1,067 matches
-
în note finale; informațiile/ideile și implicit paragrafele sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu la complex, sau deductiv - de la general la particular) și/sau cronologic (în suc cesiune temporală/cauzală); - secvența finală este construită ca paragraf de închidere care reformulează tema și rema întro sinteză ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
metafizică prin toate articulațiile ei, a unei științe ale cărei ipoteze și date fundamentale, departe de a poseda o valoare personală și absolută. relevă din contra teorii care le depășesc și în funcție de care trebuie să le regîndim și să le reformulăm. Pe scurt, a face din psihologie o știință naturală nu înseamnă să o exaltăm, ci să-i depreciem autoritatea... Ignorăm pînă și termenii între care legile fundamentale pe care nu le avem ar trebui să stabilească relații. Este oare vorba
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dovada vie și dureros trăită a adevărului imuabil. Valorile și nonvalorile posibilitățile armoniei și ale dizarmoniei dirijează tot ceea ce există, independent de spiritul uman. Funcția spiritului constă însă în a le descoperi. Sarcina spiritului este de a le formula și reformula într-un mod tot mai precis, pînă la înțelegerea legalității lor supraconștient și subconștient imanente. Legalitatea nu conține nimic teoretic: ea stabilește destinul fiecărui om pînă la cele mai mici detalii ale vieții lui de zi cu zi. Detaliile depind
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în vedere că am arătat atâta atenție ascultându-i, este mult mai plauzibil că și ei vor dori să ne asculte. GREȘELI COMUNE ÎN ASCULTAREA ACTIVĂ Maniere de papagal Multe persoane, nefamiliarizate cu ascultarea activă, nu fac altceva decât să reformuleze, cu alte cuvinte, remarci de-ale altora. De exemplu: LARRY: Petrec de minune. TED: Te simți excelent. LARRY: Să mă dau în roata mare este marea mea plăcere. TED: Ce mult îți place să te dai în roata mare! LARRY
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
noapte în pat cu o femeie merită o sută de palme de la altele". Folosind acest caz drept model, grupul de cursanți a considerat că o asemenea abordare directă cerea prea multă angajare din partea ascultătorului și i-a sugerat să-și reformuleze întrebarea, cerând o angajare redusă, care să-i sporească șansele de succes. Noua întrebare reformulată suna astfel: "înainte de a face dragoste cu mine la noapte, nu ai vrea să cinezi?" Dacă femeia era de acord cu cina, decizia majoră era
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
realist-pragmatic. Atât identitatea avatarică, cyborgică, cât și cea transgenică (ilustrată prin arta transgenică a lui Eduardo Kacă exemplifică un imaginar tehnocultural postuman în cadrul căruia se perpetuează deopotrivă trupul și conștiința umane, în același timp în care acestea sunt restructurate și reformulate în noile contexte ale vieții și ale culturii. Prin urmare, promovarea unui discurs postuman temperat și circumspect, care să chestioneze extremitățile riscante ale utopiei și ale distopiei, merge pe traiectoria considerării ființei ca ansamblu corp-minte în relația sa cu spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dintre acest tip de identitate conturată la interfața tehnologiilor informațional-comunicaționale și identitate, așa cum este aceasta formulată în discursul postmodernist (vezi cu precădere Poster, 1995; Turkle, 1994, 1995Ă. Acești cercetători țin să sublinieze ruptura medială și modurile „revoluționare” prin care se reformulează identitatea umană în noile dimensiuni ale unei postmodernități „calculatoriste”, definite prin societatea cunoașterii. De pildă: Realitatea virtuală duce cu un pas mai înainte imaginarul cuvântului și imaginarul filmului sau imaginea video prin plasarea individului «înăuntrul» lumilor alternative. Interacționând în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dimpotrivă, se „mulează” pe noul fundal tehnologic într-o extindere existențială firesc-mașinistă. Procesualizarea subiectivității devine autoreferința ființei umane mașinice în stratificările mintal-sociale ale tehnologizării. Mutațiile subiective operate de telecomunicații, de bazele de date, de inteligența artificială sau de ingineria biologică reformulează un uman care își află singurul punct de referință în propria procesualizare subiectiv-mașinică. Repoziționarea umanului în perspectiva noilor forme de emancipare subiectivă se prezintă în relație deopotrivă cu cadrul înconjurător natural și cu cel computațional, care tind să coincidă și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
forme de rezistență sau ca practici de energie și forță care generează la rândul lor „tehnologii opoziționale de putere”, atât psihice, cât și de comportament social. Sandoval își construiește întregul discurs ideologic în jurul afirmației lui Haraway, „we are the cyborgs”, reformulând accepția pronumelui personal „noi” în contextul conectării identitare și al pericolului imperializării unei (singureă figurații de identitate. Prin urmare, astfel de perspective care cuplează feminismul digital la postcolonialism urmăresc introducerea unei viziuni plurale, dialogice și democratice asupra identității (o metodă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o instituție permanentă, creată pentru conservarea, cercetarea, punerea în valoare prin diferite mijloace și mai ales expunerea pentru instruirea și educarea publicului, a colecțiilor de obiecte de interes artistic, istoric, științific și tehnic"2. Pe parcurs, această definiție a fost reformulată, în concordanță cu transformările sociale și instituționale, cu schimbările care au intervenit. O contribuție definitorie în privința actualizării conținutului noțiunii de muzeu a avut-o în țara noastră profesorul universitar dr. Radu Florescu, specialist în domeniul muzeografiei și arheologiei. Acesta poate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
generalizează, devenind o caracteristică a puterii economice a Occidentului 17, o etapă a acumulărilor rapide și neselective de bunuri de orice natură, care ulterior vor intra în colecțiile unor muzee devenind astfel bunuri de patrimoniu. În acest moment se poate reformula întrebarea legată de nevoia omului de a colecționa și răspunsul cuprinde trei direcții. Colecționarea devine: o formă de "atașament" față de obiecte, prin dorința de acumulare neîncetată; o cale de răspuns a societății printr-o permanentă raportare la gustul epocii; o
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
statului, prima de acest fel fiind fondarea în 1846 a Smithsonian Museum 19. De remarcat faptul că după momentul Revoluției de la 1848 apar primele muzee naționale fenomen caracteristic zonei centrale a Europei Praga, Budapesta și tot cu aceasta ocazie sînt reformulate principiile de ordin educativ. Muzeul acelei epoci promova imaginea națională prin cultivarea tradițiilor către un public cît mai larg, dar mai cu seamă publicului școlar. Este, poate, primul moment în istoria evoluției muzeelor cînd este afirmată necesitatea unei legături permanente
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Ieșirea muzeului din spațiul tradițional este considerat ca un act simbolic și angajator în relațiile sociale.Prezența unor colecții diferite în spații diferite este în fapt un act de democratizare a acestei instituții. Se poate afirma că expozițiile itinerante au reformulat noțiunea de muzeu și în subsidiar pe aceea de reprezentare imagistic ideatică. PUBLICUL ȘI FORMAREA CONȘTIINȚEI PATRIMONIULUI Analizînd funcțiile generale și specifice ale muzeului, putem observa că una din problemele fundamentale ale funcției de conservare restaurare este cea a situației
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
estetic, s-au formulat numeroase intervenții la adresa acestei producții artizanale, la uniformizarea prin multiplicare a conținutului unui obiect, pînă la pierderea totală a semnificației cu care acel obiect a fost investit în momentul edificării sale artistice. Susținătorii activităților comerciale au reformulat problema, argumentînd că aceste produse sînt "rezultatul unui proces nou, de apropiere a operei de artă de public"50. Alții au împins lucrurile mai departe, trasînd o paralelă între acest tip de producție și producția industrială, considerînd că societatea este
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Sfânt Părinte cu privire la alcătuirea Liturghiei, autenticitatea acesteia a fost contestată, dar s-a demonstrat că rugăciunile sacerdotale ale Liturghiei și, În primul rând, anaforaua liturgică aparțin Sfântului Ioan Gură de Aur care, preluând o tradiție mai veche, le reformulează cu propriile sale cuvinte. Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur a cunoscut și În continuare o dezvoltare În ceea ce privește așa-numitele „acțiuni fără cuvinte” (intrarea În biserică, sărutarea păcii, frângerea și Împărtășirea) până În sec. XIV când patriarhul Filotei prin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
pe filozofie. Pentru ca să poată explica legile universului, Newton a fost nevoit să ignore ilogica analizei sale matematice - ilogica împărțirii la zero. Exact când matematicienii și fizicienii au reușit să excludă din analiza matematică problema împărțirii la zero și s-o reformuleze într-un alt cadru logic, zero a reapărut, de data aceasta în ecuațiile mecanicii cuantice și ale teoriei relativității generalizate, infectând iarăși știința cu microbul infinitului. Când se confruntă cu zerourile din univers, logica nu mai are nici o putere. Iar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
vor ocupa de filosofia lui C. Rădulescu-Motru și de problema modelelor filosofice de reconstrucție a umanului. Multe dintre temele demersului au fost revizuite între timp. Ele au fost regândite, reașezate în topos-uri filosofice noi, recumpănite în privința sensurilor proprii, chiar reformulate în contexte care se află la o anumită distanță față de orizontul stabilit, pentru ele, de ediția întâi a cărții. Unele dintre aceste reinvestiri hermeneutice se vor recunoaște însă în noua ediție. Mai cu seamă subcapitolele referitoare la filosofia lui Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fundamentale (realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, personalitatea); în contextul acestei reconstrucții filosofice, personalitatea este o direcție a energiei, este forma finală a evoluției acesteia. C. Rădulescu-Motru nu respinge pur și simplu formula energetismului. Dimpotrivă, el consideră că această filosofie reformulează, într-o manieră modernă, determinismul universal; că înlătură "vechea metafizică" și deschide o cale liberă cercetărilor experimentale. Comentatorii și interpreții filosofiei lui C. Rădulescu-Motru au acceptat, în general, în compararea personalismului energetic cu energetismul, punctul de vedere expus mai sus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se definesc prin raportare la o "valoare" pe care Ortega y Gasset, apoi și Constantin Noica o numeau "exactitate", tocmai pentru a o deosebi de "adevăr"; ele realizează, neîndoielnic, o cunoaștere de sens antropologic. Altele, cum sunt filosofiile care explicit reformulează condițiile de posibilitate ale metafizicii și care sprijină demersul pe un proiect antropologic, împlinesc, într-o măsură mai mare decât primele, re-cunoașterea de sine a omului. Filosofia personalismului energetic se află la granița dintre aceste două maniere de a filosofa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
and the Common Environment (Routledge, Londra, 1993). S-ar părea că Soros a preluat termenul de la Gray, dar nu știu să-l fi citat în acest sens. Soros, poate cel mai paradoxal adversar al capitalismului fără limite și fără frontiere, reformula proiectul popperian al societății deschise pe baza a ceea ce eu am numit „normativitate slabă”, cu o referință oblică la „gândirea slabă” identificată de Gianni Vattimo ca trăsătură a „modernității târzii”, numele dat de el epocii noastre, îndeobște desemnată prin termenul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dintre oameni. Pentru Buber, aceste legături, și nu indivizii izolați, construiesc temelia vieții împreună; mai mult, în afara legăturilor interumane nu există individualitate: cum am spune astăzi, după Freud, dar fără a subscrie neapărat la psihanaliză, nu există identitate fără alteritate. Reformulând: suntem produsul alterității constitutive, ea însăși un produs al intersubiectivității; subiectivitatea umană însăși e reflexivă și dialogică, este o intersubiectivitate. și, reflectează Buber, legăturile interumane nu sunt o chestiune de alegere liberă individuală, ci mai curând un dat al destinului
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
relativismului, divulgându-i efectele pernicioase în plan epistemologic, etic și moral, civic și politic, fiindcă relativismul proclamă falsa „virtute” unică a „deschiderii”, dar în fapt conduce către contrariul ei, omogenizând cultura americană în numele unei pseudodeschideri către alteritățile non-occidentale și eșuând - reformulez aici, dar rămân în spiritul acestei diatribe tocquevilliene - într-un fel de „tiranie a minorității”. Dincolo de virulența ieremiadei lui Bloom, semnalez o bună doză de ironie, care ne ajută să o... relativizăm întru câtva, fără a-i subestima gravitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
proiect pedagogic, etc.” Lecția, ca entitate didactica de bază, presupune o punere în act a unor evenimente sau situații didactice, ce intercorelează și se potențează reciproc. Derularea evenimentelor poate respectă o anumită ordine, care, dacă situația o impune, se poate reformula. Gagne și Briggs (1977, p.138) scot în evidență următoarele „momente”: * captarea atenției elevilor prin stârnirea intereselor acestora; * informarea cu privire la obiectivele de atins; * reactualizarea și performarea unor capacități formate anterior; * prezentarea elementelor de continut specifice; * dirijarea învățării; * obținerea performanței; * asigurarea
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
prezența mitologiei autohtone în piesele autorilor de teatru români, de la Lucian Blaga și Mircea Eliade până la Horia Lovinescu și D.R. Popescu. Din culegerea de eseuri Teatrul și teatrele se remarcă îndeosebi interesul pentru modalitățile în care avangarda a încercat să reformuleze conceptul de teatralitate pe baza destructurării textului dramatic și a diminuării funcției cuvântului (capitolul Strategii artistice ale postmodernismului) și o micromonografie ce readuce în atenția specialiștilor activitatea omului de teatru Haig Acterian. De o importanță deosebită pentru istoria literară românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
unei fracțiuni au aceeași rază dar practic dimensiunea variază într-un interval mai mare sau mai mic, funcție de polidispersitatea sistemului. (32) Greutatea fracțiunilor cuprinse în intervalul r1-r2, r2-r,.....se notează cu ΔQ1, ΔQ2,....ΔQn. În baza acestor considerente se poate reformula expresia (22) astfel:(33) Pentru determinarea efectivă a greutății acestor fracțiuni în baza datelor experimentale se duc tangente la curbă iar masa unei fracțiuni este dată de segmentul limitat de intersecția ordonatei cu două tangente. Intervalul Δr este calculat în
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]