61,325 matches
-
Apostol, nedreptățitul Octavian URSULESCU Da, nedreptățit, fiindcă vocea frumoasă și startul fulminant în carieră îi dădeau dreptul la o recunoaștere mai largă, iar primul său album solo (după prezențe pe discuri colective), apare abia la... 25 de ani de la debut! Ghinionul său s-a chemat, paradoxal, 1988, anul lansării cu Trofeu la Mamaia, fiindcă peste numai un an și jumătate
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
vâslesc în necunoscut. Slavă ție neputință bolnavă de încăpățânare. Cu toată stima." (Gh. Muscoi, Timișoara) * Pentru început, din grupajul trimis nouă de curând, am ales un singur poem, Fericire II, pentru a-l supune atenției eventualului cititor. Câteva date de recunoaștere. Născut în Pitești acum 28 de ani, ați urmat liceul teoretic "Ion Barbu" din Pitești, secția de informatică, v-ați înscris anul acesta la facultatea de limbi străine a universității Spiru Haret și sunteți profesor de limba și literatura română
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
Educație, Gala Operelor Naționale, Festivalul Internațional de Literatură sau Săptămâna Muzicii Românești -, Asociația Prietenii Operei „Ion Goia” a inițiat o sărbătoare culturală ieșeană pentru sfârșitul de an. Cu hotărârea de a reface tradiția de omagiere a personalităților naționale de largă recunoaștere, am propus invitarea Corului Național de Cameră „Madrigal” cu un concert de colinde, ca un arc peste timp în amintirea primului concert susținut în afara capitalei, după aproape zece ani de la înființare. Era vorba de evocarea inițiativei lui Marin Constantin de
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
ne-am simțit a fi pe deplin recunoscători discipolilor marelui dispărut. Deținând aceste informații și cunoscând că la 30 martie se împliniseră 90 de ani de la nașterea celui mai prolific documentarist pe tărâm muzical, constatând că au apărut doar puține recunoașteri publice, s-au demarat cu succes colaborarea cu Universitatea de Arte „George Enescu” în vederea acordării titlului de Doctor Honoris Causa lui Viorel Cosma. Invitând la Iași Corul Madrigal pentru un concert de colinde în preajma sărbătorii Nașterii Domnului, inițial s-a
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul» Al. I. BĂDULESCU Celebra soprană Mariana Nicolesco, laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice “în semn de recunoaștere a performanțelor sale pe scenele marilor teatre de operă ale lumii”, și Artist UNESCO pentru Pace “în semn de recunoaștere a angajamentului său în favoarea moștenirii muzicale, a creației artistice, a dialogului între culturi și a promovării idealurilor Organizației Națiunilor
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
mult decât cântul» Al. I. BĂDULESCU Celebra soprană Mariana Nicolesco, laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice “în semn de recunoaștere a performanțelor sale pe scenele marilor teatre de operă ale lumii”, și Artist UNESCO pentru Pace “în semn de recunoaștere a angajamentului său în favoarea moștenirii muzicale, a creației artistice, a dialogului între culturi și a promovării idealurilor Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură”, a pronunțat o cuvântare cu un formidabil impact la reuniunea de la Paris la care
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
presiunile "sistemului". Entuziasmul generat de victoria grupărilor partinice democratice (de dreapta, dar și de stânga) în 1996 s-a vădit însă prematur, lipsa de unitate, dar și modul de insinuare coruptivă practicat de componente ale numitului "sistem" ducând la cunoscuta recunoaștere a înfrângerii de către cel care trebuia să fie "vârful de lance al luptei cu Ťsistemulť", președintele Emil Constantinescu. Nefericita paranteză a guvernării conduse de CDR nu a împins, totuși, Bucureștiul spre "stânga", alegerile locale confirmând opțiunea politică evidentă a locuitorilor
O bătălie hotărâtoare by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8437_a_9762]
-
în care soiurile celorlalte țări ale părților contractante corespund cerințelor naționale ale țărilor părților contractante care au efectuat încercările de stat ale acestor soiuri, pentru acestea se emite document de protecție. 2. Protecția poate fi, de asemenea, realizată pe baza recunoașterii reciproce a documentelor de protecție de către instituțiile împuternicite ale părților contractante, pe cale bilaterală. Articolul 8 Protecția juridică a soiurilor se acordă pe o perioadă de 15 ani din momentul emiterii documentelor de protecție. În cazul în care legislația națională a
HOTĂRÎRE nr. 137 din 4 august 1988 pentru aprobarea Convenţiei cu privire, la protecţia juridică reciprocă a soiurilor de plante de cultura, încheiată la Moscova la 21 ianuarie 1988. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106728_a_108057]
-
constituționale pentru că organizațiile muncii reunite din R.S.F.I. să-și îndeplinească obligațiile care decurg din prezenta convenție. 2. Prin încercări de stat ale soiurilor în sensul prezenței convenții (al preambulului, art. 1, 2 și 7) se subînțelege încercarea soiurilor în scopul recunoașterii aprobării și protecției soiurilor, aflate în competența Comitetului Federal pentru Agricultură al R.S.F.I. 3. Pornind de la Constituția R.S.F.I., care conferă independența și responsabilitate organizațiilor muncii reunite, problemele recompensării folosirii soiurilor altei țări, prevăzute în art. 9 al prezenței convenții, sînt
HOTĂRÎRE nr. 137 din 4 august 1988 pentru aprobarea Convenţiei cu privire, la protecţia juridică reciprocă a soiurilor de plante de cultura, încheiată la Moscova la 21 ianuarie 1988. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106728_a_108057]
-
concert, Bucharest, october 29, 2001, Aula of Cantacuzino Palais footnote> Locul cu totul special în care a fost organizat recitalul a impus un program alcătuit exclusiv din compoziții românești. Dintre ale sale, Körössy a ales trei. For Oscar a fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Mihail Sadoveanu; chestori - Ioan Adam și G. Murnu; secretari - Emil Gârleanu și Ludovic Dauș; bibliotecar - Șt. O. Iosif; casier - Virgil Caraivan. După alegerea primului comitet, s-a lansat ideea unui congres al tuturor scriitorilor, care să aibă ca obiectiv central recunoașterea profesiunii și demnității de scriitor, îmbunătățirea condiției sale umane. în articolul Un Congres al scriitorilor, publicat în ziarul Minerva, din 12 iulie 1909, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel relevau: "Soarta literaturii moderne este cea mai de plâns din câte
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
Scurtu - cenzori; Natalia Anghel, Dimitrie Anghel, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Nanu și Corneliu Moldovanu - membri. Cu entuziasmul și tenacitatea cu care s-a dăruit, de la început, întemeierii Societății, Emil Gârleanu și-a asumat, ca președinte, rezolvarea unei probleme fun-da-mentale, și anume recunoașterea de către Parlamentul României a Societății Scriitorilor Români ca persoană morală. Hotărârea s-a votat la 20 ianuarie 1912 în Senat, cu un vot împotrivă, și la 21 februarie 1912 în Adunarea deputaților, cu 4 voturi contra. Au existat și astfel
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
scriitorilor. Textul legii s-a publicat în Monitorul oficial din 1912, p. 13.338. în darea de seamă asupra activității depuse de la 25 noiembrie 1911 până la 25 noiembrie 1912, când și-a încheiat mandatul de președinte Emil Gârleanu saluta entuziast "recunoașterea Societății Scriitorilor Români ca persoană morală, așezată deci moralmente și din punct de vedere legal, pe adevărata temelia pe care generațiile viitoare de scriitori vor fi chemate să ridice marele lăcaș al scrisului românesc." Timp de patru decenii, din 1908
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
toate punctele de vedere. O sală plină sau arhiplină, cum a fost de atîtea ori - să ne amintim Galele de la Sala Palatului! - o sală care să-ți bucure orgoliul văzînd greii breslei este, din capul locului, un pariu cîștigat. O recunoaștere a mizei, a importanței premiilor, a nominalizărilor, un impact serios printre făcătorii de teatru, precum și printre iubitorii lor. O astfel de imagine, însă, îmi șoptește că ceva e putred în Danemarca... Îi văd, căutîndu-și locul, pe Emil Boroghină și pe
Doamne, Dumnezeule, e singura sărbătoare a breslei! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8560_a_9885]
-
deja în vârful topurilor literare: scriitorul spaniol contemporan cel mai cunoscut în întreaga lume, cel mai bine cotat, cu numărul cel mai mare de cărți traduse, de exemplare vândute etc. impresionează prin dublul succes care se ivește atât de rar: recunoașterea academică (din 2003 este membru al Academiei Regale Spaniole) și iubirea publicului larg. Se poate realiza un consistent studiu de caz pe traseul scriitorului spaniol urmărind felul cum s-a impus, cum și-a construit opera și celebritatea. Jurnalismul practicat
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
prea stăruitoarele studii asupra genezei, circulației și tipologiei baladei și colindei cu aceeași temă, interesul autorului se îndreaptă spre mecanismul retorico-ficțional al celebrei cântări, spre modelele formante, ritualistic (colinda) și poematic (balada). Și după ce Premiul Herder i-a adus autorului recunoașterea pe plan european, el a socotit că trebuie să se adreseze în continuare și specialiștilor străini, mărturie stând volumul Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum in europäischen Kontext, tradus de Albrecht Zweier și prefațat, fapt semnificativ, de prof. univ.
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
răbufnirilor sale de gladiator retoric. Te lași în voia umorilor în care fierbe și pescuiești numai acele intuiții de care simți că te leagă o afinitate spontană. Pe scurt, îl îndrăgești încărcîndu-te cu febra lui. Genul acesta de lectură prin recunoaștere e supus selecției capricioase a apelor în care te scalzi. Nu reții decît răutățile care ți se potrivesc și nu te atrag decît diatribele a căror cruzime, savurînd-o după plac, te molipsește cu otrava ei. Neajunsul este că în altă
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
perfect asemănătoare cu alte țări din blocul comunist, iar dacă ne-am referi doar la Rusia, nume ca Sofia Gubaidulina, Alfred Schnittke (ambii stabiliți tot în Germania), vorbesc despre anvergura fenomenului. Devoalează-ne procesul, poate labirintic, ce a dus spre recunoașterea profesională și acceptarea ta în elita muzicală internațională. V.D.: ...a fost un proces continuu pe care nici nu l-am înregistrat ca atare, pentru că preocuparea mea majoră era să fac pas cu pas drumul mai departe... Explicația cea mai simplă
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
trebuie tratată cu înțelegere polifonică.... B.T.: ... dar care reclamă și o lectură “intertextuală”, reglată de un fin contrapunct psihologic. Tot atât de împlinită ca și activitatea componistică este și munca ta la catedră. Și în acest caz, experiența acumulată este impresionantă, iar recunoașterea, pe măsură. Începutul se leagă de București, unde ai fost profesoară la Liceul de Muzică “George Enescu”, apoi traseul a incorporat colaborări cu instituții de învățământ de prestigiu din Germania, țara ta de adopție. Ai predat la Hochschule für Evangelische
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
București, și pe care abia acum am finalizat-o. Va fi cântată în primă audiție în decembrie, la Karlsruhe, la Hochschule für Musik, unde se organizează un workshop și concerte cu piese de-ale mele (zum 60). B.T. Este o recunoaștere binemeritată, venită din partea oamenilor de cultură din Germania, care celebrează valoarea ta ca artist, ca om. Cât despre piesa recent finalizată, cred că o putem considera un culoar temporal de uniune între cele două etape ale vieții, așa cum Dunărea unește
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
prin stereotipie. A intervenit, evident, și factorul comercial. Poveștile cu și despre extratereștri îngroașă frumușel conturile autorilor specializați, ceea ce nu s-ar fi întîmplat dacă aceiași purtători ai condeiului s-ar fi situat pe poziții lucide. Asta ar fi presupus recunoașterea faptului elementar că materia superior organizată, apariția vieții și, în cadrul ei, a omului reprezintă, în totalitate, un lanț de accidente. Pe același mărunt glob terestru, ruperea legăturii între continente a făcut ca fauna lor să evolueze distinct, iar cangurul și
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
de categoria eticului ori antropologicului. Exaltările, cât și surdinările arbitrare s-au dovedit, inevitabil, contraproductive. De pildă, minimizarea genului etnicist, cu o anume finalitate identitară, a iscat o reacție inversă, de maximizare a angajării actorilor, în special impresariali, întru obținerea recunoașterii unor limbaje sonore noi sau intens resuscitate. Paralel, a apărut o nouă mentalitate care dorește să țină mai mult seama de diferitele componente ale diversității. Acest fenomen se explică în parte prin întețirea fără precedent a schimburilor intermuzicale, dar și
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
Recunoașteri Crasna ȘIPOȘ Este o adevărată bucurie să constatăm că mai există oameni în cazul cărora respectul față de artiștii de vază nu este o vorbă goală. În această categorie intră, la loc de cinste, ”mareșalul” Ion Antonescu. După ce, de Sf. Ioan
Recunoa?teri by Crasna ?IPO? () [Corola-journal/Journalistic/83984_a_85309]
-
la Praga și în Cehia, invitată la decernarea Marelui Premiu ”Concertíno - Praga”, pe care l-a obținut, ca reprezentantă a României în 2013. Dintre laureații cu premiul 1 și premiile speciale la Câmpina, violoniști, care au în palmares încă multe recunoașteri pe scene de concert și concursuri în România și Europa și care au susținut concerte la Câmpina, Sinaia (Muzeul memorial G. Enescu) și Filarmonica ”G. Enescu” (saLa mică) în cadrul ciclului “Concertele de marți” pentru tineri interpreți de valoare, violonista Darya
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
pe versuri de Eminescu - Și dacă... -, dedicat maestrului Tașcău și venerabilului său cor). Etalon al muzicii corale românești contemporane (Premiul Internațional „Alexandru Pașcanu”, acordat de Fundația Corală „Madrigal” în anul 2000), Corul de Cameră „Ion Vidu” a dobândit o certă recunoaștere internațională, cucerind laurii unor prestigioase concursuri corale la Karditsa (Grecia, 1994), Montreux (1997), Llangollen (Țara Galilor, 1999) și Preveza (Grecia, 2000). În 10 decembrie 2007 a reprezentat România, într-un concert susținut în fața altarului bisericii ortodoxe lugojene cu hramul „Adormirea
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]