189,597 matches
-
Internet, suferă de aceeași pricepere limitată. Un exemplu edificator, site-ul Discovering Eminescu, este realizat din inițiativă lăudabila a unui profesor de engleză dintr-un liceu moldovean cu ajutorul elevilor săi. Site-ul fetișizează traducerile C.M.Popescu, excluzând Însă orice altă referință, cu iluzia că se spune astfel ultimul cuvânt. (Invit cititorul pe situl meu, www.luceafarul.com, unde se pot citi variante englezești ale tuturor traducătorilor menționați mai sus). Mult mai numeroase sunt Însă site-urile ce se lauda cu poetul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
limba franceză de către Presse Universitaires de Rennes și Simetria în 2004 și lansată în 2005 în România, lucrarea lui Carmen Popescu Le style national roumain. Construire une Nation ŕ travers l'architecture 1881 - 1945 reprezintă cu certitudine o operă de referință pentru istoria arhitecturii românești. Cercetător asociat în cadrul institutului "André Chastel" (Université Paris IV - Sorbonne), autoarea reia în acest volum, într-o formulă condensată, teza de doctorat susținută în decembrie 2001 sub conducerea lui Bruno Foucart. Bine structurată și atent construită
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
serie de repere majore din alte zone ale țării. Acestor elemente li se adaugă grija pentru adaptarea discursului "în funcție de interesul fiecărei epoci, acordând rolul principal, rând pe rând, arhitectului, edificiului, programelor sau ideologiei." (pag. 23), dar și preocuparea constantă pentru referințele la contextul internațional. Capitolul Des principautés danubiennes ŕ la Roumanie (De la principatele dunărene la România) prezintă o necesară și binevenită trecere în revistă a principalelor evenimente din istoria agitată a provinciilor românești, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până la
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
de cercetare de arhitectură și istorie culturală. În plus, prin calitatea de studiu de caz pe care o îndeplinește, reflectând procesul de formare al națiunii noastre, arhitectura românească devine subiect de interes pe scară largă; astfel, ea capătă valoare de referință și dimensiune universală. Lucrarea propune o perspectivă nouă asupra stilului național (dar și asupra arhitecturii românești în general), surprins în procesualitatea, în evoluția sa atât de brusc curmată. Spiritul analitic fin, pătrunzător, distincțiile subtile, observațiile pertinente se îmbină cu evocarea
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
și bibliografia extinsă) se împletește cu o extraordinară capacitate de sinteză și viziune de ansamblu, conducând la o unitate armonioasă și bine echilibrată. Riguroasă, dar nu rigidă, complexă, fără a fi stufoasă, lucrarea lui Carmen Popescu reprezintă o operă de referință nu doar pentru istoria arhitecturii noastre, ci și pentru istoria culturii, istoria ideilor, fiind mai ales un model de cercetare interdisciplinară la standardele actuale de performanță.
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
anii tranziției, orizontul său cultural a suferit mutații majore, iar stilul narațiunii ține pasul cu noul său statut intelectual. Naivitățile stilistice de compunere școlărească a unui copil din clasele I-IV au dispărut, ironia și autoironia bat la porțile sarcasmului, referințele culturale (în special la filme de autor, dar nu numai) răsar la tot pasul. Altminteri însă, miza rămâne aceeași - maxima autenticitate - iar autorul pare preocupat, în mod special, de aducerea la lumină a faptelor și trăirilor pe care, cel mai
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
des de atacuri de panică, devine cvasi-handicapată, nu mai poate ieși pe stradă, trebuie să fie însoțită chiar și în cabina de w.c. Doctorii ridică neputincioși din umeri, frustrările devin maxime, personajul trăiește disperarea unei permanente stări de alienare. Firește, referințele sale culturale sunt cu totul altele, coșmarul cotidian își găsește explicații în Freud și Jung, dar aceasta nu duce și la rezolvarea problemei. În final, după un program intens de psihoterapie, Luminița reușește să scape de atacurile de panică, devine
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
și 1984) dedicate poeticii matematice, ultimele două fiind dedicate teatrului. În toate aceste publicații, majoritatea autorilor sunt români. Ce ecou a avut această orientare în studiul teatrului? Lucrările respective au fost mult citate, folosite, continuate, uneori criticate, dar nu ignorate. Referințe la ele se găsesc la Patrice Pavis (în al său Dictionnaire du théatre), la Marvin Carlson (care le consacră două pagini în a sa Istorie a teoriilor teatrale), la A. Helbo, A.Ubersfeld, D. Lafon, A. van Kesteren, T. Kowzan
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
orice tentativă de a implica științele exacte în domeniul poeticii. Cea mai entuziastă recenzie a aparținut lui Jean-Marie Klinkenberg, membru al Grupului de la Ličge, autor al Retoricii generale și al Retoricii poeziei. În nenumărate articole și cărți ulterioare, au existat referințe la Poetica matematică. Dar, dintre efectele imediate, cel mai semnificativ a fost numirea mea ca membru în comitetele editoriale ale câtorva reviste internaționale de teorie sau/și analiză literară: Poetics (Olanda), Zeitschrift fur Literaturwissenschaft (Germania), Poetics Today (Israel), Literary and
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
vei da seama că sunt salvați. Sunt salvați fiindcă nu mai sunt captivii ,modelului" românesc (de pildă, ai drumurilor ca acela descris la începutul acestor rânduri). Acum ei au termen de comparație, au înțeles că există și alt sistem de referință, ceea ce e hotărâtor.
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
sfătuit să mă feresc cam din primele zile cînd m-am dus acolo. O doamnă, cam prostuță, m-a dat în gît de față cu alți colegi, că aveam un frate plecat în străinătate, unui ofițer care venise să ia referințe despre mine, în absența mea. Dar au mai fost și unii, neștiuți, despre care am aflat cu imensă dezamăgire în ultimii ani.( Nici unul nu mai lucrează azi în redacție!) Recunosc că multă vreme nu mi-a prea păsat de lucrurile
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
și reviste literare italiene au dedicat spații ample comentării romanului lui Marin Mincu. Mai mult decât atât, romanul criticului și prozatorului român este recomandat călduros, pe ultima copertă a actualei ediții românești, de chiar Umberto Eco, unul dintre numele de referință ale literaturii mondiale actuale. Este limpede că în Italia există un interes aparte pentru destinul trist al poetului iubirii, exilat de împăratul Octavian Augustus la țărmul Pontului Euxin. Și trebuie salutat așa cum se cuvine meritul lui Marin Mincu de a
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
vorbit și de o frondă care epatează nu doar burghezul, ci și bietele noastre definiții despre obiectul muncii - literatura". Încercarea de sistematizare/ studiu de caz propune cinci puncte de reper: 1. practicarea autoficțiunii, 2. prezentul ca timp al narării și referință istorică, 3. limbajul direct, frust, denotativ, 4. mizerabilismul fiziologic și obsesia unicității, 5. pastișa intertextualismului și a metatextului. Astfel, prima și cea mai evidentă arie comună se referă la scriitura sinelui, la acel pact autoficțional deja menționat și semnat de
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
În maniere atent personalizate, toți scriitorii îtinerei generații' sunt marcați de imediatul implacabil, pe care încearcă să-l trezească din încremenire, să-l readucă la ritmul unei trăiri ardente, sincopate, adevărate. Atunci. Acum Menționând "prezentul ca timp al narării și referință istorică", Simona Sora prefigurează cu acuratețe metoda abordată de protagoniștii rândurilor de față. Dacă volume precum cele ale Ioanei Baetica și Ionuț Chiva marșează hotărât pe problematica unui prezent continuu, crepuscular, multe dintre celelalte cărți coboară în trecutul (im)perfect
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
tot frecventa, și anume cel despre elite și revoluții. Portretul respectivului profesor este printre puținele personaje scăpate de vitriolul menippean al autorului, simpatizat pentru figura sa de intelectual decepționat de filosof distins, sceptic și aproape rănit, un anticomunist "cu vagi referințe sonjenițniene" și cu o părere execrabilă despre mase și rolul lor în istorie (p. 262). Către sfârșitul cărții, naratorul și prietenul său sunt actori într-o parodia ludens, film eroicomic amintind de scenariile truculente ale lui Brecht: o colecție orgiastică
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
și este perfect sincron cu ideile criticii europene (în special franceze) a momentului. Este imposibil să nu remarci starea de normalitate care respiră din fiecare pagină a acestei cărți, modul firesc în care autorul intră în dialog cu numele de referință ale criticii europene și discută despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica etc.) Firește, citite astăzi, unele dintre judecăți și-au pierdut valabilitatea. Pentru a fi înțelese, ele trebuie contextualizate, readuse în climatul momentului
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
a aruncat însă peste bord tocmai acest intelectualism, privirea ironică, mediată cultural, asupra realității, reîntorcându-se la percepția directă, frustă, adesea traumatiza(n)tă, asupra lumii înconjurătoare. Dincolo de aceste semne certe de localizare în timp, din Singura critică nu lipsesc referințe pe care le credeam tabu pentru vremea respectivă. Într-un articol cu tentă vag polemică la adresa lui Nicolae Manolescu, nelipsit de câteva fine malițiozități, Singularitatea unui alergător de cursă lungă, Mircea Martin scrie la un moment dat: Sigur pare să fie
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
și este perfect sincron cu ideile criticii europene (în special franceze) a momentului. Este imposibil să nu remarci starea de normalitate care respiră din fiecare pagină a acestei cărți, modul firesc în care autorul intră în dialog cu numele de referință ale criticii europene și discută despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica etc.) Firește, citite astăzi, unele dintre judecăți și-au pierdut valabilitatea. Pentru a fi înțelese, ele trebuie contextualizate, readuse în climatul momentului
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
a aruncat însă peste bord tocmai acest intelectualism, privirea ironică, mediată cultural, asupra realității, reîntorcându-se la percepția directă, frustă, adesea traumatiza(n)tă, asupra lumii înconjurătoare. Dincolo de aceste semne certe de localizare în timp, din Singura critică nu lipsesc referințe pe care le credeam tabu pentru vremea respectivă. Într-un articol cu tentă vag polemică la adresa lui Nicolae Manolescu, nelipsit de câteva fine malițiozități, Singularitatea unui alergător de cursă lungă, Mircea Martin scrie la un moment dat: Sigur pare să fie
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
Universitatea "Alecu Russo", a fost "Moldova Pro-Europeană. Parcursul democratizării Republicii Moldova în actualul context geopolitic". La întâlnirea de la Chișinău au conferențiat: lect.univ.dr. Alexandru Murad Mironov, Facultatea de Istorie, Universitatea din București, cu prelegerea Considerații istorice privind Europa ca punct de referință la frontiera de Est; cercetător științific Simion Gheorghiu, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române, cu Politica post-decembristă a României și a Republicii Moldova; Dr. Igor Cașu, Director al Centrului pentru Studierea Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
proeuropean a căpătat amploare în rândul cetățenilor, astfel încât politicienii nu vor avea cum să nu-l ia în considerare. Notă 1 https://www.privesc.eu/Arhiva/543 20 /Conferinta-cu-tema--Spre-EuropaCo ordonate-istorice--institutionalejuridi ce-si-politice-ale-integrarii-europene-a-Republicii-Moldova-, accesat 20 aprilie 2015. Pentru conferința de la Chișinău toate referințele provin de la această înregistrare a conferinței și din acest motiv toate citările care vor urma nu vor mai beneficia de nota de subsol, ci doar de ghilimele. RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE The New Chinese Security Concept and the "Peaceful
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
from Iași. He is a PhD Candidate în Sociology at "Al. I. Cuza" University from Iași. His main field of interest is political sociology. https://www.privesc.eu/Arhiva/54320/Conferinta-cu-tema--Spre-Europa--Coordonate-istorice--instituționale--juridice-si-politice-ale-integrarii-europene-a-Republicii-Moldova- . accesat 20 aprilie 2015. Pentru conferința de la Chișinău toate referințele provin de la această înregistrare a conferinței și din acest motiv toate citările care vor urma nu vor mai beneficia de nota de subsol, ci doar de ghilimele. 2The present article represents only the personal opinion of the author and it
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Manchester? Fost jurnalist la "Evenimentul zilei", Radu Ciobotea a fost, până nu demult, un practicant al reportajului. Și nu unul oarecare. Relatările sale din războiul iugoslav (strânse în volumele Război fără învingători și Război cu doctor Blues) sunt deja o referință internațională în studierea modului în care presa a relatat acest controversat episod al istoriei contemporane. Ca marii reporteri interbelici, Radu Ciobotea a descris doar ce a văzut cu propriii săi ochi fără a se lăsa vrăjit - precum mulți dintre ziariștii
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
maximă complexitate asupra societății. Căci, așa cum afirmă teoreticianul român, "pentru un filosof este crucial să-și dovedească capacitatea de a prelua și soluționa într-un mod nou problemele cât mai multor domenii ale cunoașterii și ale acțiunii oamenilor. Filosofiile de referință sunt, de fapt, acele filosofii care și-au confirmat această capacitate." (p. 400) Pe de altă parte, sunt aduse în prim-plan polemicile în care s-a angajat J. Habermas - fiind vorba de mai toți marii gânditori contemporani -, oferindu-ni
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
o ars poetica : „Oricât ai fi de pornit pe cuvinte /.../ ai grijă de ele ca de ochii din cap /.../ învăța - de vrei să forezi mai departe / să le rabzi, să le crezi pe cuvânt”. Așa arată pe podiumul poeziei de referință, în lirica actuala, Virgil Dumitrescu, născut în 4 iulie, sub zodia Racului. S-a întors în trecut că să se găsească pe șine - poetul de mari viziuni romantice, nu cosmice, ci doar terestre, în spațiul cărora concretul despăturit chirurgical impune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]