1,713 matches
-
Linii teoretice dominante și elemente de gândire strategică în politica externă a SUA și Federației Ruse post Război Rece / 65 Principii liberale și realiste în caracterizarea Noii ordini de după 1990 / 67 Noi abordări teoretice în relațiile internaționale. Momente cheie în redefinirea pozițiilor pe scena politică / 83 SUA și Federația Rusă. Elemente de gândire strategică / 95 CAPITOLUL III. Problematica nucleară din perspectiva principiului liberal de cooperare în domeniul securității / 123 Stadiul reglementărilor vizând dezarmarea și reducerea proliferării nucleare / 125 Programul de reducere
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
complică logica descurajării clasice, căreia îi scad credibilitatea. Autorul explorează mai întâi doctrinele nucleare clasice ale celor două superputeri în perioada Războiului Rece, văzute prin intermediul celor două mari abordări în relațiile internaționale, realistă și liberală, trece apoi în revistă perioada redefinirii strategice post-Război Rece, pentru a ajunge la două studii de caz centrale dezbaterii contemporane, și anume controversele privind proliferarea nucleara cu privire la Iran și Coreea de Nord, care, la rândul lor, generează răspunsuri de la sancțiuni politice la dezvoltarea unor sisteme de apărare antirachetă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
integrarea în instituțiile fundamentale ale Occidentului și participarea Rusiei la procesul de luare a unor decizii cu impact global, considerându-se, totodată, că spațiul CSI trebuie protejat de influența altor mari puteri, în contrapondere la hegemonia SUA76. În primii ani, redefinirea locului Federației Ruse pe scena politică a fost realizată printr-o politică influențată, inițial, de ideile liberalismului, existente, deja, în politica lui Gorbaciov (perestroika și glasnosti). Promovat de Egor Gaidar, Andrei Kozârev, Anatoli Ciubais autorul proiectului de construire a unui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a pozițiilor de tip Război Rece, niciunul dintre cele două state nu renunță atât în planul luărilor de poziție oficiale, cât și în cel al abordărilor teoretice la subiectul armelor nucleare. Noi abordări teoretice în relațiile internaționale. Momente cheie în redefinirea pozițiilor pe scena politică Destrămarea lumii bipolare a generat și repoziționări în gândirea strategică. Regândirea conceptului de securitate și faptul că realitatea socială nu este un dat obiectiv, ci există doar dacă există conștientizarea ei, reprezintă idei ce aparțin constructivismului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
o regândire a conceptului de securitate și de o abordare pe coordonate noi a realităților generate de globalizare și prezența mai multor actori, statali și non-statali, pe scena politică, sarcini preluate de reprezentanții constructivismului. În ceea ce privește politica internațională, asistăm la o redefinire a pozițiilor SUA și Federației Ruse, și, deloc liniștitor, la atribuirea, în această repoziționare, a unui rol semnificativ argumentului nuclear. SUA și Federația Rusă Elemente de gândire strategică Odată cu reducerea amenințării nucleare determinată de destrămarea URSS și, deci, ieșirea propriu-zisă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
doctrine militare ruse ca fiind o retorică de modă veche din perioada Războiului Rece, care nu reflectă realitățile lumii contemporane în ceea ce privește relațiile dintre Rusia și NATO154. Ceea ce atrage, astfel, atenția în procesul de regândire a conceptelor de securitate și de redefinire a pozițiilor strategice, ce urmează o logică ce postulează rolul arsenalelor nucleare, este că imposibilul produs în timpul Războiului Rece, va fi, în mod paradoxal, mai dificil de înfăptuit, într-un context în care este tot mai evident că o posibilă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nuclear masiv cu rachete balistice nucleare din partea URSS. Contextul intern al reluării planurilor SUA privind apărarea antirachetă și adoptării deciziei de ieșire din Tratatul din 1972 După propunerea președintelui Bush din 1991, de revizuire a sistemului de apărare antirachetă și redefinirea Inițiativei de Apărare Strategică ca Protecție Globală împotriva Atacurilor Limitate, în 1995, Congresul american era pe cale de a spori eforturile SUA de construire a unui sistem național împotriva atacurilor cu rachete balistice. Republicanii, care conduceau mișcarea, subliniau faptul că planul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
timpurile“, care stă, ca frază întemeietoare, la baza unui comentariu de clasa a opta. Într-o introducere la metodele criticii deconstructiviste (Deconstructive Criticism: An Advanced Introductionă, Vincent B. Leitch, autorul unei impresionante Norton Anthology of Theory and Criticism, încearcă o redefinire a rolului și responsabilităților criticului literar. Pentru asta, pornește de la premisa că suntem prizonieri ai unui portret tradițional al criticului, ca „persoană care analizează sau evaluează textele, care le judecă meritele sau greșelile, decide (lat. criticusă și discerne (gr. kritikosă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
chinezi și coreeni, sosesc în arhipelagul nipon toate cunoștințele religioase, filosofice, culturale și artistice din Țara de Mijloc (denumirea japoneză a Chinei). Toleranți în ceea ce privește dimensiunea artistică a influențelor străine, japonezii s-au dovedit a fi maeștri în asimilarea, îmbogățirea și redefinirea poeziei și picturii chineze. Astfel, o serie de arte tradiționale născute pe continentul asiatic, precum: bonsai (creșterea arborilor pitici), bonkei (aranjarea peisajelor miniaturale pe suporturi plate), tōki (ceramica), sumi-e (pictura în tuș), shakai (aranjarea grădinilor), shō (caligrafia), gagaku (muzica) și
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
în contradicție flagrantă cu realitatea școlii: profesorii sunt moderni, în timp ce elevii sunt postmoderni. În acest caz, soluția este configurată de pedagogia postmodernă o pedagogie decentrată vizând marginalii care ,,nu înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contextul situației de comunicare, cercetarea realizându-se în licee diferite. Orice comunicare gestuală a cadrului didactic poate fi cercetată ca situație semiotică (semioză), ca ansamblu multifactorial ce asigură o comunicare didactică eficientă. Analiza integratoare a gesturilor profesorilor are în vedere redefinirea ,,situației de comunicare" în întregimea sa, prin corelația funcțional-contextuală gestuală. 4.4.2. Design-ul cercetării Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul unui întreg an școlar, în trei licee din mediul urban (județul Prahova), iar design-ul acesteia a cuprins trei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin intermediul muzeelor de artă, crează posibilitatea unei receptări mai extinse, stabilind noi tipuri de relații cu destinatarii mesajelor. Propunând noi forme specifice de artă, artiștii comunicaționali, care practică acest tip de artă sociologică, atrag atenția și asupra problemelor comunicării 36. Redefinirea relațiilor și comportamentului social, în condițiile unei inflații de noi idiomuri, care pune problema asumării unei perioade de asimilare și a poziționării critice față de exercitarea oricărei forme de putere, presupune elaborarea unor strategii operaționale artistice și simularea unor modele ludice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acesta se regăsește în înțelegerea artei în termeni de comportament, fie el situațional ori informațional. La rândul său, Forest observă, ca și Bourriaud, rolul cheie pe care îl are conceptul de "relație" în gândirea contemporană, conștientizând în același timp relevanța redefinirii comportamentului social. De asemenea, atât Forest, cât și Bourriaud constată utilizarea frecventă a aproprierii diferitor mijloace de transmitere a mesajelor. Pentru Forest, ca și pentru Manovich, artistul comunicațional acționează ca un organizator de informații, raportându-se activ la conceptele actuale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
artei conceptuale de a înlocui obiectul experienței spațiale și perceptuale cu definiția sa lingvistică (opera apărând sub forma unei propoziții analitice), obiectul este interogat cu privire la vizualitatea sa, la statutul său de marfă, la forma distribuirii sale, ceea ce duce la o redefinire a condițiilor receptării și a rolului spectatorului.166 La rândul său, pornind de la asumarea tezei potrivit căreia arta conceptuală a fost o mișcare critică semnificativă în dezvoltarea artei moderne, Charles Harrison pune problema schimbării criteriilor de judecare a artei în funcție de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
noțiunii de artă se realizează din perspectiva practicii artistice și nu a analizei estetice, referitor la cea de-a doua (ipo)teză de lucru, se constată că reconsiderarea conceptului de artă în exercitarea actului artistic se diferențiază de încercările de redefinire a artei atât din perspectiva esteticii analitice anglo-saxone, cât și din perspectiva esteticii fenomenologice ori social-critice continentale, frecventate cu predilecție în mediile academice la data apariției artei conceptuale. În mediul artistic al acestei mișcări se chestiona însuși actul teoretic ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conținutul ideilor artistului se exprimă prin calitățile semantice ale limbajului scris. Transferul de funcție a elaborării unei teorii de la teoreticianul artei la artist, care are drept consecință înțelegerea unor variate construcții teoretice ca fiind opere de artă, duce atât la redefinirea artei, cât și la revizuirea statutului teoriei artei. Confruntându-se cu ideea potrivit căreia producerea unui obiect de artă tradițional, care ar trebui judecat într-un cadru evaluativ vizual, este o condiție necesară pentru a produce artă, câtă vreme recunoașterea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
concept lărgit al artei. Stabilindu-și drept cadru de referință al acestei ediții a bienalei eterogenitatea contextului care derivă din miturile propriului trecut, din practicile alternative, subculturale și critice ale anilor '80 și începutul anilor '90, precum și din schimbările și redefinirile motivate politic și economic datorate rolului de "nouă" capitală a acestui oraș, directorul artistic al celei de-a treia ediții a Bienalei de la Berlin, profesoara și curatoarea Ute Meta Bauer, și-a propus drept obiectiv să condenseze contextele și circumstanțele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critica socială, politică și culturală pe baza experiențelor imaginației, cât și în practica deturnării situaționiste, prin aproprierea acțiunilor, imaginilor și cuvintelor culturii dominante și schimbarea sensurilor acestora. Apărut în urma evenimentelor care au dus la căderea Zidului Berlinului, drept consecință a redefinirii activismului social, politic, economic și media, genul tactical media a început să se structureze creativ în jurul ideilor de acces liber la informație atât pe baza accesului la întrebuințarea publică a televiziunii și radioului, cât și pe baza distribuirii know-how-ului cu privire la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
credibilitate academică"15. Totuși, adaugă criticul, câteva pagini mai târziu, "dacă, într-adevăr, comunicarea umană se caracterizează prin (imboldul de a spune adăugirea mea) povești și prin crearea de înțelesuri"16, este momentul, pe care Our Voices îl celebrează, al redefinirii "cercetării înseși, prilej cu care cercetătorii etnici să își creeze propria agendă de cercetare și să contribuie, astfel, la (apariția unei adăugirea mea) melodii culturale cu adevărat polifonice"17. Iată crezul teoretic exprimat practic în scriitura academică a celor doi
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
analize"782. În ce privește al treilea principiu pe care McKerrow îl identifică, acesta ne spune că "retorica reprezintă cunoaștere doxastică și nu epistemică"783. Pentru a înțelege implicațiile acestui principiu asupra orientării critice pe care o propune, McKerrow procedează la o redefinire a conceptului însuși de doxa. În acest sens, criticul apreciază că orice viziune a retoricii din perspectivă epistemică nu face decât să o supună reabilitării, din perspectiva unor criterii universale de evaluare, demers pe care, cum am văzut, McKerrow îl
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un om al veacului său, cum deja s-a spus. Controversele alimentate de accidentul biografic, rezervele generate de ideologia literară și politică, revizuirile privind valoarea operei poetice (venind inclusiv din partea unor „specialiști”) par a fi faze firești în procesul de redefinire a unei personalități creatoare complexe. Multe pagini ale sale, citite superficial sau deloc, îl ascund pe celălalt Eminescu, intelectualul atras de ideile marilor culturi, apt pentru sinteze proprii ce dau măsură maximă posibilităților de gândire și expresie în limba română
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un om al veacului său, cum deja s-a spus. Controversele alimentate de accidentul biografic, rezervele generate de ideologia literară și politică, revizuirile privind valoarea operei poetice (venind inclusiv din partea unor „specialiști”) par a fi faze firești în procesul de redefinire a unei personalități creatoare complexe. Multe pagini ale sale, citite superficial sau deloc, îl ascund pe celălalt Eminescu, intelectualul atras de ideile marilor culturi, apt pentru sinteze proprii ce dau măsură maximă posibilităților de gândire și expresie în limba română
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
diverse lucrări constructiviste / 85 2.3.1. Identitatea ca structură / 86 2.3.2. Identitatea ca agent / 91 CAPITOLUL 3 CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND PARADIGMA SECURITĂȚII UMANE / 99 3.1. Contextul internațional și emergența paradigmei securității umane / 99 3.1.1. Redefinirea conceptului de securitate / 101 3.1.2. Emergența paradigmei securității umane / 104 3.1.3. Paradigma securității umane în contextul studiilor de securitate internațională / 109 3.2. Abordări ale securității umane / 114 3.2.1. Abordarea minimalistă / 115 3.2
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
când termenul a fost introdus de Nicholas Onuf, acesta s-a referit în sens larg la o serie de perspective post-pozitiviste care au împărtășit criticile aduse asumpțiilor "statice" ale teoriilor principale ale relațiilor internaționale. Însă de atunci s-a încercat redefinirea constructivismului, ajungându-se la a se face distincție între constructivismul convențional, care ar ocupa poziția de mijloc, și variantele mai critice ale constructivismul, incluzând și poststructuralismul. Emanuel Adler identifică trei nivele de interpretare a constructivismului prin care acesta poate fi
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
continuitatea, cât și schimbarea identităților, sugerând că schimbările identitare sunt legate de evenimente în derulare și de circumstanțe empirice, dar că relația este una complexă. În timp ce evenimentele pot provoca o schimbare identitară, de asemenea identitățile care sunt în curs de redefinire pot influența evenimentele și circumstanțele. După cum sugerează unii autori, identitățile evoluează între anumiți parametri. În privința caracterului construit al identității, noile abordări și teorii apărute în relațiile internaționale, constructivismul, feminismul sau post structuralismul, asumă, în primul rând, acest aspect. Însă, nu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]