2,014 matches
-
anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate, determinant în comunicările din sfera politică. Din această perspectivă, limbajul politic poate fi supus unor transformări (de conservare, complicare, simplificare, reordonare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fie de sfera narativă, fie de regimul poetic"231. În acest sens, lectura contrastivă a creației beletristice și a celei publicistice relevă o serie de mijloace comune și înclinația spre retorism, specifică întregului limbaj eminescian. Exegeza eminesciană consacră pagini numeroase recurenței unor teme, imagini, motive, expresii în poezia și publicistica eminesciană, apropierile dintre cele două domenii relevând încă o dată organicitatea scrisului eminescian. În fond, și creația literară și publicistica sunt moduri de manifestare a personalității creatoare a autorului, exprimând atitudini fundamentale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în secvența de unități lingvistice (propoziții, fraze). Analiza coeziunii unui text are ca premisă înțelegerea acestuia ca o textură în care fenomene lingvistice diferite asigură simultan continuitatea și progresia textului. Printre factorii de unitate ai articolelor publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din paginile Timpului, în care subliniază dreptul istoric al României asupra Dobrogei. În articolul "Anexarea Dobrogei", pornind de la o bogată documentație, jurnalistul propune o incursiune în istoria acestei provincii. Printre mijloacele de realizare a coeziunii sintactice în textul amintit remarcăm recurența unor sintagme lexicale precum Tratatul de la Berlin, luarea în posesiune a Dobrogei, Tratatul de la Paris, populațiunile Dobrogei, retrocedarea Basarabiei, care asigură continuitatea și progresia textului publicistic. La nivel morfologic, evidențiem unitatea sistemului pronominal (predomină formele de persoana I plural, semn
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
caracter didactic, polemici, excursuri istorice, note informative, caracterizate prin rețele distincte de relații intratextuale. Fiecare articol poate fi interpretat individual, ca text de sine stătător, sau ca parte componentă a ansamblului publicistic, implicată într-o rețea complexă de relații intertextuale. Recurența unor sintagme și chiar a unor fraze întregi impune integrarea textelor în cadrul mai vast al jurnalisticii poetului, contribuind astfel la identificarea unor constante topografice la nivelul organizării sintactice. Complexitatea sintactică a publicisticii eminesciene este determinată atât de numărul elementelor componente
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
profunzime, specifice limbajului publicistic eminescian, care imprimă articolelor o gramatică particulară, dincolo de variabilele organizării de suprafață (pamflet, cronică, notă informativă, articol polemic etc.). Abordarea transfrastică a permis identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană, dintre care amintim: recurența unor secvențe lingvistice, utilizarea conectorilor interfrastici, unitatea sistemului pronominal și verbal, prezența deicticelor, folosirea pro-formelor, cultivarea paralelismului și a anaforei ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolului, distingem organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența intercalărilor, folosirea cu predilecție a paralelismului sintactic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
masivă la vârstnici se caracterizează printr-un prognostic infaust (62), orice posibil risc de sângerare este cel mai probabil compensat de potențialele beneficii. La pacienții cu embolie pulmonară non-masivă, stabili hemodinamic, anticoagularea reprezintă terapia optimă. Eficiența heparinei nefracționate privind scăderea recurenței tromboembolismului venos a fost demonstrată într-un studiu condus de Hull care a inclus 115 pacienți (82% dintre ei cu vârsta peste 60 de ani) (63). Autorii studiului au arătat că doar 1,6% dintre pacienții cu valori ale timpului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
de ani) (63). Autorii studiului au arătat că doar 1,6% dintre pacienții cu valori ale timpului de tromboplastină parțial activat (aPTT) în limite terapeutice au dezvoltat un episod recurent de tromboembolism venos, spre deosebire de subiecții cu aPTT subterapeutic la care recurențele s-au înregistrat la 25% (63). Un alt studiu condus de Prandoni care a inclus 360 de pacienți cu vârsta medie de 66 de ani a arătat că lipsa atingerii valorilor terapeutice ale aPTT-ului în primele 24 de ore
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
condus de Prandoni care a inclus 360 de pacienți cu vârsta medie de 66 de ani a arătat că lipsa atingerii valorilor terapeutice ale aPTT-ului în primele 24 de ore de la inițierea heparinei nefracționate a determinat rate înalte ale recurenței tromboembo-lis-mului venos (8,2% versus 2,7%) (64). Conform studiilor, vârsta înaintată reprezintă un factor de risc atât pentru sângerare, cât și pentru hemoragii majore. Astfel, riscul crește de 1,4 ori, respectiv 1,6 ori per decadă de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
clinico-imagistică:leucoaraioza periventriculară mai ales la nivelul coarnelor frontale ale sistemului ventricular se asociază cu deficit cognitiv și alterarea performanțelor motorii (8); leucoaraioza subcorticală este responsabilă de sindromul depresiv la vârstnici (9); ‒ gradul de leucoaraioză se corelează cu riscul de recurență al AVC (10). Studiile pe animale de experiență au demonstrat că modificările substanței albe legate de vârstă cresc vulnerabilitatea axonală pentru ischemie (scade performanța Na+- și K+-ATP-azei în menținerea schimburilor membranare) (11). De asemenea, s-a demonstrat experimental, că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
Pacientul vârstnic prezintă în general o stare mai gravă comparativ cu același teritoriu arterial afectat la un pacient mai tânăr, cu aceeași factori de risc. Pacienții vârstnici care au prezentat un AVC sau chiar o formă de AIT au o recurență posibilă mult mai mare decât pacien ii tineri. Vârsta înaintată este considerată ca factor de risc independent pentru prognosticul imediat sau la distanță al unui AVC. Aspectul de gravitate mai mare al unui pacient în momentul acut al unui AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
unor deficite cu un potențial scăzut de recuperare și reintegrare la domiciliu, ceea ce impune mobilizarea unor resurse de asistență mai importante decât la pacienții mai tineri cu AVC (49). În plus, pacienții în vârstă au un risc mai mare de recurență a AVC (50). Factorii care influențează evoluția defavorabilă la pacienții în vârstă cu AVC sunt:frecvența mai mare a AVC cardioembolic;severitatea clinică crescută a AVC, în special la persoanele de sex feminin; numărul crescut de comorbidități și polimedicația;statusul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
de BAC sunt stabilite de American College of Cardiology (ACC) și de American Heart Association (AHA) (8) (tabelul 21.5). Alte indicații de revascularizare chirurgicală presupun angina instabilă, angina precoce postinfarct, infarct acut cu șoc cardiogen, eșecul APTL, reintervenții pentru recurența simptomatologiei (rezervată cazurilor cu simptomatologie refractară), stenoze coronariene la pacienți care au indicație chirurgicală cardiacă pentru alte patologii (valvulopatii, miomectomie septală, defecte septale, anomalii congenitale ale arterelor coronariene, defecte septale). Prezența leziunilor coronariene crește semnificativ mortalitatea perioperatorie la pacienții ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
elective cu FEVS peste 40% fiind de 1-2% (caseta 21.4) (7). 21.3.5.1. Complicații ale BAC cu vene Consecințele eșecului grefelor venoase se evaluează în termeni de creștere a mortalității, a incidenței infarctului miocardic postoperator tardiv, de recurență a anginei pectorale cu necesitatea reintervenției chirurgicale la o treime dintre pacienți în decurs de 10 ani după BAC. În cursul primei luni postoperator, principala complicație care poate surveni o constituie tromboza secundară unei etiologii plurifactoriale, rezultată din lezarea iatrogenă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
de transplant și a defini atitudinea terapeutică [6, 56]. Pacienții cu rezecții hepatice pentru CHC Deși, nu există un consens asupra strategiei de screening, se consideră că pacienții rezecați pentru CHC trebuie incluși într-un program de supraveghere pentru surprinderea recurențelor și diversificarea mijloacelor de investigații. Se propune efectuarea de studii imagistice secvențiale la 3-6 luni pe o durată de 2 ani, apoi anual și determinarea AFP, dacă a fost crescută prerezecție la intervale de 3 luni timp de 2 ani
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
anual și determinarea AFP, dacă a fost crescută prerezecție la intervale de 3 luni timp de 2 ani și apoi la intervale de 6 luni [57]. Pacienții transplantați Pacienții care se incadrează în criteriile Milano au o supraviețuire liberă de recurențe la 4 ani de 92%, în timp ce aceia care au depășit aceste criterii au un risc de recurență la 4 ani de 50-60% [58]. Strategia de supraveghere posttransplant este controversată, având în vedere că numai 1% dintre pacienții cu recurență pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
ani și apoi la intervale de 6 luni [57]. Pacienții transplantați Pacienții care se incadrează în criteriile Milano au o supraviețuire liberă de recurențe la 4 ani de 92%, în timp ce aceia care au depășit aceste criterii au un risc de recurență la 4 ani de 50-60% [58]. Strategia de supraveghere posttransplant este controversată, având în vedere că numai 1% dintre pacienții cu recurență pe ficatul transplantat ar beneficia de posibilități terapeutice curative [59, 60]. Costul screeningului prin imagistică secțională la intervale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
de recurențe la 4 ani de 92%, în timp ce aceia care au depășit aceste criterii au un risc de recurență la 4 ani de 50-60% [58]. Strategia de supraveghere posttransplant este controversată, având în vedere că numai 1% dintre pacienții cu recurență pe ficatul transplantat ar beneficia de posibilități terapeutice curative [59, 60]. Costul screeningului prin imagistică secțională la intervale de 6 luni, în condițiile în care s-ar screeninza 100 de pacienți timp de 2 ani, cu evidențierea unei singure recurențe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
recurență pe ficatul transplantat ar beneficia de posibilități terapeutice curative [59, 60]. Costul screeningului prin imagistică secțională la intervale de 6 luni, în condițiile în care s-ar screeninza 100 de pacienți timp de 2 ani, cu evidențierea unei singure recurențe care s-ar încadra în criterii de curabilitate, s-ar ridica la mai mult de 100.000 de USD [58]. Sintetizând datele disponibile și indicațiile care reies din ghiduri și consensuri se pot defini grupurile populaționale susceptibile pentru a fi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
prezentă în serul fetal dispare la câteva săptămâni după naștere. În hepatita cronică virală B și în ciroza hepatică creșterea AFP reprezintă un indicator pentru dezvoltarea hepatocarcinomului [19,20]. Un nivel crescut al AFP înainte de hepatectomie poate fi predictor pentru recurența HCC după rezecție [21-24]. Sensibilitatea și specificitatea diagnosticului HCC crește semnificativ la 77% respectiv 81% dacă determinarea AFP se utilizează în combinație cu a glypicanului 3 (GPC3) [25-27]. METABOLISMUL LIPIDIC Ficatul are un rol important în metabolismul colesterolului și în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
lezării termice a ductelor biliare în zona de RFA. În general, se resoarbe spontan în maximum 4 luni [85]. Este necesară urmărirea atentă și ritmică a pacienților care au suferit RFA pentru identificarea progresiei tumorale locale (fig. 60) sau apariției recurențelor tumorale adiacente ariei de ablație sau la distanță, precum și pentru identificarea complicațiilor (fig. 57, 58, 59). În general, se practică în continuare controlul la 3 luni timp de un an și apoi urmărirea la interval de 6 luni [88] În
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
de 3-4 luni pentru identificarea recăderilor. MONITORIZAREA PACIENȚILOR DUPĂ REZECȚIE HEPATICĂ Rezecția hepatică este rezervată CHC asociat cu ciroza Child Plugh A. Deși complicațiile perioperatorii s-au redus în ultima vreme și s-a îmbunătățit supraviețuirea pe termen lung, rata recurențelor postoperatorii rămâne ridicată [92]. În peste 80% din cazurile de recidivă post rezecție hepatică aceasta apare pe ficatul restant [93]. Se pare că recurențele precoce, în primii doi ani, sunt de fapt metastaze oculte în momentul intervenției, în timp ce recidivele tardive
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
perioperatorii s-au redus în ultima vreme și s-a îmbunătățit supraviețuirea pe termen lung, rata recurențelor postoperatorii rămâne ridicată [92]. În peste 80% din cazurile de recidivă post rezecție hepatică aceasta apare pe ficatul restant [93]. Se pare că recurențele precoce, în primii doi ani, sunt de fapt metastaze oculte în momentul intervenției, în timp ce recidivele tardive reprezintă tumori apărute de novo [94-96]. În mod curent [97] supravegherea pacienților după rezecția hepatică pentru CHC se face prin ecografie sau CT la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
oculte în momentul intervenției, în timp ce recidivele tardive reprezintă tumori apărute de novo [94-96]. În mod curent [97] supravegherea pacienților după rezecția hepatică pentru CHC se face prin ecografie sau CT la intervale de 3 luni, cu scopul de a depista recurențele precoce care ar putea fi tratate eficient prin rezecție, ablație sau TACE. Această supraveghere agresivă se face în primii doi ani. Dacă în acest interval de timp nu au apărut recăderi, supravegherea se face ca pentru restul pacienților cirotici, la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
99]. MONITORIZAREA PACIENȚILOR DUPĂ TRANSPLANT HEPATIC Transplantul hepatic oferă șanșa vindecării complete în cazul pacienților la care anterior s-a practicat rezecția tumorii. Tehnicile de ablație sau TACE sunt folosite și ele în așteptarea transplantului. Prognosticul post transplant depinde de recurența CHC, de intervalul de timp și sediul apariției acesteia. Din păcate, recidiva apare în 10-60% din cazuri [100-104], în relație și cu modul de selecție a pacienților la care se practică rezecția, existând centre unde se practică o chirurgie mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]