29,034 matches
-
o autoritate: așa sunt românii. El era invitat să tragă concluziile. De obicei, încercam să închidem ochii asupra paginilor nefericite, conjuncturale, ale compatrioților noștri. Fiindcă există asemenea pagini sinucigașe, chiar în operele importante ale culturii române. Unele dintre ele sunt reluate la alte și la alte vârste care ar dori să recupereze anii tineri! Cine ar bănui că în celebrul pasaj vibrează obsesiile anilor treizeci, în care Cioran visa o "Românie în delir"? Când educația Germaniei lui Hitler îl modelase într-
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
mai mare, motivat că lucrătorii tipografi din Moscova rîdeau în hohote cînd îi culegeau în manuscris zațul ediției întîi. Dar unul își aduce aminte spre ziua, căscînd pe parchet, pricina pentru care totuși e mai mare Molière și discuția este reluată de-a capo". Comunismul e înfruntat direct, prin portretizarea a însuși monstrului sau sacru, a lui Lenin, pe care autorul Porții negre nu numai că l-a zărit, dar și l-a radiografiat moralmente, cu o mare dexteritate, pe fundalul
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
ca o probă că în momente importante, la noi nu stie stînga ce face dreapta și că, dintr-o sursă foarte credibilă poți lua o știre, iar din altă sursă, la fel de credibilă, poți obține cu totul altceva. * ADEVĂRUL de luni reia o declarație a unei deputate PRM pentru BBC prin care aceasta recunoaște că liderii locali ai PRM au participat la mineriada, dar nu în calitate de membri ai acestui partid, ci fiindcă n-au avut încotro. Notă bene, e vorba de lideri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
nu s-au regăsit, firesc, mereu la unison: teatrul de televiziune este așteptat în fiecare săptămînă și are cel mai numeros public. După disfuncții de tot felul, după perioade de absență, întîlnirea de luni seara cu lumea scenei s-a reluat, a reintrat în obișnuință. Strategia acestui departament cu titulatura sonoră, si care, de altfel, obligă foarte tare, Teatrul Național de Televiziune era onorabilă și posibila: douăsprezece spectacole într-o stagiune, cinci producții originale și șapte preluări ale unor montări importante
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
dedicată mamei (leitmotivul fiind mereu spus de ea, în loc de orice altceva, fiului: "desigur tu n-ai fost niciodată copil"), iar a doua - tatălui (care rostește acum refrenul, imperativ mascat al autorității paterne: "vorbiți mai încet"; deși nimeni nu vorbește...). Scena reluată la infinit, cu variațiuni ce sugerează (alături de punctajul leitmotivic) subtilități muzicale, dincolo de aparențele fluxului confesiunii, este a cinei: mama servește mîncarea, tatăl s-a întors din mina unde lucrează, copilul este între ei. Prima conotație - facilitată și de accentul pus
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
anume, "l-am informat asupra confirmatei rezerve a Departamentului față de guvernul Groza, dat fiind caracterul sau nereprezentativ... Am relatat Regelui că guvernul meu speră ca să vadă un regim mai reprezentativ instituit exclusiv prin eforturile românești și cu care să poată relua relațiile diplomatice... Regele și-a exprimat satisfacția față de poziția americană și a declarat că intenția sa personală este de a urma procedurile constituționale, dacă și când forțe politice românești responsabile se unesc spre a stărui și pregăti un regim mai
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
a pași pe ruinele oamenilor. Ea azvârle ăncolo și ăncoace actele de proprietate, ași trimite amanții la cămătari, ea devora dotele, ruinează orfanii, dărâma vechile castele, inspirând și chiar și săvârșind crime; dar..." Toată lumea ăncremeneste, pregătită să asculte urmărea... "- Dar, - reia d'Arthez - cu o ușurință batjocoritoare, doamna prințesa de Cardignan are asupra bărbaților un avantaj; când ați pui an pericol viața pentru ea, prințesa da fugă să te scape, si nu spune nimănui nimic. De ce nu s-ar găsi pe
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
stingherit de denunțuri. Se adresează lui Călinescu, uns ăntre timp directorul Institutului de Istorie și teorie literară, pentru că are timp disponibil, mai ales după ce activitatea la Dicționarul limbii române aproape se ăncheiase. Afirmă Vianu: "Șunt deci liber și doritor să reiau, ăn alt cadru, colaborarea mea la Academie". Menționez că G. Călinescu era deja membru titular an Academia Republicii Populare Române an vreme ce Tudor Vianu va dobăndi aceeași calitate abia peste trei ani. an răstimp ași pune pe hartie oful
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
ăntre acestea se află faimosul "Salon nr. 6", dar și texte mai puțin cunoscute, scurte, ăn tradiția de umor absurd a lui Cehov. Cu o singură excepție, povestirile au mai fost publicate an românește, volumul de față nefăcând decât să reia mai vechi traduceri, apartinăndu-le Otiliei Cazimir și lui Nicolae Gumă, Andei Boldur, Stefanei Velisar-Teodoreanu, Tiei Mureș și Tatianei Panaitescu. ăngrijitoarea prezenței ediții este Sorina Bălănescu, autoarea unui scurt cuvânt introductiv care furnizează importante repere de istorie literară privind elaborarea acestor
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
dintr-o anumită tradiție de gandire. Traducerile nu șanț fidele, lucru știut prea bine, dincolo de standardele cerute ale acurateții există, inevitabil, un fundal imanent de trăsături stilistice și de reflexe intelectuale, indisociabil legate de orizontul mental al unei traduceri anume. Reiau, aproape jenata de truismul spuselor mele, chestiuni evidente, tocmai pentru a explica decizia de a ignora cu desăvârșite textul tradus de George Popescu. Iată că, spre mirarea mea, o altă editură, nici mai mult nici mai puțin decât celebra Humanitas
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
și a afirmației ce se cumpănesc, aproape totdeauna demn de interes și demn de încredere, Cristian Livescu ne propune, în cartea d-sale, Întîiul Eminescu, o suită de însemnări pe tema geniului. Tema atractioasă, tulburătoare, inepuizabila. Ne propunem a o relua, succint, în textul de față, regrupînd o parte din datele și meditațiile confratelui nostru și introducînd cîteva elemente noi. Nu e un secret faptul că în epoca noastră (nu doar "în deceniile postmoderniste") termenul geniu a fost banalizat, mai grav
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
un diavol, iar nu un demon, Mefistofel se bucură din partea istoricului religiilor de-o considerație sporită. Acest spirit întunecat al adîncurilor, ironic, sterp, trîndav, are intenția de-a lucra împotriva binelui, dar sfîrșește prin a face binele - ideea lui Goethe, reluată cu plăcere în literatura inițiatica (Eliphas Lévi, Rudolf Steiner, Eduard Schuré etc.). Primind rolul de-a întruchipa neliniștea fecunda, creatoare, demonul se manifestă că un factor necesar al devenirii universale, tot așa cum prezența lui Iuda e necesară în scenariul evanghelic
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
bună clarificare, e de luat an seama procedura prozatorului anca de la fundamentarea Cronicii de familie. Această a crescut, treptat, din nucleul Bijuteriilor de familie. Prima ăncercare de extindere a fost Davida, cănd scriitorul a avut aproape revelația posibilităților de a relua unele personaje, si de a le urmări destinul de-a lungul mai multor generații. Vorvorenilor s-au adăugat Cozienii, apoi diverșii Lascari, cativa Negruzzi și o ăntreagă societate aristocratica lua ființă aevea. ăncet, ăncet s-a constituit o vastă rețea
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
Pușcărie; Bătaie. Demoralizare - 8. Sosirea lui X. "Nu bate!" - 9. ănvătătură. Transmiterea Scânteii. Bocancii - 10. Atelier. Evadarea . Imediat, dedesubt, o serie de nume proprii: Gârlaru, Borș, Mierloi, Cotighera, Zimnicaru, Socol, Trandafir. Nici nu se uscase bine cerneală, si Petru Dumitriu relua scenariul, ușor ămbogătit: 1. Podul - 2. Un om bătrân (? - semn de ăntrebare al autorului) - 3. Primejdia - 4. Arestarea. Prima anchetă. Salt pe fereastră- 5. Tata. Confruntare - 6. Singurătate. Toți ămpotrivă - 7. Andreica! (-Butonii. Copii) - 8. Văcărești - 9. an tren - 10
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
Cătina, Sylvia Schwarzenbach, Marin Kunz, Urs Etter, Martin Schranz, recompun ămpreună un repertoriu contemporan an limitele căruia cordialitatea colaborării este susținută de un profesionalism probat de acuratețea cantului, de claritatea construcției. De această dată la Radio, Cvartetul de coarde "Voces" reia pentru noi toti un mare și semnificativ episod al istoriei artei muzicale, anume integrală cvartetelor beethoveniene. O fac cu credința, cu argumentele unei demnități artistice pilduitoare, retrăind o dată an plus o mare experiență an compania acestui colosal opus ce dă
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
culoare maroniu verzuie. Mucoasa catifelata, cu aspect muriform. Pancreasul: micșorat ca volum, consistentă crescută. Pe secțiune de culoare cenusiu-gălbuie, cu desenul lobular estompat." etc. Există însă, în special în procesul-verbal întocmit de Procuratură, pasaje de o expresivitate involuntara (pentru a relua productivă idee a lui Eugen Negrici). Descrierea rece, oficială, mai putin folosită în literatura și netransformata încă într-o convenție literară, are mai mare putere evocatoare și este chiar mai emoționantă, decât un text literar propriu-zis: "Cadavrul este îmbrăcat cu
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
a lui Creangă, odată an plus. Nuvelă va fi apreciată la valoarea ei mult mai târziu de Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, distingând aici jovialitatea și ironia, citând, ăn sprijin, teoreticieni literări notorii mai noi. Un studiu (articol?) concentrat din 1984 reia an discuție opera de istoric literar a lui N. Iorga. Cum se știe, ea este puțin prețuita poate și datorită lui G. Călinescu, care, ăn Istoria literaturii, scrisese celebra apreciere că "dincolo de Renaștere rămâne un rătăcit". Asta voind să spună
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
nu o face!) de autorul volumului pe care al comentez. Dar până că Ralea să devină aici spirituș rector această funcțiune o exercitase din plin Ibrăileanu, cel căruia i se datorează (ămpreună cu D. D. Pătrășcanu) meritul de a fi reluat ciclul revistei ăntrerupt an 1916. Importante, ăn luările de atitudine ale lui Ibrăileanu șanț, desigur, eseurile sale despre apusul poporanismului și clarificările oarecum postume despre fizionomia acestuia. Va reduce poporanismul la categoria specificului național, pe care a continuat să o
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
scurt de timp, 1960-1983, o operă care a schimbat față poeziei românești contemporane. Ea reflectă an același timp, ăn filigran, mitologia dramaticei experiențe a artistului de geniu viețuind an spațiul și timpul beznei și mizeriei totalitarismului postbelic românesc. Poezia stănesciană reia tradiția liricii interbelice, făcând totodată, printr-o sinteză unică neomodernă, trecerea an literatura autohtonă de la modernismul ănceputului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-a petrecut an poezia românească, după ăntemeierea ei de către Eminescu, a doua mare
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
spirit profund utopic s-a format nouă paradigmă literară, neomodernă, a generației postbelice, o paradigmă a stilului ănalt, grav, ăn care până și jocul era luat an serios, avându-si riscurile lui. Categoria "ănaltului" și cea a "idealului de zbor" reluau și continuau mai degrabă pe orizontală, pieziș, categoria "absolutului", si pe cea a "esențelor" din paradigmă literară a deceniului patru, fără "metafizica transcendentala" a acesteia, interzisă an epoca și ănlocuită de artiști cu o transcendență a operei care se relevă
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ciclu de articole, apărut în Timpul, în 1878, închinat drepturilor noastre asupra Basarabiei. Evident, "scurtcircuitarea tehnică" a legăturii dintre Eminescu și cititori a inclus și eliminarea primelor trei volume de Opere, îngrijite de Perpessicius, tipărite între 1939 și 1944, seria fiind reluată abia în 1952 (nu fără o critică la adresa prefeței, taxata de Petru Dumitriu drept o "poticnire", prea puțin politizate, necorespunzătoare cerințelor, în acel moment exacerbate, ale politrucilor culturali) și terminată abia după încă patru decenii. Cel dintîi exeget care a
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
pot părea simplu ornament retoric. Nu sînt, căci luciditatea poate avea mai multe surse, la fel si subtilitatea. După părerea mea, nici una dintre ideile expuse de Todorov în acest volum nu este originală, raportată la teoriile lui anterioare. Multe sînt reluate și, eventual, detaliate sau îmbogățite. Dar ceea ce nu am putea ști, altfel decît citînd Omul dezrădăcinat, este cum a ajuns autorul să privească lumea și prezentul, așa cum sînt ele, de pe culmile unei lucidități care nu îl împiedică să fie senin
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
de acum foarte greu asupra prezentului și viitorului României. Și sînt semne că o redresare este posibilă. Avertismentul conținut în editorialul lui Nicolae Manolescu e unul. Un altul e sugestia conținuta într-un mai vechi eseu al lui Sorin Antohi, reluat în volumul Imaginar cultural și realitate politică în România modernă, de curînd apărut în limba franceză la editură LĂHarmattan, unde se recomandă renunțarea la prezentarea "bietului român" că "unic mare mutilat al Istoriei sau ultimul dintre bolnavii cronici". încă unul
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
spectacolul s-a jucat în premieră mondială în cadrul Festivalului Theater der Welt de la Berlin, la sfîrșitul lunii iunie, pe scena de la Hebbel Theater), la Teatrul Odeon (Saragosa - 66 de zile fiind o coproducție Philip Morris, SMART și Teatrul Odeon) am reluat românul, încercînd să-i imprim propriei receptări o lectură dramatică, teatralizantă. Greu. Aproape imposibil pentru că, nefiind regizor, îmi lipsea ideea, gîndul care să atragă, ca un magnet, o structură nouă, scenica a românului. Firesc. Mi-am depășit atribuțiile. Eu sînt
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
iertat niciodată românilor că nu au acceptat cu ochi închiși planul ei. A suferit mult timp din această cauză. A părăsit România timp de mai mulți ani și nu s-a mai întors decît atunci cînd a acceptat să-și reia viața la Curte fără a înlătura din anturajul său persoanele care consideră ea că o trădaseră prin opunerea lor dorințelor ei". Bolnavă închipuita, primea, acum, întinsă în șezlong, în rochii și voaluri albe ce nu i s-ar fi potrivit
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]