2,802 matches
-
deschis calea enumerării haotice și dicteului automat: altfel spus, acelor forme de extremism antidiscursiv care au sfârșit prin a consolida separarea netă, ontologică, de principiu, dintre poezie și proză, dintre uzul esențial, pe de o parte, și cel instrumental sau relațional al limbajului, pe de alta, conducând în cele din urmă la definiția formalistă și jakobsoniană a funcției poetice, ca distinctă de toate celelalte funcții”171. 2.1. Genul în genere...tc "2.1. Genul în genere..." De obicei, atunci când este
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
literaturii, în genere), constituie „un absolut, în sensul că el nu vorbește despre a sau despre b, despre o realitate dată ca atare, ci creează o realitate”214. Extrem de atent la nuanțe, autorul adaugă însă imediat că „rămâne totuși ideea relațională, adică faptul că semnul sau mesajul funcționează în raport, în relație cu vorbitorul, cu ascultătorul, cu lucrul”215. În aceste condiții observăm cum concluzia „limbajul poetic nu poate fi o deviere față de limbaj pur și simplu sau față de limbajul de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ei nu sunt Întotdeauna conștienți de funcțiile instituțiilor sau de ontologia acestora (procesul de atribuire colectivă de funcții). De asemenea - și nu În ultimul rând - acțiunea este condiționată atât instituțional (prin constrângere sau constituind moduri habituale de acțiune) cât și relațional (prin imersiunea Într-o structură de relații sociale). Cu toate acestea, acțiunea nu este complet determinată de instituții sau relații, fiind ghidată de finalități subiective. Instituțiile și relațiile sunt doar cadrele de manifestare a acțiunii subiectiv semnificative. Organizarea este o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nivel: forma de guvernământ, legile organice sunt exemple de instituții ce se manifestă la nivel social sistemic. Ele Întemeiază cooperarea socială În sens larg, contractul social. La acest nivel instituțiile se fundamentează pe piloni reglatori, normativi și cognitivi consensuali. Elementul relațional cel mai important la acest nivel Îl constituie acțiunea statului. Puterea statului este generală și afectează societatea ca Întreg, chiar dacă domeniile În care este exercitată suportă această influență În mod diferențiat. Krasner (1978:58) afirmă: Nu avem nici un motiv să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
4.1. Câmpuri Sociale Un alt nivel constitutiv este acela al câmpurilor sociale. În viziunea lui Bourdieu (1977, 2000), acestea sunt spații guvernate de valori și logici proprii. Ele sunt structuri de relații actuale și potențiale și conțin atât elemente relaționale, cât și ideologice. În acest ultim sens, câmpurile sunt structurate parțial de habitus - orientările personale Împărtășite de actorii din cadrul aceluiași câmp. Câmpurile sunt caracterizate și În termenii distribuției diverselor tipuri de capital: material, social (relații), cultural (educație) și simbolic (recunoaștere
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
câmpurile sunt structurate parțial de habitus - orientările personale Împărtășite de actorii din cadrul aceluiași câmp. Câmpurile sunt caracterizate și În termenii distribuției diverselor tipuri de capital: material, social (relații), cultural (educație) și simbolic (recunoaștere, reputație). Bourdieu consideră câmpul drept o „configurație relațională” inclusă Într-un sistem de forțe tipizat. Forțele sunt măsura deținerii și capacității de transformare a capitalurilor. „Un câmp este concomitent un spațiu de conflict și unul de competiție”, În care participanții se Întrec pentru stabilirea unui monopol asupra categoriilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
competiție”, În care participanții se Întrec pentru stabilirea unui monopol asupra categoriilor de capital profitabil În acest spațiu.” (Bourdieu și Wacquant, 1992:17). Concepția lui Bourdieu asupra câmpului denotă un spațiu definit atât la nivel valoric și ideologic, dar și relațional, spațiu ce se prezintă ca o rețea tipizată de relații sociale care ipostaziază raporturile de putere dintre actorii componenți. 4.2 . Câmpuri organizaționale sau sectoare sociale Teoreticienii insituționaliști ai organizațiilor propun conceptul de câmp organizațional (DiMaggio și Powell, 1983) sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constituenților importanți, cunoașterea legitimă din sistemul educațional, opinia publică; astfel de reguli devin mituri raționale (Meyer și Rowan, 1977). Pe fondul raționalizării se constituie domenii funcționale reglementate - sectoare sau câmpuri organizaționale. Scott distinge trei clase de elemente În analiza câmpurilor: relaționale, culturale și istorice. În ceea ce le privește pe primele, el accentuează În mod deosebit relațiile ierarhice pe verticală ce se stabilesc Între organizațiile componente; el caracterizează apoi câmpurile după gradul de centralizare/descentralizare, fragmentare/unificare și federalizare/concentrare prin raportare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Totuși, Fligstein nu produce vreo delimitare sau clasificare a câmpurilor, dar consideră că structurarea acestora urmărește delimitarea spațiului de dominație constituit de stabilizarea relațiilor sociale și asumarea unei culturi locale. Câmpurile sunt construcții ale actorilor ce dispun de capitaluri materiale, relaționale și simbolice și care Încearcă În aceste condiții să permanentizeze o rețea de relații constituite și să impună o concepție unitară În privința dominației. Câmpurile produc astfel ordine socială stabilizând relațiile dintre actori, reducând incertitudinea și, mai ales, reproducând Întreaga construcție
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1993), proces generator de așteptări și În baza căruia se fac investiții pe termen lung. Supraviețuirea organizației depinde de stabilitatea În timp a acestor relații, iar stabilitatea, la rândul ei, depinde de modul de construcție instituțională (legală și culturală) și relațională. Întrebându-se cum apar organizațiile, economiștii Coase (1960) și Williamson (1991, 1993) practic Își pun problema cum se structurează și statornicesc anumite relații sociale Într-un cadru instituțional și care este motivul pentru care se Întâmplă acest lucru? Referindu-ne
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe piață și a se obține astfel reproducerea unor relații de schimb stabile Între acești actori. Sedimentarea anumitor structuri, precum și normele asociate acestora generează așteptări comportamentale care reduc incertitudinea și fac posibile Încrederea Între parteneri, dar și reproducerea anumitor structuri relaționale de producție. Astfel, integrarea verticală În organizații asigură condițiile cooperării și produce ordine socială prin diminuarea incertitudinii. De asemenea, prin reiterarea relațiilor de producție Între actori, devine posibilă realizarea economiilor de scară și a unor proiecte de investiții și dezvoltare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
complemente funcționale, În realizarea organizării economice și menținerea stabilității. Din modalitățile de Îmbinare a instituțiilor și relațiilor sociale provin configurații diferite ale ordinii sociale În câmpurile organizaționale. În abordarea pe care o propunem considerăm că emergența câmpurilor organizaționale ca sisteme relaționale și simbolice stabile are loc Într-un context particular al relațiilor Între actorii sociali constitutivi: indivizi deținători de capital financiar (share sau stockholders), de resurse simbolice (diplome, acreditări), de forță de muncă, persoane Învestite cu autoritate etc. (stakeholders). Punctul de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fundamental diferită față de piață, fiind doar o sumă de contracte (nexus of contracts) ce tind, de asemenea spre „eficiență”. Apoi, ne vom centra pe explicațiile instituționaliste ce Înglobează elemente culturale, normative și acționale. În capitolul al cincilea vom introduce elemente relaționale În explicarea cooperării economice. În ultima parte a lucrării vom realiza o aplicație teoretică și practică a unui model compozit al câmpurilor organizaționale, spații ale cooperării economice stabile ce rezultă din dinamica instituțiilor și relațiilor sociale. III. Costurile tranzacționale: un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituții ineficiente. Totuși ineficiența nu este o caracteristică În sine a instituției, ci este mai degrabă o chestiune ce ține de funcționarea și percepția socială a acestora, datorate inconsistenței justificărilor ce stau la baza instituțiilor formale și a modelelor informale (relaționale) de acțiune; astfel de fenomene conduc la decuplarea instituțiilor formale de acțiunea socială. Modelele de organizare prescrise de instituție sunt anihilate de un tip de organizare informală care se bazează pe mobilizarea unor resurse relaționale, În dauna resurselor simbolice (legitimitate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
formale și a modelelor informale (relaționale) de acțiune; astfel de fenomene conduc la decuplarea instituțiilor formale de acțiunea socială. Modelele de organizare prescrise de instituție sunt anihilate de un tip de organizare informală care se bazează pe mobilizarea unor resurse relaționale, În dauna resurselor simbolice (legitimitate) activate de instituțiile formale. Decuplarea este rezultatul imersiunii acțiunii În rețelele de relații care contextualizează acțiunea și ordonează un domeniu distinct de activitate economică; este o măsură a imersării acțiunii În socialul concret ce se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tranzacțiilor ce implică numeroși indivizi și sunt extinse În timp și spațiu, ca urmare a diviziunii muncii, este asociată cu amplificarea costurilor tranzacționale și necesită instituții formale, impuse de o a treia parte, pentru reducerea incertitudinii cu privire la termenii contractului. Structurarea „relațională”, personală, bazată pe reciprocitate În cadrul interacțiunilor sociale este soluția societăților premoderne În care specializarea este scăzută, dar nu mai este posibilă odată cu creșterea complexității societăților industriale. Totuși, North recunoaște importanța instituțiilor informale și a structurilor locale de relații ce pot
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relații sociale penetrează neregulat sectoarele economice (spre deosebire de instituții care se presupune că difuzează uniform un anumit sector ducând la ceea ce se cheamă „izomorfism structural” - Meyer și Rowan, 1977) ceea ce ar putea explica comportamente aparent inconsistente ale acelorași actori În contexte relaționale diferite. De asemenea, argumentează Granovetter, rețele de relații produc solidaritate și au capacitate de acțiune colectivă, dar aceasta poate fi folosită În scopuri maligne (mafia de exemplu sau bandele organizate nu ar avea aceeași forță dacă nu s-ar baza
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Larson identifică reputația personală și istoria relațiilor de prietenie: Încrederea difuzează de la nivelul individual la nivelul organizației ca Întreg. Un etos al prieteniei și ajutorului reciproc În afaceri este necesar pentru stabilirea unor relații pe termen lung. Acesta se formează relațional, Într-o istorie a legăturilor bilaterale și este de natură să inducă schimbări comportamentale ale acțiunii economice În cadrul diadei. Faza a doua presupune consolidarea relației și stabilizarea acesteia pe perioade Îndelungate de timp. Relația se menține În măsura În care partenerul reciprochează și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fi „sociabilitatea, aprobarea, statusul și puterea” (Granovetter, 1992:26). Nevoia generală de sociabilitate poate explica tendința inițială a actorilor de a stabili relații de Încredere. În acest punct, distincția operată de Lin (2001:149 - 151) Între „raționalitate tranzacțională” și „raționalitate relațională” devine foarte sugestivă. El spune că sunt două tipuri de recompense pe care oamenii le urmăresc: economice și sociale. Primele sunt asociate acumulării de bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și statusului. Ambele sunt fundamental sociale În măsura În care necesită impunere și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
bogăție materială, celelalte sunt asociate reputației și statusului. Ambele sunt fundamental sociale În măsura În care necesită impunere și legitimare și astfel se bazează pe un consens simbolic (cognitiv) la nivel societal. Raționalitatea tranzacțională presupune calculul costurilor și câștigurilor În cadrul schimbului, În timp ce raționalitatea relațională presupune calculul costurilor și câștigurilor asociate relației În sine. O relație poate fi astfel menținută chiar dacă nu există un câștig tranzacțional pozitiv, În condițiile În care există un câștig social, relațional, pe termen lung. Astfel, o tranzacție episodică, discretă nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
presupune calculul costurilor și câștigurilor În cadrul schimbului, În timp ce raționalitatea relațională presupune calculul costurilor și câștigurilor asociate relației În sine. O relație poate fi astfel menținută chiar dacă nu există un câștig tranzacțional pozitiv, În condițiile În care există un câștig social, relațional, pe termen lung. Astfel, o tranzacție episodică, discretă nu este În mod necesar simetrică sau echilibrată din perspectiva costurilor și câștigurilor materiale. Dacă considerăm Însă implicarea ei Într-o relație socială pe termen lung, Împreună cu avantajele sociale ce decurg din
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
perspectiva costurilor și câștigurilor materiale. Dacă considerăm Însă implicarea ei Într-o relație socială pe termen lung, Împreună cu avantajele sociale ce decurg din aceasta, atunci putem intui tipul de raționalitate la care recurg actorii atunci când stabilesc astfel de tranzacții. Raționalitatea relațională depinde de existența și structura rețelei sau a grupului; reputația este o caracteristică a rețelei (network asset). Ea nu se bazează pe o recunoaștere socială generalizată (ca În cazul instituției banilor, spre exemplu, care face posibilă o recunoaștere socială uniformă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
baza acestor norme, indivizii Își asumă roluri sociale pe care le internalizează și relația devine stabilă având propriile mecanisme de control la nivel cognitiv. Deși nu neglijează vulnerabilitatea acestor relații În condițiile schimbărilor de mediu ce pot modifica așteptările construite relațional, autoarea consideră că rețelele sunt benefice pentru adaptabilitatea, creșterea și eficacitatea organizațiilor. Organizațiile având resurse limitate urmăresc să-și stabilizeze o rețea de furnizori și beneficiari, punându-se astfel la adăpost de forțele competiției și reușind să stabilizeze structura ca
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a inconsistențelor interne ale practicilor instituite, dar și a efectului „raționalizator” al recomandărilor consultanților de afaceri și a schimbării retoricii sociale originând În sfera profesiilor raționale. Se produce În acest ultim caz o decuplare a instituțiilor „raționale” de capitalul social (relațional) existent ceea ce fie produce schimbări la nivelul configurației structurale, fie decuplează instituțiile formale neconvergente. 3. Aplicație a teoriei câmpurilor organizaționale - studiu de caz Pentru a testa plauzibilitatea modelului teoretic avansat mai sus, privind emergența câmpurilor organizaționale stabile, În perioada mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
din activitățile funcționale ale societății. Din acest punct de vedere, statul instituie sectorul În primul rând prin normativizarea legală a activităților de producție În acest domeniu. Totuși, mai mult decât constituirea legală Înfăptuită de stat, câmpul se constituie la nivel relațional și cultural, bazându-se pe o taxonomie cognitivă a participanților mai degrabă decât pe una legală a observatorilor sociali. Din acest punct de vedere, câmpul care se conturează este acela al producătorilor de confecții destinate exportului (În special În sistem
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]