17,060 matches
-
ale lui Felix Aderca, din Mărturia unei generații, corespund condiției schițate mai sus.O excelentă culegere de interviuri contemporane poartă titlul calin-provocator Armele seducției, fiind semnată de Dora Pavel. Înzestrată romancieră, autoarea își explică "seducția" prin factura întrebărilor la care recurge, întrebări ce ar constitui un soi de capcane într-o întreprindere "vînătorească", astfel încît "prada" potențială, "ca sub hipnoză", "își dezvelește singură pieptul, riscînd de foarte multe ori chiar lovitura nesigură, neizbăvitoare". Prezumție ea însăși seducătoare! Urmînd o confirmare a
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
o încercare nereușită de sinucidere, și-a pus în aplicarea voința de a sfârși cu viața. L-a făcut pe Malraux executor testamentar și acesta s-a achitat exemplar de misiune. Motivul sinuciderii reapare în romanele lui Drieu. Înainte de a recurge la gestul final, scriitorul exersa diferitele ipostaze. La fel, Malraux se ocupă de provocarea morții, în proprie regie în Antimemorii. Limitele angajării Există personaje care degajă un farmec, exercită o seducție și totodată stârnesc prin anumite trăsături repulsie. Nu mă
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
din țara vecină" (Ziua, 5.01.2008). În ceea ce privește sinonimele zăpadă - omăt - nea, constatăm că primul - standard, neutru - este și cel mai folosit, în toate contextele posibile. Omăt - marcat în dicționare ca popular - apare totuși ca o soluție la care ziariștii recurg destul de des pentru a evita repetiția: "tonele de omăt înghețat" (Antena3 - 8.01.2007); "stratul de omăt are aproape un metru" (antena 1.ro, 28.11.2007), "mulți șoferi au rămas blocați în omăt" (România liberă, 8.01.2008). Nea
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
de explicare a ceva pe care altfel nu-l pot explica. Taina e dreptul de veto pe care natura îl exercită împotriva orgoliului nostru înțelegător. Pentru Basarab Nicolescu, umilința pe care o îndură ambiția înțelegătoare a științelor poate fi micșorată recurgînd la filozofia lui Böhme. Viziunea gnosticului poate fi folosită ca un instrument simbolic de descifrare a universului. Premisa de bază a autorului român este că, dacă știința a apărut în Occident, fenomenul nu a fost rodul unei întîmplări: ceva trebuie
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
pe diarist "prin nesinceritatea, falsitatea și infatuarea autorului. Spune numai ceea ce-i convine lui și așa cum îi place să se înfățișeze.(...) Numai Dimitrie Stelaru, înr-o carte de Ťamintiriť (toate trucate), publicată acum vreo șapte-opt ani (nu-mi mai amintesc titlul), recurgea la atîtea exagerări și falsuri. însă era Dimitrie Stelaru, poetul căruia nu i se putea pretinde nici un gram de conștiință literară. Marin Preda se erijează tocmai într-un apărător al Ťconștiințeiť și de aceea afirmațiile lui îl acuză mai rău
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
golește suprafețele, fără a le împuțina vibrația gris-pământie sau azurie a fundalului. Așează apoi pe aceste suprafețe, cu discreție și calculată disimetrie, unul dintre motivele sale predilecte: lacul, planta, curcubeul. Pe la mijlocul carierei sale de o jumătate de veac, Nicodim a recurs constant la o formă ritualizată, cu decupaj precis și prezență eponimică: inima. Ziditor de masă de altar din chirpici ( lucrare care a figurat pe afișul expoziției itinerate din 2003, de la Mogoșoaia spre Italia, în 2004-5, și Franța, în 2006), Nicodim
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
a nelipsiților lui amici la o celulă muncitorească de cartier, încheiată lamentabil, scoate și mai bine în relief nivelul la care se situează și unii și alții. Frecventată de pensionari și mai confuzi decît cei din tutungeria lui Zoffi, dar recurgînd la un limbaj diferit (contradicții, gîndire dialectică, ideologie reacționară, luptă de clasă, lupta intelectualilor împotriva forțelor reacționare, liberali de doi bani), celula din povestirea lui Celati surprinde căderea în derizoriu a unui fenomen cîndva meritoriu, tratat cu respect de literatura
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
sensul de protest la real. Aci intervine, din păcate, un handicap al recepției diaristului, incomprehensiv la noile forme literare: "Fiindcă nu au libertatea să spună ceea ce simt și gîndesc, ceea e năzuiesc (așa cum am avut noi în prima tinerețe), ei recurg la un formalism unde orice aberație e permisă și de unde nu se mai înțelege nimic. Așa sună poezia actuală, așa sună o bună parte a prozei din zilele noastre. Deoarece sînt obligați să participe la Istorie, scriitorii de azi întorc
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
compilezi de unde poți și conspectezi de unde nimerești, în speranța vană că laurii recunoașterii se vor pogorî asupra ta într-un final. Dar de ce recunoaștere, te întrebi, mai avea nevoie Gabriel Liiceanu în 2006, cînd a publicat cartea Despre minciună, ca să recurgă la plagierea lui Heidegger sau Creția? Ce om cu scaun la cap ar putea crede că un intelectual precum Gabriel Liiceanu, sub a cărui influență culturală s-a format în ultimii 17 ani o nouă generație de filozofi și care
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
pojghița comună a sensului lor uzual și le scoate în față etimologia punînd-o în slujba unei idei. Iar Heidegger chiar așa procedează cu termenii pe care vrea să-i încarce cu virtuți speculative, toate îmbinările și dezbinările lexicale la care recurge sprijinindu-se pe o semnificație inițială a particulelor folosite. În germană și da-ul și sein-ul din cuvîntul Dasein au sens de sine stătător, iar modul în care Heidegger definește Dasein-ul e perfect plauzibil. O altă distincție fundamentală în
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
autopsie" (disecie, n.m.). De aici, pornirea studenilor rom?i spre antisemitism. "Resentimentul ?potriva evreilor a ajuns ?tr-un asemenea punct, ?c? a trebuit s?se ?chid?universit?ile, ceea ce constituie o m?ur?crud? la care a fost nevoie s? se recurg? ?treaga situaie e dezagreabil?pentru noi țoi." ?tr-un alt context ?rudit, Regina ine s?declare i s?accentueze: "Detest persecuia ? orice form?i doresc că s?nu existe persecuii sau ur?de râs? M??tristeaz?acest lucru." C?d i
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
din categoria divinului, se înscriu în aceeași galerie de chipuri unice, de existențe ireductibile, pentru care nu este necesară descrierea psihosomatică, ci fixarea definitivă, lipsită de orice ezitare, în imagini emblematice. Și aici, ca și în cazul figurilor biblice, pictorul recurge la același tip de codificare și la aceleași formule de cercetare stilistică. Îmbinînd hieratica bizantină și postbizantină, prelucrată, la rîndul ei, în funcție de o permanentă nevoie de mișcare a imaginii, cu întreaga civilizație a portretului de factură clasică și modernă, Vladimir
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
descrieri, etc., ca în volumul din 1986 Danubio, cu o foarte bună versiune românească datorată lui Adrian Niculescu: Danubius, Univers, București, 1994. Ca scriitor, Marco Santagata de la Universitatea de Studii din Pisa, autor de lucrări docte, obligatorii pentru specialiști, a recurs de la bun început la instrumentele specifice, cînd s-a consacrat romanescului; chiar și atunci cînd autobiograficul predomină, ca în cartea de debut, Tata n-a fost comunist (Il papŕ non č stato comunista, Guanda, Parma; premiul Bellonci-Inedit, 1996). Mai mult
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
-l sprijine de la distanță: ca și în artă, va interpune între sine și ceilalți un ecran protector. Sentimentul deșertăciunii lucrurilor și al inutilității strădaniei spre care îl conduce noianul de amintiri, nu anihilează însă niciodată, în mereu-contradictoriul Petrarca vanitatea: el recurge cu deliberat cinism la retorică, la artificiu, pentru a nu-și știrbi faima sau avantajul - real sau presupus, uneori mitizat - față de ceilalți. Zăbovește cu gîndul nu doar asupra închistării oamenilor bisericii (ca atunci cînd își spune că "în străfundul lui
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
creația. Poate că în arta de la noi a apărut o nouă specie, aceea a idealiștilor care cu banii europeni de azi așteaptă gloria autohtonă de mîine. însă pînă la banii europeni, care să zicem că n-au miros, artistul român recurge în continuare la finanțarea românească. Iar aici se întîlnește cu obstacolele noastre locale, mai rele decît marșandizarea capitalistă. Culmea e că cei care izbutesc să mulgă vaca subvențiilor autohtone o fac fie în numele unui trecut devenit îndoielnic, fie în numele unei
Marșandizarea artei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9953_a_11278]
-
se pune, încă din Argument, altfel problema vîrstelor, dintr-o perspectivă general-umană și totodată perfect ancorată în actualitate: "Astăzi, parcă un vis de Ťtinerețe veșnicăť a-nceput să bîntuie mai peste tot în lume. Dacă ai bani (mulți bani!), poți recurge la operații estetice, la Ťfeișiăluriť, fitness-uri și alte finesuri; dacă nu, chiar și o dietă ruptă de prin reviste e bună... Ideea e că lumea nu se mai suportă îmbătrînind! Acest proces (firesc) este declarat Ťindezirabilť și Ťreversibilť. Apar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
însă, extras dintr-o carte a lui Pompiliu Crăciunescu pare a le-ntrece pe toate: "Într-o operă non-canonică, recurențele chreodei și raporturile incertitudinale se manifestă pe deplin, printr-un permanent dinamism contradictorial magmatic. Cele patru stoikeia la care am recurs spre a indica răspântiile tensionale ale poeziei secolului al XX-lea, se regăsesc în opera eminesciană ca unde magmatice în plină desfășurare epirogenetică." Cronicarul mărturisește că a xerografiat avid, în 1998, revista pe a cărei primă pagină era reprodusă bancnota
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
Mihail Sebastian. Ipotetic sau documentar. Iată o confuzie pe care numai Dumitru Crudu ne-ar putea-o desluși. Să-l urmărim, prin urmare, pe Dumitru Crudu, în interviul atașat la finalul acestei cărți: "Pentru a ajunge la spectacol, unii spectatori recurgeau la diferite tertipuri. Unii s-au ascuns, de exemplu, la budă, cu o jumătate de oră înainte de-a începe reprezentația, de unde au ieșit la ora 18.00 ca să pătrundă în sală. O doamnă în vârstă susținea că era ziua
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
șeful Direcției I din Departamentul Securității Statului, general maior Tăbăcaru Dumitru - vom acționa în direcția descifrării formelor prin care cercul intelectualilor de la Paris încearcă să exercite influențe negative și incitări în rândul oamenilor de artă și litere din R.S. România, recurgând chiar la imixtiuni în politica partidului și statului nostru în domeniul cultural" (pp. 70-71). Pe de o parte avem așadar Securitatea bună, iar pe de alta, pe românii răi din afara țării, care influențează negativ intelectualitatea, recurgând chiar la imixtiuni în
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
litere din R.S. România, recurgând chiar la imixtiuni în politica partidului și statului nostru în domeniul cultural" (pp. 70-71). Pe de o parte avem așadar Securitatea bună, iar pe de alta, pe românii răi din afara țării, care influențează negativ intelectualitatea, recurgând chiar la imixtiuni în politica partidului și statului nostru. Să vedem însă imixtiunile celor două neaoșe instituții în viața lui Ion Caraion. Înainte de a-l acuza pentru cele făcute, e obligatoriu să cunoaștem contextul racolării sale. În 1950, este arestat
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
să vorbesc. Deoarece muțenia Joanei găsise în mine un discipol zelos: deși dădeam semne că înțeleg ce mi se spune, nu pronunțam niciun sunet, cu atât mai puțin un cuvânt. În zadarnicele tentative de a face conversație cu mine, Catarina recurgea la relatarea apariției mele, deoarece epuizase toate temele. Dar adevărul poate ieși dintr-o minciună repetată. Cartea mea de identitate semnalează ziua de douăzeci ianuarie o mie nouă sute cincizeci și patru drept data nașterii mele, ca fiu al lui Joao
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
crize, simțitori la percepțiile ambientului, până a le înregistra monstruos, prin acumulare și pulsație, ni se destăinuie, fără a ne pretinde compasiunea. într-o asemenea ipostază, eroul mateescian, vârstnic și consumat, suferind de insomnii tenace se străduiește să le combată, recurgând la strategii care se încăpățânează să nu dea rezultate. Recitarea din fabula lui Urmuz, ce-i oferă ritmul de vals "Ci-că niște cronicari" rămâne fără efect, față cu necruțătoarea realitate. Un alt personaj dă mereu cu ochii de un tip
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
lirism totodată avîntat și refrigerat este cel al presocraticilor. Aidoma lor, poetul nostru încearcă a reconstitui, în spatele ecranului aparențelor, principiile naturale elementare, substanțele primordiale ce ar fi în stare a aproxima, pe o scală a concretului, ordinea universală. Renunțînd a recurge la o cheie propriu-zis mitologică pentru a explica originea cosmică, d-sa mitologizează, mai din adînc, materia pe care o contemplă înfiorat-speculativ: "Cu grecii era cel mai greu/ mai ales cînd acolo/ în Antichitate era dimineață// iar pe carnea mării
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
în anul 1890, un bust lui Eminescu, la Botoșani. Pentru adunarea fondurilor necesare, studenții ieșeni, pe lângă organizarea unor manifestări cultural-artistice (concerte și spectacole de teatru, baluri și conferințe, tombole și chete publice), pentru a strânge un ban în plus, au recurs și la multiplicarea și difuzarea unor fotografii cu chipul poetului, așa cum rezultă dintr-o notă apărută în săptămânalul ieșean "Era nouă": "Cu ocazia Concertului Eminescu, comitetul studențesc a pus în circulație o întreită edițiune fotografică a unui portret al regretatului
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
asupra violenței și trivialității atacului, în registrul pamfletului (C. Stere e numit "un biet creștin, un băsărăbean, pripășit prin Iași ș...ț refugiat din Basarabia, azi salariat al jidănașilor de la Leterarul Eveniment", "acel nenorocit șce și-aț vîndut sufletul la jidani, recurgînd la falșuri numai pentru a apăra pe jidani și socialiști"), dar aproape că n-a pomenit motivul real: cel atacat, "sub pseudonimul C. Șărcăleanu înjură săptămînal pe dnii Vlahuță, dr. Ureche, Delavrancea", după ce, în anul precedent, în articolele din "Evenimentul
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]