la situații și context, cu trecerea de la "metafora transferului de cunoștințe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în seamă afectele celorlalți în luarea unei decizii, de a accentua rolul motivației și al voinței. Alte cercetări în problemă (Brundrett și Silcock, 2002) comentează și argumentează atributele unei bune predări, de tip constructivist, prin micșorarea rolului transmiterii cunoștințelor, prin reconsiderarea rolului învățării și al educatului, prin afirmarea rolurilor manageriale în coordonarea-îndrumarea învățării, pentru a asigura înțelegerea învățării proprii, nu a celei predate. Argumentele de susținere au rezultat din compararea a trei modele ale realității acesteia, ca microparadigme: modelul cu centrare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modelul cu centrare pe educat și modelul cu centrare pe parteneriatul celor doi. Și ele au facilitat autorilor propunerea unui ghid de co-constructivism în predare, de achiziție a unor astfel de competențe și a normelor de obținere a succesului prin reconsiderarea "bunei predări", dar cu schimbarea condițiilor contextului practic, când toți acționează, prin roluri complementare și responsabilități specifice. Într-un asemenea model-ghid sintetic (Brundrett și Silcock, 2002, pp. 8-9), "buna predare" poate atinge ca standarde ale competenței dacă educatorul: • mizează pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]