16,853 matches
-
publicații de acest fel în condițiile schimbărilor de echipe din Inspectoratele (azi Direcțiile) județene de cultură ori din Minister. Cum le cunoaștem noi înșine, vai, prea bine, aceste dificultăți nefiind deloc specifice Arhipelagului, sîntem foarte sensibili la mărturisirile amare ale redactorului-șef. Unde punem faptul că tot din Deva a venit și măreața idee a clonării Coloanei lui Brâncuși. Să fii la mîna unui prefect cu astfel de idei culturale nu e chiar o fericire. Noroc că Arhipelag apare, acum, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
deruleze, iar spectatorul - liber să judece. Compromisul ca pact cu diavolul V. S.: Poate de aici impresia dintr-o cronichetă din Cahiers du cinéma-ul degradat (de cînd Frédéric Strauss nu prea mai publică aici, iar Thierry Jousse nu mai e redactor șef), că Marfa și banii ar suferi de un minus de "elaborare" poate fiindcă invenția nu e șarjată de un autor omniprezent și atoateștiutor? C.P.: Din cauza asta - pentru că m-ați întrebat despre crima din film - spectatorul poate rămîne nedumerit: cine
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
făcîndu-l să sune în gura junelui tînăr Rică Venturiano nu doar pleonastic, dar definitiv ridicol. De la Iași, Cronicarul a primit nu demult un plic mare cuprinzînd primele cinci numere dintr-o nouă revistă de cultură, CONTRAST, editată de Asociația Mathesis. Redactorii și colaboratorii, prezentați în manieră occidentală, sînt tineri studenți, asistenți și lectori de la facultățile de filosofie, științe politice, jurnalistică, psihologie și litere. Fiecare număr are o temă: politică și cultură, jocurile, școala, erosul, a fi și a avea. Nu lipsesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
s-a recunoscut român, ba chiar bun român, ascendența grecească fiind, atunci, lesne de identificat în genealogia multor intelectuali și oameni politici români. Nu o descoperim, mai tîrziu, și la N. Iorga, întruchipare, totuși, a românismului integral? În iunie 1878, redactor la Timpul fiind (chemat, firește, de Eminescu) și membru al Junimii, recoltează succes cu piesa Roma învinsă de Parodi tradusă excelent de el. La un an și jumătate distanță (18 ianuarie 1879) debutează strălucitor, pe scena Naționalului bucureștean cu O
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
motivului ce mă făcuse să scriu acel pamflet, am mai arătat în cîteva rînduri. Pe scurt, era prin anii 1960, P. D. nu plecase, era încă director la editură. Întîmplarea a făcut să mă duc în vizită la Alexandru Balaci, redactor-șef al Esplei, ușă-n ușă cu P.D., director. Bun confrate cum e, Balaci mă reținuse un timp în biroul lui, când, pe ușă apare înalt, dezinvolt, elegant, Petru Dumitriu. Habar n-avea de mine, nu mă cunoștea, eram un
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
Povești filosofice din toată lumea. Traducere din franceză de Brândușa Prelipceanu. Ed. Humanitas, București, 2001. Povestiri de o sută de rânduri și o sută de lumi "Trebuie să scriu o sută de rânduri și nici un cuvânt în plus" scria Anton Pavlovici redactorului șef al publicației " Cioburi" despre colaborarea lui la acea măruntă revistă umoristică, devenită celebră abia datorită scrierilor cehoviene. "Și nu-mi pot permite să câștig mai puțin de 150-180 de ruble pe lună." O tentație a regulei de trei simple
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Fără a sări în apărarea patronului firmei Gelsor, Cristian Tudor Popescu e de părere în ADEVĂRUL că acesta e produsul politicii de privatizare de la începutul anilor '90, cu faimoasele certificate și cupoane din care n-au avut de cîștigat, scrie redactorul-șef al Adevărului, decît SIF-urile, Vîntu și funcționarii FPS. Și Cristian Tudor Popescu remarcă faptul că acest personaj a împărțit bani în stînga și în dreapta: "unor inși de notorietate care nu vor putea fi acuzați de vreo ilegalitate. Li
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
vigoare și autenticitate; în consecință, X se autoelogiază. Aferim! Presa amestecată cu t.v.-urile Un scandal de presă de-a dreptul nemaipomenit a avut loc la sfîrșitul anului trecut, cînd conducerea ziarului ADEVĂRUL s-a dezis de unul dintre redactorii săi șefi adjuncți, în persoana lui Bogdan Chireac. Externistul ADEVĂRULUI a luat parte la o emisiune a PROTV în care era prezentată familia Năstase, premierul, în intimitatea ei. Nefericitul Chireac a fost taxat din acest motiv, findcă ar fi introdus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
redacția ziarului său să-i fi dat binecuvîntarea și preavizul de concediere? * Postul de televiziune PRO TV a invitat lumea la petrecerea Revelionului libertății, mizînd pe participarea celor care au de gînd să călătorească în țările Uniunii Europene. A doua zi, redactorii PROTV și-au reamintit că au trecut 12 ani de la căderea regimului totalitar, pentru a lărgi sfera libertății românilor prezenți sau absenți la Revelionul acestui post de televiziune * Mai puțin luat de entuziasmele libertății de circulație a românilor, N.C. Munteanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
ei, de erori de transcriere a ediției de corespondență Maiorescu-Duiliu Zamfirescu). În a doua scrisoare (prima revenire), autorul romanului Viața la țară (care apare tot în 1898) scrie: "În primele timpuri, cînd "Junimea" de la București păstra încă inutila burtalitate a redactorilor lui Balzac din Illusions perdues, care dase atît de puternice rezultate cu 20 de ani în urmă, grosolănia lui Caragiale și naivitatea mea mă făceau să sufăr groaznic, și dacă n-aș fi fost fricos sau aș fi avut aplombul
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Mihai Minculescu Redactor: Cum considerați că a fost, pentru România literară, primul an din noul secol și din noul mileniu? Nicolae Manolescu: Amestecat. Pe de o parte, iată, încheiem anul cu acest număr dublu, și ca pagini, la care ne obligă contractul cu
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
de milioane netul pe lefuri (la care se adaugă 53% CAS și impozitele!), 19 milioane colaborări și drepturi de autor, 5 milioane tehnoredactare, 15 milioane diverse și neprevăzute. Acestea fiind sumele, lefurile se zbat între 3 și 5 milioane de redactor (în ce mă privește, am o indemnizație de la Fundația R.l., mai mică decît leafa unui redactor). Tehnicul și corectura, neputînd trăi din leafa de la noi, lucrează și la alte publicații, spre a-și rotunji minusculele venituri. O colaborare: cîteva zeci
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
și drepturi de autor, 5 milioane tehnoredactare, 15 milioane diverse și neprevăzute. Acestea fiind sumele, lefurile se zbat între 3 și 5 milioane de redactor (în ce mă privește, am o indemnizație de la Fundația R.l., mai mică decît leafa unui redactor). Tehnicul și corectura, neputînd trăi din leafa de la noi, lucrează și la alte publicații, spre a-și rotunji minusculele venituri. O colaborare: cîteva zeci de mii lei. Ne permitem să punem 1.000.000 de lei pe pagină. Colaboratorii permanenți
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
anacolut călcînd, și ne-am dumirit că n-avem nici o șansă. Becalii afacerilor noastre n-au auzit de 22, după cum declară singuri, nici de R.l. Și cum să sponsorizezi o publicație de care nici măcar n-ai auzit? Mai ales cînd redactorii ei nu se lasă cumpărați și vînduți ca fotbaliștii! R: Cum de apar totuși reviste culturale în Franța, în Germania, în Italia? Cu ce bani? N.M.: Trebuie să spun că nu apar chiar atît de multe cîte am fi tentați
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
noutăți. Circuitul apei în natură Sub acest titlu, Marta Petreu lansează în Apostroful din noiembrie 2001 un adevărat S. O. S. După ce enumeră asociațiile străine (Soros, Fund for Central and East European Book Projects) care au sprijinit revista din Cluj, redactorul ei șef scrie: ,, În acest an 2001 pe care-l sfîrșim cu greu, noi, la Apostrof, am făcut peste 50 de cereri de sponsorizare și de proiecte de finanțare adresate către instituții și întreprinderi din țară. La cele mai multe, cam 90
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
nu mai avem competențe apte pentru truda elaborării unor ediții. Cu oarecari excepții mai toți editorii excelenți de astăzi au trecut de mult de vîrsta mijlocie. Și provin mai toți, fie din învățămîntul universitar, din corpul de foști sau acutali redactori ai editurilor specializate în editarea clasicilor și din cercetători ai institutelor specializate. Această muncă, parafrazîndu-l pe Creangă, care nu e de talent, ci de silință presupune mulți ani de abilitare, complexe cunoștințe filologice, de istorie literară și culturală, de istoriografie
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
Cronicar ,,Flacăra" într-un format nou Reapare suplimentul Litere, Arte Și Idei (LAI) al ziarului Cotidianul. Redactor, același de la începutul anilor '90 cînd LAI era considerată cea mai bună publicație cu acest profil dintre cele tipărite pe lîngă marile cotidiene: Dan C. Mihăilescu. Numărul inaugural al LAI, ediția a II a, a fost lansat la Lăptăria lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
terminat cu eliminarea ,,revoluționarilor". Cum ai acces la informații? Identificarea unui subiect interesant, planul de abordare a acestuia și, la capătul celălalt al procesului publicistic, felul în care este scris, ilustrat, paginat - toate acestea se află în responsabilitatea firească a redactorilor și redacțiilor, măsurînd competența acestora. În schimb, accesul la informații este o problemă de noroc, tupeu și relații personale, într-un stat în care majoritatea instituțiilor și firmelor sînt adevărate ,,cutii negre". Regula jurnalistică de a verifica din trei surse
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
În fine, într-o variantă amuzantă, bizara estetică a lumii noastre (ori, de ce nu, bizarul realism al ficționalului contemporan) ne este revelată de dl George Geacăr într-o interesantă cronică a primei cărți publicate de dl D. Ungureanu, concetățeanul său, redactor al revistei la care cronicarul, colaborează: e vorba de faptul că dl. Geacăr a intrat în posesia cărții comentate abia după doi ani de la apariție. O a doua carte a aceluiași nu se găsește în librării, dl Ungureanu împrumutînd cunoscuților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Niște țărani. * Vizita lui Adrian Năstase în Statele Unite a stîrnit reacții dintre cele mai diverse în ziarele centrale. În ADEVĂRUL Rodica Ciobanu avansează ipoteza că Washingtonul îl preferă pe Năstase ca interlocutor, nu pe Ion Iliescu. * ZIUA, cotidian al cărui redactor șef s-a aflat printre ziariștii care l-au însoțit pe premier în Statele Unite, e de părere că Năstase a obținut tot ce se putea în această vizită în care a fost primit și de președintele Bush, deși această primire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
o astfel de emisiune, accesibilă unor largi segmente de public, dar în același timp de un bun nivel cultural. Căci Stelian Tănase este un scriitor de primă mînă, autor a peste zece cărți, și totodată un excelent jurnalist (a fost redactor-șef al revistei "22", acum editează revista de analiză "Sfera Politicii"), are experiența directă a acțiunii politice, dobîndită în primii ani ai deceniului trecut, cînd a fost deopotrivă agitator de stradă și parlamentar. Dar nu-i lipsește nici capacitatea de
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
anii de studiu pătimaș, sub astrele unei morale didactice, nu mai puțin artificiale decît cele confecționate din hîrtie sclipitoare pentru pomul de Crăciun. Tratat cu perfectă indiferență de profesorii mei din universitate, care-mi puseseră "note mari", ca și de redactorii ce mi se înfățișau nimbați de glorie ai foarte puținelor pe atunci reviste literare, în speță al uneia din ele, care-mi publicase cîte ceva, în schimb atacat de condeiele critice în vogă ce găsiseră de cuviință a-și ascuți
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
ar fi luminat sufletul mai mult decît, la acest ceas tardiv, cel mai prestigios premiu! Dar acea dureroasă încercare se pare că nu a fost suficientă. În pragul vîrstei de patruzeci de ani, m-am pomenit azvîrlit din funcția de redactor ce-o îndeplineam la revista Familia, silit să părăsesc Oradea în care viețuisem aproape trei decenii, lipsit timp de șaisprezece ani de dreptul de-a mai avea un serviciu ori de-a mă stabili într-un centru cultural. Pedepsit astfel
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
răspunde, în plan pecuniar, sumei de cincisprezece milioane de lei. Raportat la standardul de viață pe care l-am atins odinioară - cer din nou scuze pentru comparația "scandaloasă"! - nu reprezintă mai mult decît salariul pe care-l primeam lunar ca redactor al unui periodic cultural din provincie. La atît se cade a fi evaluată o "operă întreagă", o viață întreagă? Nădăjduiesc că nu-mi va fi luată în nume de rău notificarea umbrei care însoțește, pentru mine, Premiul "pentru opera omnia
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
de profesor. Dar, în 1933, obținea invidiata bursă Rockefeller, urmată de o alta Humboldt (pînă în 1936), cînd își ia un strălucit doctorat în Germania. Reîntors cu doctoratul luat, se alătură, din nou, Școlii monografice a lui D. Gusti. Devine redactor al revistei Sociologie românească, nimic mai puțin decît director la nou întemeiatul Institut Social Român și asistent onorific la catedra lui D. Gusti, ajutîndu-l pe profesor și la pregătirea, în Paris, a pavilionului românesc la expoziția universală. Era bun specialist
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]