1,181 matches
-
a defini justețea prin ceea ce este, și nu prin ceea ce trebuie să fie și, În consecință, de refuzul separării Între real și ideal și, mai departe, Între fapte și valori. Procedând astfel, dreptul natural antic se dovedește pertinent pentru combaterea relativismului moral, deoarece, bazându-se pe obiectivitatea legilor naturii, nu poate accepta ca valorile să Își aibă rădăcinile În subiectivitate. Umanismul juridic, analizat În calitate de „produs al epocii moderne” (Villey, 1983, p. 8), este acuzat că ar confunda dreptul cu morala. Totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interacțiunile diferiților actori. Activitatea subiecților, Într-un astfel de context, este de două ori originală: În procesul său (bazându-se pe o dinamică a confruntării) și În produsele sale (sinteză originală a unor elemente specifice). Aceasta presupune o viziune asupra „relativismului cultural” care să nu Însemne abandonarea oricărei referințe la valori sau suspendarea oricărei dezbateri asupra acestora, ci o recunoaștere a limitelor propriei ierarhizări și orientarea Înspre căutarea unor norme comune, care să poată fi mobilizate În spațiul public (Hofstede, 2001
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
respectarea conveniențelor, a bunelor maniere aflate În uz la oamenii aparținând unei societăți; la plural, În limba franceză, termenul semnifică demonstrațiile de politețe (dicționarul Robert, 1970). Din păcate, se confundă adesea cele două niveluri și de aceea cei care proclamă relativismul cultural sau chiar comunitarismul „aruncă și copilul o dată cu apa din copaie”, acuzând orice comportament civilizat de ipocrizie și arbitrar. Această confuzie se regăsește și În folosirea cuvintelor civil și civilizat: primul insistă asupra legăturii Între indivizi În general, În vreme ce al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pură abstracțiune. Trebuie să insistăm aici asupra consecințelor, foarte periculoase din punctul nostru de vedere, ale acestei concepții asupra subiectului. Într-adevăr, cum să ajungem la o obiectivitate autentică În materie de judecată morală? La fel, cum să scăpăm de relativismul cognitiv? Importanța tradiției și respectul pentru ea tind să relativizeze specificitatea științei moderne, prezentată cel mai adesea ca o concepție despre lume printre atâtea altele. Într-o abordare de acest gen, care acordă subiectivității un privilegiu definitiv, scopul observatorului este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
forme de gândire esențialistă și, grijuliu să explice socialul prin social, refuză să facă din disciplina sa „un capitol al psihologiei” sau „un apendice al biologiei” (Durkheim, 1975, p. 346). Procedând astfel, sociologul sau etnologul este, În mod spontan, relativist. Relativismul cultural este, Într-o oarecare măsură, fondatorul proiectului științelor despre om. El nu este lipsit de raționalitate: după cum notează Dan Sperber, „Întrucât variațiile culturale nu corespund În mod semnificativ unor variații genetice, cu cât culturile variază mai mult, cu atât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Tlingit etc.). Numele său va rămâne asociat descrierii potlatch-ului, studiu care l-a influențat pe Marcel Mauss și faimosul său Eseu despre dar, apărut În 1925. În lupta sa intelectuală Împotriva evoluționismului, Boas oferă cea mai interesantă imagine a unui relativism cultural temperat (diferențele de civilizație sunt produsul acțiunii combinate a factorilor istorici și geografici), din care rezultă un antirasism consecvent. În contribuția sa la Înțelegerea „artei primitive”, el dovedește un curaj și o clarviziune rare pentru timpul său. După cum remarcă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clarviziune rare pentru timpul său. După cum remarcă André-Marcel d’Ans, pozițiile sale „poartă marca acestui credo anti-diferențialist conform căruia atracția pentru frumusețe este prezentă În toată omenirea” (D’Ans, 2003, p. 24). Dar cum se Împacă această poziție universalistă cu relativismul și cu refuzul său corelativ opus oricărei teorii generale a culturii? Răspunsul lui Boas, despre al cărui temei se poate, bineînțeles, discuta, este dictat de adeziunea sa la empirismul descriptivist: deși atracția pentru frumusețe este comună Întregii omeniri, ea nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturi. Dar, postulând demnitatea lor egală, el afirmă În același timp și originalitatea absolută a fiecăreia, totala lor discontinuitate. Se Întrevede panta pe care școala culturalistă avea să alunece și care i-a dus pe unii epigoni la propovăduirea unui relativism cultural absolut. De la relativism la diferențialism Din clipa În care o cultură este o totalitate analizabilă doar prin raportare la ea Însăși, nu putem evita următoarea consecință dăunătoare: indivizii provenind din culturi diferite trăiesc În universuri incomensurabile. Această consecință readuce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor egală, el afirmă În același timp și originalitatea absolută a fiecăreia, totala lor discontinuitate. Se Întrevede panta pe care școala culturalistă avea să alunece și care i-a dus pe unii epigoni la propovăduirea unui relativism cultural absolut. De la relativism la diferențialism Din clipa În care o cultură este o totalitate analizabilă doar prin raportare la ea Însăși, nu putem evita următoarea consecință dăunătoare: indivizii provenind din culturi diferite trăiesc În universuri incomensurabile. Această consecință readuce În discuție ideea unității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la ea Însăși, nu putem evita următoarea consecință dăunătoare: indivizii provenind din culturi diferite trăiesc În universuri incomensurabile. Această consecință readuce În discuție ideea unității neamului omenesc. În mod paradoxal, ea autorizează o teoretizare rasistă Împotriva căreia s-a constituit relativismul cultural. Nu putem accepta să ne asumăm un asemenea risc, cu atât mai mult cu cât argumentele Împotriva relativismului radical sunt decisive. Cum s-a ajuns la absolutizarea diferenței colective? În anii ’60 ai secolului XX, sub pretextul denunțării consecințelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consecință readuce În discuție ideea unității neamului omenesc. În mod paradoxal, ea autorizează o teoretizare rasistă Împotriva căreia s-a constituit relativismul cultural. Nu putem accepta să ne asumăm un asemenea risc, cu atât mai mult cu cât argumentele Împotriva relativismului radical sunt decisive. Cum s-a ajuns la absolutizarea diferenței colective? În anii ’60 ai secolului XX, sub pretextul denunțării consecințelor nefaste (reale, fără Îndoială) ale etnocentrismului occidental, este pus În valoare, În mod paradoxal, etnocentrismul „celor oprimați”. Privilegiind o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin Race et histoire, extind și la sistemele de valori concluziile referitoare la culturi. Ca atare, nu poate exista un etalon absolut care să permită aprecierea culturilor și valorilor respective. Prin incitarea la respingerea aprecierilor normative interculturale, este apărat un relativism moral care-și are originea În subordonarea individului față de comunitate sau, dacă vreți, a identității singulare față de identitatea culturală. Valoarea principiilor morale sau a uzanțelor sociale este astfel legată de apartenența la o comunitate. Acordul asupra principiilor nu este posibil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a explica realul. O anumită sociologie a științelor (reprezentată, printre alții, de Bruno Latour sau de Steve Woolgar) nu caută oare să dilueze În istoric și social noțiunile de obiectivitate și de adevăr? Există, după câte se pare, Între relativismul cognitiv și diferențialismul cultural o omologie structurală ă sau am putea spune, o afinitate electivă (Dubois, 2001, pp. 226-230). Această relație nu ne poate surprinde: Într-o societate democratică, indivizii au un adevărat cult al egalității, care constituie o pasiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a gândi Îmbinarea particularului și a universalului? Universalismul În proiect Se cuvine precizat mai Întâi că nu trebuie să interpretăm critica universalismului abstract ca o expresie a refuzului de a căuta legi de ordine relative la specie. Critica noastră adusă relativismului radical se bazează În mare măsură pe ideea că ideea de umanitate trebuie să-și păstreze sensul deplin. Proiectul unei științe despre om presupune cercetarea proprietăților generale ale vieții sociale sau, dacă preferați, a universaliilor culturale. Această perspectivă este ilustrată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deschidă spre diferență. Este, dimpotrivă, specific liberalismului, În numele prezumției egalei valori a culturilor, să permită exprimarea politică a acestora. Totuși, este incoerent să pretindem că la sfârșitul examinării vom conchide că sunt egale ca valoare, liberalismul neputând fi confundat cu relativismul cultural. Deși Taylor a contribuit mult la popularizarea noțiunii de recunoaștere, se cuvine să subliniem reticența sa În a prescrie un multiculturalism aplicat. Citându-l pe Roger Kimball, el ne pune În gardă Împotriva oricărei aprobări prea grăbite a acestui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vol. 8, nr. 1, ianuarie-martie, pp. 77-85. REYNAUD Jean-Daniel (1989), Les Règles du jeu. L’action collective et la régulation sociale, Paris, Armand Colin. ROSS Edward (1901), Social Control, New York, Macmillan. Φ Convenții (socio-economia Î), Instituție, INTEGRARE, Normă, Putere, Tranzacție Relativism culturaltc "Relativism cultural" Φ Culturalism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Relații rasiale (ciclul Î)tc "Relații rasiale (ciclul ~)" Φ INTEGRARE Religietc "Religie" Conform unei definiții foarte clasice a lui Emile Durkheim, o religie este „un sistem solidar de credințe și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nr. 1, ianuarie-martie, pp. 77-85. REYNAUD Jean-Daniel (1989), Les Règles du jeu. L’action collective et la régulation sociale, Paris, Armand Colin. ROSS Edward (1901), Social Control, New York, Macmillan. Φ Convenții (socio-economia Î), Instituție, INTEGRARE, Normă, Putere, Tranzacție Relativism culturaltc "Relativism cultural" Φ Culturalism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Relații rasiale (ciclul Î)tc "Relații rasiale (ciclul ~)" Φ INTEGRARE Religietc "Religie" Conform unei definiții foarte clasice a lui Emile Durkheim, o religie este „un sistem solidar de credințe și de practici cu privire la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conștiință. În funcție de „mărimea” sau de „cetatea” În cauză, modurile de evaluare (sau, În terminologia lui Luc Boltanski și Laurent Thévenot, „ordinele de justificare”) vor putea astfel să se bazeze pe diverse structurări: domestică sau civică, industrială sau comercială etc. Chestiunea relativismului este centrală aici, căutarea de „universalii” netrebuind să fie nici pierdută din vedere și nici descalificată. Dacă am nega această „transcendență”, subliniază apăsat Donald Brown, Tzvetan Todorov sau James Wilson, ar Însemna să glorificăm cele mai rele servituți, lumea noastră
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Antoninei Velikanova, internată într-un spital de psihiatrie, s-au combinat pentru a crea un text segmentat, franjurat, care-ți dă frisoane. Genese No 2, în regia bulgarului Galin Stoev, o cronică oniric-realistă a sfârșitului și începutului de lume, a relativismului strident, va fi, cu siguranță, unul dintre spectacolele de referință de la Avignon. Poate fi văzut pe 18, 19, 20, 21, 23 și 24 iulie. Insideout (13, 14, 16, 17, 18 iulie) al coregrafei Sasha Waltz pune lupa pe intimitatea cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
al XX-lea (N. Chomsky, E. Coșeriu și alții), cum ar fi viziunea dinamică asupra limbii (limba fiind simultan érgon și enérgeia), conceptualizarea raționalistă a formei interne și externe a limbii, stabilirea unor criterii pentru gruparea în tipologii a limbilor, relativismul lingvistic etc. Lucrări de referință: Über das vergleichende Sprachstudium in Beziehung auf die verschiedenen Epochen der Sprachentwicklung, 1820; Über die Aufgabe des Geschichtsschreibers, 1821; Über die Entstehung der grammatischen Formen und ihren Einfluss auf die Ideenentwicklung, 1822; Über die Buchstabenschrift
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al teoriei informației (1944). Lucrarea sa principală este (în colab. Cu Shannon, Claude E.) The Mathematical Theory of Communication. Urbana: The University of Illinois Press, 1949. Benjamin Lee WHORF (1897-1941), lingvist și antropolog american, cunoscut prin studiile care au susținut relativismul lingvistic (așa-numita "ipoteză Whorf-Sapir"). Relația limbă-gîndire primește noi dimensiuni prin dezbaterile provocate de scrierile lui Whorf, care susține că limba determină o anumită modelare a gîndirii și orientează înțelegerea lumii în cadrele trasate de categoriile lingvistice. Lucrări de referință
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
viziune", adică o versiune a Apocalipsei care se ocupă obsesiv de sfârșit, fără niciun fel de așteptări legate de un proaspăt început.17 În locul ideologiilor moderne sau al "Marilor Narațiuni" rămâne un vid ideatic pe care frânturile postmoderniste viciate de relativism și scepticism nu-l pot umple. Chiar și istoricitatea existenței umane este relativizată, truism explicat de Derrida, pe urmele lui Jan Patocka, prin refuzul acceptării responsabilității, aceasta fiind acceptată numai de "acela care are credința că istoria contează"18. Odată cu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Paris și în Statele Unite. Științele cognitive, o spun cu toată franchețea, nu și-au ținut promisiunile acelor ani, oarecum ca antropologia, care a intrat cam tot atunci în declinul său postmodern, mizând, alături de mai toate disciplinele socio-umane, pe rebeliune anticanonică, relativism, deconstructivism fără limite și abolire a oricărei metanarațiuni. Mai bine zis, metanarațiunea morții metanarațiunilor a devenit forma hegemonică a unui demers epistemologic și chiar metafizic îndreptat împotriva Proiectului Luminilor și incapabil de a mai gândi cunoașterea ca un tot complex
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 2. Vezi excelentul studiu al lui Morris R. ( ohen, American Literary Criticism and Economic Forces, în Journal of the History of Ideas, I (1940), pp. 369-374. 3. Cu privire la De Bonald, vezi Horatio Smith, Relativism in Bonald's Literary Doctrine, în Modern Philology, XXXII (1934), pp. 193-210; B. Croce, La letteratura come "espressione della societâ, în Problemi di estetica, Bari, 1910, pp. 56-60. 4. Introducerea la Histoire de la litterature anglaise (1863): "Si elles fournissent des
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
XXXIII (1936), pp. 57-69. Vezi Bernard Heyl, New Bearings in Esthetics and Art Criticism, New Haven, 1943, p. 91 și urm., în special p. 123. Heyl respinge extremele "obiectivismului" și (mult mai ușor) ale "subiectivismului" pentru a expune un anumit "relativism" conceput ca o înțeleaptă via media. 29. Eriger en lois ses impressions personnelles, c'est le grand effort d'un homme s'il est sincere. Eliot ia acest citat din de Gourmont, Lettres ă l'amazone, si-1 folosește ca
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]