7,010 matches
-
noile reguli ale redistribuției vor fi stabilite pe cale politică. În consecință, accesul la puterea politică era esențial pentru orice candidat la poziția de elită conducătoare și de avuție. Al doilea lucru clar era că o componentă a noului mecanism de redistribuire este piața. Includerea pieței în noul mecanism esențial al societății era o condiție impusă din exterior și adoptată în interior ca principiu fundamental al tranziției. Tocmai preeminența pieței în economie și în viața socială urma să definească, pe de o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spre modernitatea lumii occidentale a postcomunismului. Dar nu mai era deloc clar ce rol urma să joace piața în ansamblul acestui mecanism și nici cum anume se va relaționa ea cu cealaltă componentă, la fel de importantă, a redistribuției, și care este redistribuirea resurselor de către stat. Deoarece ideologia dominantă a postcomunismului românesc consideră că, într-o economie și o societate organizate după regulile capitalismului modern, piața este dominantă și absolut „suverană” în materie de distribuție și redistribuție în societate, trebuie precizat aici că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
substanțial regulile pieței (și, adeseori, chiar așa se întâmplă). Mai mult, însăși distribuirea pe care o face în mod „natural” piața, aparent prin intermediul „mâinii invizibile” teoretizate de toți gânditorii liberali, de la Adam Smith la Friedrich Hayek, este dublată de o redistribuire introdusă prin intermediul regulilor de funcționare a pieței, supravegheate de către stat. Și, în plus, trebuie să ținem cont de faptul că o mare parte a economiei situate în afara statului este, în același timp, situată și în afara pieței. Căci cea mai mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piața redistribuie resursele în interiorul administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă dezvoltată și o societate în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje fine între distribuirea prin intermediul pieței, redistribuirea prin intermediul pieței și redistribuirile realizate prin intermediul statului și al societății civile. Între toate aceste redistribuiri s-a atins un echilibru delicat, care permite dezvoltarea în continuare a societății și care este, periodic, modificat prin intervenții ale statului și ale societății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
administrației publice. Diferența între orice societate capitalistă dezvoltată și o societate în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje fine între distribuirea prin intermediul pieței, redistribuirea prin intermediul pieței și redistribuirile realizate prin intermediul statului și al societății civile. Între toate aceste redistribuiri s-a atins un echilibru delicat, care permite dezvoltarea în continuare a societății și care este, periodic, modificat prin intervenții ale statului și ale societății civile ori de câte ori o criză
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în tranziție postcomunistă constă, în esență, în faptul că societatea capitalistă dezvoltată a creat, în timp, un șir de reglaje fine între distribuirea prin intermediul pieței, redistribuirea prin intermediul pieței și redistribuirile realizate prin intermediul statului și al societății civile. Între toate aceste redistribuiri s-a atins un echilibru delicat, care permite dezvoltarea în continuare a societății și care este, periodic, modificat prin intervenții ale statului și ale societății civile ori de câte ori o criză de creștere anunță necesitatea unor transformări. Aceste reglaje sunt atât de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de tehnici de management, deopotrivă public și privat. Mai știm, de asemenea, că aproape în toată lumea occidentală această industrie a cunoașterii este concentrată în universități. Prin urmare, pentru susținerea ei sunt necesare investiții considerabile în universități - în consecință, mecanismele de redistribuire a resurselor către universități sunt esențiale pentru a asigura dezvoltarea și prosperitatea societăților capitaliste occidentale. Aceste mecanisme sunt însă extrem de diferite, după cum o dovedește analiza comparativă a surselor de venituri ale universităților americane față de cele europene. Și unele, și altele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
7% din veniturile similare ale universităților americane (Holloway, 2005). Important este că diferențele nu sunt disfuncționale. Ambele tipuri de instituții își fac treaba, și și-o fac bine, în ciuda criticilor care le sunt aduse. Este un exemplu de reglaj al redistribuirilor în societatea dezvoltată care nu mai poate fi standardizat și, prin urmare, nu mai poate fi transferat ca atare în societățile în tranziție. Este, de asemenea, un exemplu de spațiu de manevră de care au dispus societățile tranziției postcomuniste pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
componentă a oricărui mecanism de distribuție în societățile dezvoltate occidentale. Iar în final, ansamblul democrațiilor din organizarea socială este cel mai important mecanism de asigurare a condiționării prosperității elitelor de prosperitatea generală - adică cel mai important mecanism de reglare a redistribuirilor în societate. Pe căi ocolite, ea a pătruns chiar și în știință. Căci atunci când Milton Friedman și colegii săi ajung la concluzia că marea criză a anilor ’30 a fost rezultatul unei practici abuzive a Trezoreriei americane, care nu a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reducerea substanțială a democrației în societate. Democrația politică era de neevitat, căci era o condiție prioritară a apropierii de Occident. Dar, deși importantă, căci fără ea, celelalte democrații nu sunt posibile, nu democrația politică este cea care asigură mecanismul de redistribuire. Această slăbiciune a fost utilizată cu succes de tranziții, inclusiv de tranziția postcomunistă, prin crearea acelei „democrații de vitrină” (Pasti, Miroiu și Codiță, 1997), capabilă să asigure compatibilitatea politică dintre societățile occidentale și societatea românească în tranziție, dar incapabilă să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de tip occidental în societate. Conflictul elitelor potențiale a încetinit procesul și a anulat condiția de prosperitate a populației. Căci elitele în competiție de după 1989 se diferențiau nu numai după modul în care se autodefineau, dar și după mecanismele de redistribuire în favoarea lor pe care le propuneau drept componente ale mecanismului general de redistribuire în societate. Ceea ce le făcea incompatibile, împiedicând un compromis care să pună capăt confruntării dintre ele. Deși diferite, toate mecanismele de redistribuire propuse aveau un element comun
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
anulat condiția de prosperitate a populației. Căci elitele în competiție de după 1989 se diferențiau nu numai după modul în care se autodefineau, dar și după mecanismele de redistribuire în favoarea lor pe care le propuneau drept componente ale mecanismului general de redistribuire în societate. Ceea ce le făcea incompatibile, împiedicând un compromis care să pună capăt confruntării dintre ele. Deși diferite, toate mecanismele de redistribuire propuse aveau un element comun: veniturile suplimentare pe care le reclamau elitele urmau să provină dintr-o redistribuire
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dar și după mecanismele de redistribuire în favoarea lor pe care le propuneau drept componente ale mecanismului general de redistribuire în societate. Ceea ce le făcea incompatibile, împiedicând un compromis care să pună capăt confruntării dintre ele. Deși diferite, toate mecanismele de redistribuire propuse aveau un element comun: veniturile suplimentare pe care le reclamau elitele urmau să provină dintr-o redistribuire făcută de stat, nu de către piață. Chiar și elitele antreprenoriale se bazau mai mult de redistribuirea de către stat a resurselor decât pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
redistribuire în societate. Ceea ce le făcea incompatibile, împiedicând un compromis care să pună capăt confruntării dintre ele. Deși diferite, toate mecanismele de redistribuire propuse aveau un element comun: veniturile suplimentare pe care le reclamau elitele urmau să provină dintr-o redistribuire făcută de stat, nu de către piață. Chiar și elitele antreprenoriale se bazau mai mult de redistribuirea de către stat a resurselor decât pe redistribuirile piețelor. Deși se caracterizau prin utilizarea mecanismelor piețelor - dobânzi, rate ale profiturilor, curs de schimb, relații angajator-angajat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ele. Deși diferite, toate mecanismele de redistribuire propuse aveau un element comun: veniturile suplimentare pe care le reclamau elitele urmau să provină dintr-o redistribuire făcută de stat, nu de către piață. Chiar și elitele antreprenoriale se bazau mai mult de redistribuirea de către stat a resurselor decât pe redistribuirile piețelor. Deși se caracterizau prin utilizarea mecanismelor piețelor - dobânzi, rate ale profiturilor, curs de schimb, relații angajator-angajat, monopoluri de piață etc. -, pentru redistribuirea resurselor, statul și veniturile sale rămâneau o componentă-cheie a mecanismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
propuse aveau un element comun: veniturile suplimentare pe care le reclamau elitele urmau să provină dintr-o redistribuire făcută de stat, nu de către piață. Chiar și elitele antreprenoriale se bazau mai mult de redistribuirea de către stat a resurselor decât pe redistribuirile piețelor. Deși se caracterizau prin utilizarea mecanismelor piețelor - dobânzi, rate ale profiturilor, curs de schimb, relații angajator-angajat, monopoluri de piață etc. -, pentru redistribuirea resurselor, statul și veniturile sale rămâneau o componentă-cheie a mecanismului. În vreme ce elitele politice (parlamentarii, membrii aleși ai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piață. Chiar și elitele antreprenoriale se bazau mai mult de redistribuirea de către stat a resurselor decât pe redistribuirile piețelor. Deși se caracterizau prin utilizarea mecanismelor piețelor - dobânzi, rate ale profiturilor, curs de schimb, relații angajator-angajat, monopoluri de piață etc. -, pentru redistribuirea resurselor, statul și veniturile sale rămâneau o componentă-cheie a mecanismului. În vreme ce elitele politice (parlamentarii, membrii aleși ai autorităților locale, miniștrii, participanții la revoluția din decembrie 1989, foștii deținuți politici etc.) și cele sociale (intelectualii, artiștii, magistrații, funcționarii administrației centrale și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un deceniu și jumătate a fost defavorabil reorganizării societății după modelul societăților capitaliste dezvoltate. Vreme de 15 ani, societatea românească s-a zbătut să-și definească elitele, încercând să arbitreze un conflict ireductibil între elite ce propuneau moduri incompatibile de redistribuire socială, mecanisme economice la fel de ireductibile și ideologii ale „războiului total” între componentele societății. Asemenea ideologii au condus la radicalisme extreme, precum cele ilustrate de reluarea cultului mareșalului Antonescu, de „revolta” intelectualilor împotriva pensionarilor și a celor de vârsta a treia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la putere, fără să reușească să aleagă între ele și între soluțiile de organizare a societății pe care le propuneau. În schimb, fiecare dintre aceste elite - sau alianță de elite -, odată ajunsă la guvernare, punea în funcțiune propriul mecanism de redistribuire care avea, în esență, aceeași sursă: banii publici, colectați de la populație. Fiecare elită guvernantă a pompat către propriii membri bani, privilegii și statut social, pe care le-a obținut de fiecare dată pe seama reducerii prosperității populației. Democrația politică permitea populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
obținut de fiecare dată pe seama reducerii prosperității populației. Democrația politică permitea populației să schimbe guvernanții la fiecare patru ani - ceea ce populația a făcut cu prilejul fiecărui moment electoral -, dar pentru că nici una dintre elitele în competiție nu propunea un mecanism de redistribuire care să producă prosperitatea populației, aceasta a rămas în afara procesului de dezvoltare, chiar și în acele puține perioade de timp care au produs dezvoltare. Cele două caracteristici ale organizării sociale specifice capitalismului dezvoltat care au fost sacrificate au fost piața
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rezultate din tranziția spontană își au originea în deciziile politice. Integrarea europeană a condus la limitarea inițiativelor politicienilor români cu privire la reforme și a asigurat o anumită continuitate între guvernări. Faptul că politicienii nu mai inițiază reforme continue ale sistemelor de redistribuire în societate și, mai nou, tot la presiunea Uniunii Europene, se străduiesc să contracareze procesele tranziției spontane în domeniu nu înseamnă că societatea însăși și-a pierdut gradul de libertate suplimentar. Ea încă mai poate evolua pe direcții alternative, cuprinse
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bază socială a tranziției postcomuniste românești în această perioadă au construit-o nu clasele sociale proaspăt ieșite din comunism, mai ales muncitorii industriali, ci această nouă clasă de capitaliști români, principalii beneficiari atât ai proceselor de privatizare, cât și ai redistribuirii veniturilor statului. Deși puternic influențată politic și ideologic de lumea occidentală, România nu a fost admisă în interiorul acesteia decât după mai bine de un deceniu de tranziție postcomunistă proprie, dispunând astfel de un grad de libertate suplimentar în conturarea societății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
regimurile politice și toate formele de organizare socială pe care le-a avut România în ultimele două secole au creat și au dezvoltat această separare a societății românești în mai multe societăți distincte, organizate ierarhic și conectate prin mecanisme de redistribuire care asigură îmbogățirea celei superioare pe seama celor dominate. Statului i-a revenit rolul de a înființa, de a menține în funcțiune și de a securiza aceste sisteme de redistribuire, un rol resimțit foarte puternic în anumite componente ale sale, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai multe societăți distincte, organizate ierarhic și conectate prin mecanisme de redistribuire care asigură îmbogățirea celei superioare pe seama celor dominate. Statului i-a revenit rolul de a înființa, de a menține în funcțiune și de a securiza aceste sisteme de redistribuire, un rol resimțit foarte puternic în anumite componente ale sale, dar niciodată în ansamblul său, și deloc analizat sau măcar luat în seamă de intelectualitatea românească. Pe tot timpul comunismului, ardelenii au resimțit frustrarea provocată de alocarea inechitabilă și, de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
după 1989. Prin competiția pentru resurse pe care a declanșat-o nu numai între grupurile sociale mari de la nivelul întregii societăți, ci și între comunitățile locale sau regiuni, postcomunismul de până acum a accentuat și mai mult aceste mecanisme de redistribuire a resurselor naționale în favoarea unor zone punctuale și netransparent alese pentru alocarea investițiilor, îndrumarea investitorilor străini și dezvoltarea economică și socială pe baza resurselor naționale. S-a făcut mult caz, în competiția politică, pe tema alocării preferențiale a resurselor naționale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]