1,588 matches
-
influențează modelarea conștiinței umane, dar în același timp este și o sursă de conflicte și ură. Având în vedere evenimentele din Balcani și din alte regiuni devastate de războaie confesionale, ar trebui să ne dorim un grad mai mare de religiozitate? Capitolul V Credință și diplomație " Aceasta ar fi cea mai bună dintre toate lumile posibile, dacă nu ar exista nici o religie!", i-a scris John Adams lui Thomas Jefferson. Citatul, binecunoscut printre ateii în căutare de prozeliți, sună diferit în
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
religioase și mentale în proiectul său Système de politique positive (1851-1854). Aici descrie importanța unei inteligențe prin imagini, poziționată între ,,Rațiune și Inimă". Arta imaginii este atribuită poeților, propulsați la rang de specialiști ai ,,legăturilor" sau ai unei forme de religiozitate laică. Dar Comte a murit înainte de a fi putut scrie cele două tratate pe care voia să le consacre acestei teme (unul fiind destinat unei Morale teoretice, iar celălalt unei Morale pratice). Wilhelm Wundt, creator în 1879 al unuia dintre
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
decât în domeniul religios"32. Abordând tendințele specifice teoriilor sociologice, într-o foarte sugestivă formulă descriptivă, sociologul Roger Caillois afirma în 1939, că "sacrul apare astfel ca o categorie a sensibilității"33, acea categorie ce reprezintă întreaga structură intimă a religiozității și credinței axate pe respect, figurând asemenea unei noțiuni centrale a întregului sistem religios. Prin aceasta sacrul reușește să impună variate forme de respect față de sine, atitudini de contemplație, venerație, gratitudine, frică, umilință, prosternare și implorare. Se poate remarca faptul
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sensurile imanente și transcendente ale acestuia. În continuare, pentru a nuanța ideile, și pentru a ne apropia mai mult de esența temei dezbătute, ne vom referi la creația artistică 139, distingând-o ca pe o formă particulară de manifestare a religiozității umane, ce dezvăluie coeziunile existente între artă și sacralitate. În fond, o astfel de viziune asupra creației artistice motivează întreg demersul teoretic întreprins în actuala lucrare, găsindu-și corespondențele practice în reprezentările vizuale ale sacrului, în acele manifestări artistico-religioase ce
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
divinității. Avem deci în intenție creionarea unei paralele între experirența artistică, definită ca o manifestare a potențelor creatoare ale omului și experiența religioasă, tradusă printr-o complexă formulă ce înglobează la rândul său termeni precum cei de sacru, religie sau religiozitate 140. Raportându-ne unei perspective ontogenetice, putem remarca cu destulă ușurință faptul că religia și evoluția religiozității individului se află într-un raport special cu gradul de maturizare biopsihică a individului și, totodată, cu gradul său de cunoaștere. Legat de
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
creatoare ale omului și experiența religioasă, tradusă printr-o complexă formulă ce înglobează la rândul său termeni precum cei de sacru, religie sau religiozitate 140. Raportându-ne unei perspective ontogenetice, putem remarca cu destulă ușurință faptul că religia și evoluția religiozității individului se află într-un raport special cu gradul de maturizare biopsihică a individului și, totodată, cu gradul său de cunoaștere. Legat de acest aspect, înțelegând religia ca un ansamblu al credințelor și actelor de cult ce definesc legăturile omului
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
consemnat revenirea în actualitate a unor nevoi spirituale fundamentate pe necesitatea investigării universului plin de resurse al religiei și spiritualității creștine. În acest sens, a doua jumătate a secolului trecut a manifestat o reanimare a interesului pentru misticism, metafizică și religiozitate. Sferele sacrului aduceau astfel posibilitatea aflării unor răspunsuri la care alte domenii ale culturii nu reușiseră să dea argumente satisfăcătoare. Așa se explică numeroasele încercări de restabilire a unei punți de legătură între domeniile artei și cele ale Bisericii, prin
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
altfel, s-a constatat atât în rândul practicienilor, cât și al teoreticienilor, atribuirea unui caracter de sacralitate chiar și unor opere de artă care nici măcar nu tratează subiecte de ordin religios. În acest sens, Nichifor Crainic justifica conferirea atributului de religiozitate unei opere de artă prin "temperamentul și credința subiectului care o creează"493, precum și prin "puritatea inimii"494 cu care este realizată, oferindu-i acesteia puterea de sugestie a transcendentului și ceva din sclipirea Creației primordiale. Autorul nu absolutizează însă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
reprezintă "superlativul" valoric al creației artistice ce are ca obiect reprezentarea vizuală a sacrului, ea evocând forma cea mai înaltă de exprimare și trăire a sentimentului religios prin intermediul operelor de artă. Ea constă în manifestarea vizual-artistică cea mai profundă a religiozității, rolul său fundamental găsindu-și expresia în conservarea credinței religioase și în transmiterea ei mai departe pe cale vizuală. Este arta capabilă să comunice contemplatorului ei, în mod nealterat, intensitatea sentimentului religios, deșteptând în sufletul acestuia idealul depășirii granițelor lumești și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
creație artistică deține un număr însemnat de sensuri, trebuie să facem aici observația că atunci când folosim acest concept, ne referim, în mod punctual, la creațiile artei vizuale. 140 Încercări de fundamentare, definire și explicare a conceptelor de sacru, religie și religiozitate au existat de-a lungul timpului în diverse domenii ale cunoașterii, însă ceea ce credem că poate aduce nou demersul nostru este tocmai investigarea acestor definiții din perspectiva creatorului de artă. Din aceste motive, în lucrarea de față nu vom urmări
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
persuasiv indică rolul științei de carte în procesul emancipării. Cu toate acestea, The Color Purple face referire directă la Coliba Unchiului Tom și în mod indirect la povestirile sclavilor, fără însă a fi o simplă "repetare" a acestora; ea plasează religiozitatea din Coliba Unchiului Tom într-o lumină adecvată, suprapunînd-o elementelor de cultură religioasă a negrilor. În măsura în care personajele din The Color Purple le reiau pe cele din Coliba Unchiului Tom, ele reprezintă o rescriere critică din perspectivă feministă. Celie este o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
facă, părăsind orice soi de ocupațiune". O consecință neașteptată și cu aspect cumva pozitiv a panicii a fost docilitatea manifestată curent față de organele administrative și sanitare care dirijau campania antiepidemică: "Toți, mic și mare, se grămădeau împrejurul nostru, ascultau, cu religiozitate toate povățuirile ce le dădeam și pe care le urmau cu sfințenie; medicamentele ce le distribuiam atât în persoană, cât și acelea ce le lăsam autorităților comunale, cu instrucțiunile necesare, erau luate de suferinzi cu o încredere oarbă și avui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de ascultat vorbe, ci muzică. Și poate lucrul cel mai important ar fi să atacăm cele bucate puse dinaintea noastră și vinul care aburește oala în care așteaptă... Mâncăm pe așezate. Ieșeanul nu uită să guste din vin cu aceeași religiozitate ca la început. Abia acum îmi dau seama ce înseamnă să respecți această licoare și în minte îmi stăruie îndemnul ieșeanului după ce a degustat vinul: “Bea și tu, dar nu-l da de dușcă ca pe orice poșârcă”... În sfârșit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lipsă de caracter, ascuțimea lor critică este doctrinarism, spiritul pozitiv este lipsă de profunditate. Dacă germanii ar fi bătuți, iată cam cum s-ar schimba numirile pentru aceleași lucruri: ceea ce numesc profunditate ar numi pedanterie, stricteța statului nelibertate, idealismul nerozie, religiozitatea bigotism, armata militarism. În faptă nu esistă decât vicii, însă starea de măgulire în care se află un popor, în care se pune el și-l pun alții, îl face ca să deie numiri pompoase viciilor sale, căci simțământul pentru bine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Lc 18,9), însușite emblematic și de Papa Francisc, ca referințe despre corupția politică, economică și eclezială. E clar că întoarcerea la paradigma originală implică eliberarea „convertirii” de tradiționala „penitență”, care este o consecință, ce s-a dezvoltat în cadrul unei religiozități individualiste și al unei asceze moraliste. Nu este așa în tradiția profetică și nici în Evanghelia Împărăției lui Isus, unde, împreună cu noi dispoziții interioare, convertirea constă într-o nouă orientare pe planul vieții sociale. Așa cum viața coruptă denaturează profund atât
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
și simbolism social în demersul divinatoriu / 195 14.1. Practică, semn și semnificație / 195 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului / 199 14.3. Divinația o hermeneutică populară? / 204 Capitolul 15. Divinația, clerul și Biserica / 207 15.1. Divinația, religiozitatea populară și savantă / 207 15.2. Cartea și bibliomanția / 210 15.3. Forme de divinație cu ajutorul cărților / 213 15.3.1. Practica deschiderii cărții / 213 15.3.2. Practica divinării cu ajutorul cărții bisericești și al cheii / 214 15.3.3
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
încărcate cu un incontestabil prestigiu. Practic, în lumea modernă fenomenul divinatoriu are o manifestare diferită în funcție de mediul în care se regăsește: rural sau urban. Diferențele de acest gen readuc în prim-plan problematica raportului dintre religia populară și religia savantă. "Religiozitatea populară este una vie, trăită căci ea corespunde dorinței oamenilor de a avea o legătură cu divinul, în relații mai simple, mai directe, mai imediate și mai rentabile. Este vorba de o reacție antiintelectualistă care rezultă din necesitatea satisfacerii unei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pentru alte categorii de persoane. Explicațiile pot veni dinspre istoria religiilor și antropologie. În scrierile sale, Mircea Eliade afirma că sacrul este "consubstanțial naturii umane". Prezența sa în fiecare dintre noi ar putea explica înclinația omului spre diverse forme de religiozitate spre practici și credințe dintre cele mai diverse. De la frecventarea bisericii cu regularitate până la consultațiile divinatorii, toate sunt semne că există aproape în fiecare dintre noi dorința de a da o altă dimensiune vieții. Indiferent de vârstă, clasă socială, pregătire
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
individuală, dar și cea colectivă păstrează câteva constante ale mentalității magico-religioase de altădată. De fapt, lumea este revrăjită de fiecare dată când știința nu mai poate oferi explicații și certitudini ultime. Capitolul 15 DIVINAȚIA, CLERUL ȘI BISERICA 15.1. Divinația, religiozitatea populară și savantă O analiză a divinației în spațiul instituției bisericești poate părea o idee hazardată. Totuși, ea se dovedește a nu fi lipsită de temei, câtă vreme există numeroase mărturii documentare 291 în acest sens. Mai mult, și astăzi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
recente (care trădează o analiză dihotomică și ușor ideologizantă) înscriu religia populară în contextul mai amplu al culturii populare și se caracterizează prin preștiințificitate și înapoiere. În acest sens, Danièle Hervieu-Léger295 dă următoarea listă de caracteristici pentru ambele tipuri de religiozitate: religia populară este trăită, emotivă, irealistă, specifică claselor inferioare, civilă, populistă, comunitaristă, tradițională, orală; religia savantă este regulată, intelectualistă, realistă, specifică claselor superioare, elitistă, salvatoare, individualistă, modernă. În acest context descris de opoziția popular savant, divinația s-ar apropia mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este trăită, emotivă, irealistă, specifică claselor inferioare, civilă, populistă, comunitaristă, tradițională, orală; religia savantă este regulată, intelectualistă, realistă, specifică claselor superioare, elitistă, salvatoare, individualistă, modernă. În acest context descris de opoziția popular savant, divinația s-ar apropia mai curând de religiozitatea populară. În practica divinatorie, Dumnezeu își dezvăluie voința oamenilor și îi atenționează prin semne. Există, desigur, și o variantă mai cultă a sa, dacă ne gândim la practicarea și studierea divinației în istorie de către persoane recunoscute pentru preocupările lor științifico-filosofice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
comunitățile arhaice cei care erau învestiți cu harul divinării făceau parte din rândul "specialiștilor sacrului": șaman, magician, vraci, preot etc. Din perspectiva clasificărilor enunțate mai sus, divinația are un statut destul de ambiguu. Ea poate fi gândită ca o formă de religiozitate savantă dacă este guvernată de un sistem de reguli precise, dacă este deservită de un corp de specialiști care o practică și dacă propune o anumită perspectivă asupra existenței. Poate fi și o formă populară de a relaționa cu divinitatea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
populară de a relaționa cu divinitatea din considerente pragmatice, dacă avem în atenție motivațiile imediate ale oamenilor. Însă pentru mulți cercetători ai fenomenului religios lucrurile au fost tranșate foarte simplu: tot ceea ce iese din sfera oficialului este trecut la capitolul religiozitate populară, credințe și superstiții. Problema apare abia atunci când divinația se petrece chiar în sânul Bisericii instituție asimilată constant religiei savante. Situația se menține și atunci când divinația este practicată cu ajutorul unor obiectele bisericești. Locul în sine nu ne miră deloc. Ne
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nici prostituție, nimic-nimic rău. • Manipularea mistică" constă în conturarea unei "aure misterioase" în jurul grupului conducător, prezentat prin diverse mijloace de manevrare a conștiinței publice ca fiind un ales al istoriei (sau chiar al lui Dumnezeu, în societățile care păstrează "pastișa" religiozității ca un puternic instrument de control), grup menit să conducă societatea la un anumit moment dat. Instaurarea cultului personalității este un rezultat al "mașinii de fabricat zei", cum numește Serge Moscovici [1995:118-121] mecanismul subtil al carismei pervertite în (auto
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că a dat "singura lucrare substanțială" despre creația sa) își va preciza limitele fără echivoc: "într-o caracterizare a viziunii sale (Tudor Arghezi, n.n.) despre om și lume, vom face abstracție de pamflet ca strict mijloc polemic"96. Prospectând terenul religiozității, al tensiunilor metafizice exprimate liric, exegetul e interesat în special de pamfletul anticlerical și de înțelegerea spiritului iconoclast. Intră așadar în sfera preocupărilor sale critice textele în care raportarea la real/actual se diluează într-atât în ficțiune încât "satira
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]