1,222 matches
-
al II-lea", pe drumul spre Marele Bazar și în vecinătatea modestei moschei Firuz Aga. O parte a palatului a fost transformată, un timp, într-o biserică dedicată Sfintei Euphemia de Chalcedon, moartă prin martiraj în anul 307 e.N. Principalele relicve ale locașului dispărut sunt păstrate la Patriarhatul Ecumenic Ortodox în cartierul Fanar Capul Sfintei a fost răpit de cruciați și se află la abația Lucella, din fostul principat de Basel (Bâle). Pe timpul unor săpături din 1939 s-au descoperit în
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
din județul Constantă, Dobrogea, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 464 locuitori. Denumirea veche a acestui sat este Tekkeköy (denumire turcească) Istoria lui e necunoscută înainte de anul 1900, și merită o cercetare istorică deoarece sunt multe semne, relicve române, bizantine, turcești (monezi colecționate de un puști, ION DANCU clasa a V-a, donate în 1970 muzeului arheologic CONSTANTĂ D-lui R. OCHIANU (vezi PONTICA-7 pg.395-415)). Pe dealul din sud-estul satului, există ruinele unei CETĂȚI (antice (?) - nu știu
Lespezi, Constanța () [Corola-website/Science/301141_a_302470]
-
Primele relatări despre Bretania sunt oferite în „Comentariile” lui Iuliu Cesar despre Războaiele galice. Se spunea că era locuită de celți, dar numele actual se datorează unor alte triburi celtice ce au migrat aici din Insulele Britanice. Cele mai impresionante relicve arheologice predatează insă această perioadă, și sunt lăsate de către o populație preceltică, și consistă într-o civilizație a megaliților, datând din perioada neoliticului, acum aproximativ 5000 de ani. Se știu puține lucruri despre această civilizație, învăluită în mister. Revenind la
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
Muzeul Satului Stroești - Argeș. Din perioada terțiară, în apele Vâlsanului se află aspretele "(Romanichthys valsanicola)" specie de pește din familia "Percidae", unic în lume. Această specie a fost descoperită în anul 1957 de către Nicolae Stoica din Galeș - Argeș. O altă relicvă a preistoriei o reprezintă Lacul cu Ochi (numit și Lacul Fără Fund) din partea de răsărit a satului Stroești. Acest lac de origine glaciară reprezintă o stațiune floristică originală prin faptul că este singura mlaștină oligotrofă de acest fel cunoscută în
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
al râului Bârcău și împreună cu satele Ciuhoi, Cenaloș și Sfârnaș, face parte din comuna cu reședința în Ciuhoi. Numele și istoria acestei așezări au strânsă legătură cu Sfânta Dreaptă și cu abația care timp de 4 secole a păzit aceasta relicvă. Dar să începem cu începutul. Ștefan I al Ungariei, devenit ulterior după canonizare Cel Sfânt, rege al Ungariei, a murit la 15 august 1038. El a convertit poporul maghiar la creștinism. A fost înmormântat într-un sarcofag de origine romană
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
uriașă. Se pare că atunci călugărul Mercurius care făcea parte din ordinul benedictin și care oficia ca trezorier pe lângă biserica Sf. Maria (Boldogassony-Templom) din reședința regala Székesfehérvár, a tăiat brațul drept al defunctului rege și pe ascuns a transportat aceasta relicvă (moaște) la mica mănăstire din lemn a familiei în satul Berekisbe (altfel: Kiss-Berki, adică Barcăul Mic) actualul Sâniob pe malul drept al râului Barcău. Cândva râul Barcăul avea probabil un braț, o deviație prin această așezare și probabil de aici
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
Sale îi lipsea mâna dreaptă. Abia în timpul domniei lui Ladislau I-ul la 30 mai 1084 a fost găsită Sfânta-Mână (în maghiară "Szent-Jobb"). Dovedind o aleasă diplomație, regele Ladislau nu l-a pedepsit pe Mercurius și nici nu a mutat relicva înapoi în capitala statului. Dimpotrivă, în cinstea Sfântului Ștefan a inițiat o abație în proaspăta numită "Szent-Jobb falu" (în maghiară "falu" = sat) și a dat ordin pentru construirea unei mănăstiri mai mari din lemn. Aceasta mănăstire a fost sfințită în
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
hramul Sf. Marii și nu a Sf. Ștefan se explică prin faptul că aici era deja o biserica înălțată spre cinstirea Sfintei Fecioare. După ce-a fost ridicată noua mănăstire și s-a confecționat o raclă frumos ornamentată pentru sfânta relicvă, regele Ladislau însoțit de un alai fastuos format din mărimile regatului maghiar de la acea vreme și de episcopi, a așezat personal racla cu moaștele sfinte pe altarul bisericii pentru ca împreună cu poporul maghiar, să aducă în mod deschis omagii ilustrului său
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
pentru întreținerea sfântului lăcaș. Așa încât la poalele mănăstirii s-a format un mic orășel cu numele "Szent-Jobb" uneori fiind numit ulterior și "Szent-Jog". Același rege i-a lăsat prin testament prințului Almos să ridice o biserica de piatră pentru sfânta relicvă. Biserica de piatră a fost ridicată în anul 1098. Până în sec. al XVI-lea această mănăstire a fost unul dintre centrele de cultură a creștinismului. Principala ocupație a călugărilor benedictini a fost slujirea altarului. Pe lângă asta aveau de îndeplinit și
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
scop controlul veniturilor bisericilor și mănăstirilor și au fost secularizate moșiile mănăstirilor, Voronețul nefăcând excepție în acest caz. După 1785, biserica Sf. Gheorghe a Mănăstirii Voroneț a rămas să activeze ca biserică parohială până în 1991 și o mare parte din relicvele mănăstirii au fost transferate la mănăstirile Teodoreni, Sucevița, Putna. După 1918, biserica fostei mănăstiri Voroneț a fost declarată de statul român drept monument istoric. Acest statut îl are pînă în prezent. În perioada socialistă aici s-au efectuat o serie
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
Dostoievskaia. Atunci când s-a întâlnit cu Tolstoi, Anna G. Dostoievskaia îi mulțumește lui Tolstoi "„pentru scrisoarea aceea minunată pe care ați scris-o lui Strahov după moartea soțului meu. Strahov mi-a dat această scrisoare și o păstrez ca o relicvă”". "„Am scris exact ceea ce am simțit.”" - îi răspunde Lev Nikolaevici. Tolstoi, autorul reprezentativ pentru realismul rusesc, și-a păstrat până în zilele noastre un loc special în literatura universală, prin intermediul operelor sale "„Anna Karenina”" și "„Război și pace”". Pe de altă
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
de Cormery. Aceste mănăstiri au constituit centre importante ale renașterii carolingiene în jurul anului 800. Catedrala din Mainz, din inima Germaniei francilor, este de asemenea închinată Sf. Martin. Mantia Sf. Martin de Tours (din latinescul cappa), care a fost trimisă ca relicvă la capela palatină din Aix-la-Chapelle a lui Carol cel Mare, este la originea cuvântului ˝capelă˝, adică locul unde se păstra ˝veșmântul˝ sfântului care era luat în timpul bătăliilor și purtat în chip de stindard. Tot de la acest cuvânt provine și ˝Capet
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
filantropice. La inițiativa IPS Daniel, a fost înființat postul de Radio Trinitas al Mitropoliei Moldovei (1998), care a devenit repede cel mai bun radio ortodox din țară. ÎPS Daniel i se datorează și aducerea moaștelor unor sfinți și a unor relicve sfinte la Iași și în eparhiile sufragane ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, precum fragmentul din lemnul Sfintei Cruci care se păstrează la Mănăstirea "Xiropotamu" din Muntele Athos-Grecia (1992), moaștele Sfântului Apostol Andrei de la Patras-Grecia (1996), moaștele Sf. Gheorghe de la Livadia-Grecia
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
la Constantinopol si le așază în Biserica Apostolilor. Acestea se păstreaza întregi până în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras si le înapoiază capul sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV-lea papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în
Andrei (apostol) () [Corola-website/Science/299127_a_300456]
-
Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului turcesc. În secolul al XV-lea papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în Catedrala Sfântul Petru din Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras. Este patron al Scoției (steagul scoțian reprezintă crucea sfântului Andrei), al României, al Spaniei, al Siciliei, al Greciei și al
Andrei (apostol) () [Corola-website/Science/299127_a_300456]
-
maternă; chineza Mandarin, portugheza și engleza. În sens larg, locuitorii din Macau se numesc "macanezi". În sens mai restrâns, însă, acest termen se referă la un grup etnic din Macau, de origine portugheză, de obicei amestecat cu sânge chinez. Alături de relicvele istorice coloniale, cele mai mari atracții în Macau sunt cazinourile. Deși există multe forme de jocuri de noroc legale, cel mai popular joc este Pai Gow, un domino chinezesc. Jucătorii din Hong Kong fac adeseori excursii de o zi în Macau
Macao () [Corola-website/Science/299248_a_300577]
-
crezut că a venit momentul să ia atitudine în public. El a profitat de faptul că pe 1 noiembrie, sărbătoarea Tuturor Sfinților, după calendarul apusean, la Wittenberg avea loc un pelerinaj masiv al credincioșilor din regiune, pentru a se închina relicvelor pe care le poseda principele elector de Saxa . De aceea, la 31 octombrie 1517, el a afișat cele 95 de teze, în care condamna abuzurile sistemului cu indulgențe și invita toată lumea să dezbată subiectul. După moda timpului, tezele afișate de
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
-lea, se face scoaterea și împlântarea Sfintei Cruci. Acest obicei se află și la melkiți și a fost introdus și la Constantinopol în 1824. Dar se pare că s-ar fi răspândit mai întâi în Ardeal. Aceasta este o altă relicvă galică, a sărutării sfintei cruci din Vinerea Mare. Mai departe, ritul bizantin propriu-zis prevede ca epitaful să fie pus pe masa altarului în vinerea mare seara, la vecernie, apoi, la laudele de sâmbătă dimineața, să se facă o procesiune în jurul bisericii
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
se sting toate luminile. Poporul așteaptă în curtea bisericii, în întuneric, cu lumânări stinse în mână. Acolo, afară, se află gătită o masă albă, cu evangheliarul deasupra, și cu o cruce solidă. Preotul, în biserică, aprinde lumânarea pascală - o altă relicvă galică - pe care o ține la brațul stâng. De la "reposorium" ia artoforul, pe care-l ține în mâna dreaptă. Iese din biserică (simbolul lui Christos ce iese din mormânt), și strigă de mai multe ori: „Veniți de luați lumină!”. După ce
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
fost căsătorit (sau nu). Cultul Mariei Magdalena s-a răspândit în Biserica apuseană, mai ales începând din secolul al XII-lea. Basilica „Sf. Maria Magdalena“ din Vézelay, Franța, este dedicată acestei sfinte. În cripta de sub altar se păstrează presupusele sale relicve. Sărbătorită în Biserica Catolică și în Biserica Ortodoxă la 22 iulie.
Maria Magdalena () [Corola-website/Science/298815_a_300144]
-
Gratia Romanae Ecclesiae Fidelis Filia"" ("Sfântul oraș Köln prin grația lui Dumnezeu, fiu credincios al Bisericii Romane"). În anul 1248 se începe construcția unei impunătoare catedrale („Domul din Köln”) în stil gotic, cu două turle înalte, pentru a adăposti sfintele relicve ale celor trei Regi Magi. Îndelungatele lupte pentru supremație între arhiepiscopii din Köln și burghezia orașului se sfârșesc provizoriu în anul 1288 în urma bătăliei de la Worringen, câștigată de contele von Berg și de cetățenii orașului. Arhiepiscopii păstrează doar supremația religioasă
Köln () [Corola-website/Science/298863_a_300192]
-
cum ar fi: "Mormântul morților orbi", "Comoara națională" și "Regatul cerului", cărți best-seller: "Ivanhoe" și "Codul lui Da Vinci", precum și jocuri video: "" și "". Multe dintre legendele legate de templieri privesc ocuparea inițială a Muntelui Templului din Ierusalim și speculații în legătură cu relicvele pe care templierii le-ar fi putut găsi acolo, cum ar fi Sfântul Graal sau Arca Testamentului. Faptul că templierii posedau anumite relicve este știut cu siguranță. Multe biserici încă expun relicve, cum ar fi moaștele unui sfânt, o bucată
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]
-
Multe dintre legendele legate de templieri privesc ocuparea inițială a Muntelui Templului din Ierusalim și speculații în legătură cu relicvele pe care templierii le-ar fi putut găsi acolo, cum ar fi Sfântul Graal sau Arca Testamentului. Faptul că templierii posedau anumite relicve este știut cu siguranță. Multe biserici încă expun relicve, cum ar fi moaștele unui sfânt, o bucată de pânză purtată odinioară de un om sfânt sau craniul unui martir: templierii au procedat la fel. Era cunoscut că aveau o bucată
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]
-
a Muntelui Templului din Ierusalim și speculații în legătură cu relicvele pe care templierii le-ar fi putut găsi acolo, cum ar fi Sfântul Graal sau Arca Testamentului. Faptul că templierii posedau anumite relicve este știut cu siguranță. Multe biserici încă expun relicve, cum ar fi moaștele unui sfânt, o bucată de pânză purtată odinioară de un om sfânt sau craniul unui martir: templierii au procedat la fel. Era cunoscut că aveau o bucată din Adevărata Cruce, pe care episcopul de Acra a
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]
-
sfânt sau craniul unui martir: templierii au procedat la fel. Era cunoscut că aveau o bucată din Adevărata Cruce, pe care episcopul de Acra a purtat-o în dezastruoasa bătălie de la Hattin. Când bătălia a fost pierdută, Saladin a capturat relicva, care a fost apoi răscumpărată de către cruciați atunci când musulmanii le-au predat orașul Acra în 1191. De asemenea, aveau în posesie capul Sfintei Eufemia din Calcedon. Subiectul relicvelor a fost abordat și în timpul Inchiziției templierilor, deoarece câteva documente ale proceselor
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]