4,550 matches
-
existențial. Ipotezele explicative trebuie să țină cont de interacțiunile dintre diferiții factori identificați sau presupuși. Alături de tratamentele simptomatice și fiziopatologice, alte intervenții încearcă să evite, să atenueze, să modifice, să compenseze consecințele funcționale prin acțiuni de educație sanitară, de prevenție, reeducare sau reabilitare. Abordarea medicală și bolile psihopatologice In domeniul psihapatologiei, modelul medical se lovește de realitatea nesigură a tulburărilor și suferințelor, de varietatea tablourilor clinice, de multitudinea de consecințe funcționale, de natura și intricația numeroaselor determinante posibile. Utilizarea sa conduce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gândi și a acționa este și rodul unui context, ne atenționează Adrian Neculau În următoare intervenție. Din perspectiva psihologiei sociale, ne sunt evidențiate rolul contextului În construirea reprezentărilor și mentalităților, palierele și instrumentele de „formare” comunistă, motivațiile actorilor principali, procesele „reeducării”, consecințele programului de formare a „omului nou”. Chiar și reprezentările actuale, despre ceea ce a fost, pot fi afectate de cadrajul ideologic infiltrat adânc În ființa noastră valorizatoare. Cu toate că s-a schimbat contextul, ne avertizează universitarul ieșean, „mulți dintre actorii sociali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
narativ-autoironică, va fi continuată de tânărul filolog Paul Cernat. Următoarea parte a cărții este dedicată unor evenimente „marcante” ale societății „multilateral dezvoltate”, pe dimensiunea extensiunilor extreme din punct de vedere uman și comunitar. Astfel, fenomenul recluziunii În pușcării și al reeducării este pus Într-o nouă lumină prin referințe precise (Adrian Neculau), revoltele atipice sunt reevaluate și decriptate din perspectiva prezentului (Ruxandra Cereseanu), actul interzicerii avorturilor e rememorat cu toate consecințele lui la nivel personal și social (Lavinia Betea), afacerea „Meditația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în timpul unor marșuri forțate. Conversația în limbi străine era delict, instrumentele de scris erau și ele socotite delict, iar hârtia scrisă sau tipărită era vânată. Mai târziu, la Gherla, s-a admis o singură lectură, a „Scânteii”, ca mijloc de reeducare. Întreaga narațiune dovedește talentul special al autorului, mizând pe ironia amară. P. a tradus din literaturile de limbă engleză, versiunile lui netrecând neobservate, ca în cazul tălmăcirii romanului Americanul de Henry James, căreia Nicolae Manolescu îi aprecia claritatea și rafinamentul
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
sfințenie personală. La drept vorbind, nici o conștiință ecleziastică păstrunsă de substanțele narcotice ale ipocriziei n-ar fi suportat ușor cura de dezintoxicare. De aceea, nimeni nu pare să se sfarme discutând pe față teme precum „Biserica și fenomenul corupției”, „Etapele reeducării în epoca de aur” sau „Istoria telegramelor de felicitare”. În fond, nici Federația Română de Fotbal n-a „implementat” o comisie de etică care (cacofonia este genetică) să analizeze marile realizări securiste în lumea sportului cu balonul rotund. De ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a României postdecembriste și clivajele sociale proaspăt create. În această linie, reiese firesc legătura dintre fenomenele de aberație politică postcomuniste și experimentul de inginerie socială proiectat și implementat între anii 1947 și 1989. Toți participanții la discuție acceptă că proiectul reeducării și-a atins scopurile într-o măsură mult mai mare decât cea îndeobște recunoscută. Sunt de consemnat și câteva perle. Într-un stil apropiat de apoftegmele filocalice, H.-R. Patapievici vede în socialism „copilul mizeriei și tatăl penuriei” (p. 445
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cartea românească, 2007 Notă la a doua ediție Spre onoarea ei, Editura Cartea Românească continuă actul de restituire culturală prin această retipărire, act Început În 2005 prin reeditarea cărților mele care investigau literatura postbelică din răstimpul 1944-1948: Trădarea intelectualilor și Reeducare și prigoană, apărute În primă ediție În 1992 respectiv 1993, restituire care urmărește repunerea În circuitul informării, pentru alt public, pentru altă generație de căutători ai adevărului, Într-un ritm editorial mai susținut, și a celorlalte cinci cărți despre totalitarismul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Petrașcu și Jean Al. Steriade, iar membrii corespondenți fuseseră numiți: Al. Graur, P. Panaitescu Perpessicius, David Prodan și Al. Zambaccian. Societatea Scriitorilor din România (S.S.D.R.) avea, din decembrie 1947, primul președinte numit și nu ales: pe Zaharia Stancu; cartea mea Reeducare și prigoană (1993) a dezvăluit combativitatea tânărului președinte precum și implicarea acestui organism În acțiunea de Înregimentare declarată, efectivă și afectivă a membrilor ei, În frontul ideologizării actului literar. Nu e de mirare, așadar, e firesc chiar, ca pentru aceste două
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
au pus ferm condeiele lor În marele front (Ă) pentru construirea socialismului”. Combativitatea lui Geo Dumitrescu intransigentul ideolog al revistei Flacăra cu care acesta a analizat fenomenul cultural românesc pe Întreg parcursul anului 1948, după cum am arătat În cartea mea Reeducare și prigoană, va fi și mai eficientă, mai percutantă căci va veni din Însăși inima breslei. Dar să-i citim argumentația: „În cele două săptămâni scurse, secțiile de creație ale Societății Scriitorilor din RPR au luat ființă și au trecut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de la răscruce; - În nr. 165, 2 dec: A.Ciurunga. - Casa Scânteii; - În nr. 167, 168, 20dec: A.Ciurunga. - Șaptezeci de ani; - În nr. 169, 30 dec: A.Ciurunga. - Anul nou; Petre Solomon. - Cântec pentru Republica mea. 26. Vezi cartea mea. - Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993. 27. Ovid S. Crohmălniceanu. - Critică și criticism. În: Contemporanul, IV, nr. l19, 14 ian.1949. J. Popper. - Primăvara poeziei. În: Flacăra, II, nr. 17 (69), 30 apr. Geo Șerban - Literatura Închisorilor și lagărelor. Ibidem, nr. l4
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a de a atribui Anei Roșculeț anumite comportări neprevăzute. Aceste gesturi și atitudini nu-și găsesc Însă motivarea În structura morală la care a ajuns În acel moment eroina. (Ă). Lenin subliniază două trăsături caracteristice ale procesului de transformare și reeducare: caracterul de durată și caracterul de massă. În nuvela sa, Marin Preda fixează izbutit caracterul de durată. A doua trăsătură (Ă) lipsește. Lipsește astfel o privire amplă asupra vieții din fabrică, o prezentare a relațiilor cu cei din jur (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dumitriu a reușit să rezolve În bună măsură cu succes o problemă pe care viața ne-o prezintă astăzi În trăsături deosebit de limpezi: e vorba despre un fenomen tipic pentru etapa de construire a socialismului În care ne aflăm astăzi - reeducarea vechilor cadre de intelectuali din țara noastră. Un asemenea intelectual În care mentalitatea burgheză a mai lăsat urme adânci este În Drum fără pulbere inginerul Lăzărescu, pe care Îl cunoaștem la Începutul romanului, rupt de viață, acrit, disprețuind lupta pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vorvoreanu, pasiune care-l roade și-l slăbește, Îl face să șovăie, să se izoleze de tovarășii lui de muncă, să participe cu mai puțin elan la eforturile lor. (Ă). În Drum fără pulbere rolul hotărâtor al științei sovietice În reeducarea intelectualilor nu este prezentat izolat, rupt de ansamblul problemelor construirii socialismului (ceea ce ar fi echivalat cu bagatelizarea, În fond cu falsificarea lui). Încă de la Începutul romanului noi aflăm că vapoarele sovietice, «cu burțile pline de mașini» destinate șantierului, se Îndreaptă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Repere bibliografice: Balșaia Sovetskaia Ențiclopedia. 51 vol. Ediția a 2-a. Moscova, 1955, vol. 35, p. 30-31; A. Jdanov, Raport asupra revistelor „Zvezda” și „Leningrad”, București, Editura PMR, 1947; *** Lenin despre literatură, București, Editura PMR, 1948; Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1992; 1993 și București, 2005; Ana Selejan, Poezia românească În tranziție (1944-1948). București: Editura Cartea românească, 2007. Realismul socialist (RS) În forma sa cea mai acută, mai specifică și mai bine delimitată „estetic” (recte ideologic) RS se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Pitești: cronica unei sinucideri asistate Cuprinstc " Cuprins" Lecția de anatomie (Ruxandra Cesereanu) 11 Cuvânt înainte 13 Introducere 17 Capitolul I - Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii 21 1. Suceava 21 Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici 21 O.D.C.C. și rivalitatea Bogdanovici - Țurcanu 24 2. Târgșor 27 Protagoniștii și condițiile din închisoare 27 Încercările grupului de la Suceava 30 Evadarea. Evacuarea penitenciarului 34 3. Pitești 35 Pregătirea terenului: mutări, convorbiri secrete, primele încercări 35
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
stagii pe cont propriu de cercetare și investigare istorică). Din dorința de probitate științifică și onestitate factuală, autorul evită catalogarea generală a ceea ce s-a petrecut la Pitești ca fiind un „fenomen” sau „experiment”. Refuză și termenii deja consacrați de „reeducare” și „demascare”, acceptând formule permisive (permeabile) precum „acțiune” și „evenimente”. Îi respect preferința care simplifică, de fapt, perceperea ansamblului ororii de la Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
destul de bine despre aceasta. Demersul nostru încearcă să ofere o privire de ansamblu asupra faptelor, beneficiind de surse care nu au fost disponibile în cazul încercărilor de până acum de a creiona un contur general a ceea ce e numit impropriu „reeducare”. Există, până în momentul de față, doar două abordări generaliste ale subiectului. Ne referim aici la volumele lui Virgil Ierunca și Dumitru Bacu1, ambele scrise exclusiv pe baza celor relatate autorilor de către victime ale acțiunii. Deoarece la momentul redactării lor nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ridicol ca un Nicolschi, pentru a da doar un exemplu, să fie asociat unui savant, cu atât mai mult cu cât rezultatul dorit era distrugerea fizică și morală a victimelor. Folosindu-ne de acest ultim argument, refuzăm și termenii de „reeducare” ori „demascare”, găsindu-i cât se poate de nepotriviți pentru a sugera realitățile Piteștiului. Nu e de prisos să arătăm că acești doi termeni au fost lansați de Securitate prin intermediul agresorilor. Singurele excepții în această privință le-am făcut în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nepotriviți pentru a sugera realitățile Piteștiului. Nu e de prisos să arătăm că acești doi termeni au fost lansați de Securitate prin intermediul agresorilor. Singurele excepții în această privință le-am făcut în cazul evenimentelor din Suceava și Târgșor, prezentate ca „reeducare” (însă numai între ghilimele), care au constituit doar forme incipiente și, extrem de important, lipsite de agresivitate fizică. În rest, după cum s-a putut observa deja, am ales termenii de „acțiune” ori „evenimente”, cu toate că sunt la fel de neutri ca și alții. Desigur
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
informatori în cadrul închisorilor - practică ce avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu desființarea oficială a detenției pe motive politice. Capitolul Itc "Capitolul I" Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și coloniitc "Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii" 1. Suceavatc "1. Suceava" Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovicitc "Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici" În noaptea de 14 spre 15 mai 1948 s-a desfășurat o acțiune de proporții, în urma căreia au fost arestate câteva mii de persoane în toată țara. Cum închisoarea din Suceava era
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu desființarea oficială a detenției pe motive politice. Capitolul Itc "Capitolul I" Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și coloniitc "Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii" 1. Suceavatc "1. Suceava" Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovicitc "Începuturile. „Reeducarea” lui Alexandru Bogdanovici" În noaptea de 14 spre 15 mai 1948 s-a desfășurat o acțiune de proporții, în urma căreia au fost arestate câteva mii de persoane în toată țara. Cum închisoarea din Suceava era cea mai mare din Moldova
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1949 fiind înlocuiți cu noile cadre. Impresia deținuților era însă că adevărații conducători sunt cei din Ministerul de Interne, veniți de la București, și cei din conducerea Securității locale 2. Se poate afirma cu destulă certitudine că acțiunea (mai propriu numită „reeducare” în această etapă) a fost declanșată la Suceava din inițiativa deținutului Alexandru Bogdanovici (închis pentru simpatii legionare), care urmărea să găsească o soluție pentru eliberarea sa și a colegilor de suferință. Printre victime s-a încetățenit ideea că Bogdanovici ar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
O informație importantă o oferă indirect Pafnutie Pătrășcanu, care își aduce aminte în timpul anchetei că Bogdanovici i-a mărturisit că în luna octombrie 1948 a făcut un memoriu adresat unui comisar, în care explica motivele pentru care dorea să facă „reeducare”. În urma acestui memoriu ar fi început vânzoleala în jurul Sucevei, care a primit vizite inclusiv de la București în legătură cu reeducarea 1. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu (destul de retras și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mărturisit că în luna octombrie 1948 a făcut un memoriu adresat unui comisar, în care explica motivele pentru care dorea să facă „reeducare”. În urma acestui memoriu ar fi început vânzoleala în jurul Sucevei, care a primit vizite inclusiv de la București în legătură cu reeducarea 1. Se pare că acum a sesizat și Eugen Țurcanu (destul de retras și afectat de arestarea sa până la acea dată) oportunitatea de a se face remarcat în vederea unei eliberări. Cea mai importantă vizită a fost cea a colonelului Iosif Nemeș
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
că acțiunile sale zgomotoase deranjau momentele de reculegere ale preoților din cameră. Bogdanovici l-a chemat la o discuție privată și i-a spus că trebuia să se facă ceva pentru salvarea vieților celor închiși, explicându-i că, dacă simulează reeducarea, ar putea fi eliberați de către comuniști; refuzul a fost însă ferm. Lucinescu i-a arătat că, chiar dacă aceștia ar fi naivi, nu merita plătit prețul pentru eliberare și că, dacă doreau să cânte „Bandera rosa”, trebuiau să o facă din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]