1,378 matches
-
la Câmpulung, dea lungul traseului străbătut de regimentul XX în campania din Transilvania - defileul Oltului, Cohalm, Săsăuș, Bărcuț -, iar în final, la București), timp determinat istoric (anul 1916). Specifice romanului de analiză psihologică sunt însă și reperele spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iu bire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Acest cronotop stratificat devine decor pentru cele două fire epice care alcătuiesc subiectul romanului. Prima serie de evenimente cristalizează romanul de dragoste. Student la Filozofie, Ștefan
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conflictele interioare și exterioare sunt puternice (conflict psihologic, erotic, conflict de interese, de principii și valori existențiale). Spațiul și timpul diegetic asociază repere obiective (spații reale, determinate geografic și un timp istoric obiectiv: anul 1916) și repere spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iubire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Proiecția subiectivă în text a personajului narator este accentuată prin tehnica memoriei involuntare și prin formulele narative moderne: „romanul în roman“ (Cartea întâia, urmărind principalul fir epic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și a două personaje: protagonistul și iubita sa, Ann. În al doilea rând, utilizarea narațiunii poate fi evidențiată prin seria de evenimente înlănțuite logic - descoperirea întâmplătoare a fotografiei lui Ann, expusă întro vitrină, dilemele interi oare, bucuria „revederii“, revenirile zilnice, rememorarea unor întâlniri etc. -, ca și prin frecvența verbelor la imperfect și perfectul simplu, timpuri prin excelență narative. Fragmen tul reliefează și existența unui conflict interior, psihologic, generat de neîncrederea și suspiciunile îndrăgostitului. 9. Întreaga secvență urmărește „seismele“ sufletești ale protagonistului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin relatarea unor fapte și situații aparent banale, care intră însă, pe nesimțite, sub semnul stranietății: „ritualul“ evadării din oraș, în refugiul tainic străjuit de zidul vechi și de salcâmul cu umbră binefăcătoare, întâlnirea personajului narator cu vânzătorul de înghețată, rememorarea unor întâlniri asemănătoare în anii de liceu. O altă caracteristică a genului epic este prezența instanțelor narative. În fragmentul citat, se evidențiază prezența unui narator homodiegetic (acesta fiind emițătorul seriei de evenimente care alcătuiesc subiec tul operei epice) și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este transportat, tele-portat de emanația frumuseții. Frumusețea declanșează iubirea înțeleasă ca anamneză, ca amintire a paradisului pierdut. La Dante, atât seducătorul cât și sedusul sunt, unul pentru celălalt, mijloace de transport de "aici" - "acolo", privirile lor contopite generând biunivoc prin rememorare modelul de dincolo. Așadar, atât la Platon cât și la Dante, carnea ca principiu al căderii este totodată și un principiu al înălțării atunci când este percepută în lumina frumuseții, devenind orbitoare, translucidă, transfigurată. Toate aceste considerații, expuse silogistic și de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
am și uitat, definitiv. Am fost prieten bun cu Dan, pînă cînd a plecat din țară: era un actor bun și un prieten adevărat. Am aflat, de la Gala UNITER, c-a murit acum trei-patru ani. Păcat! Mai toți eroii acestor rememorări stau acum la masa umbrelor... Premiere, festivaluri, glume proaste, compromisuri... 1976. Sînt invitat la Sibiu, să văd o premieră cu o piesă contemporană românească, scrisă de Eugen Onu. După spectacol, o masă dată de autor, în teatru. Cîteva alocuțiuni festive
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
devenit importantă în viața trecută, cu toate că s-ar fi putut să aleg o altă scenă și să degajez tot atîtea vibrații, căci viața între noi n-a fost niciodată banală, și chiar clipele de plictiseală au avut un sens." Actul rememorării scenei, prezent cu tot ritualul înfățișat și îndeplinind o certă funcție metatextuală, act recuperator în ordinea temporală, are două concurente narative: pe de o parte, scena în sine (reprodusă ca joc de replici, "obiective" și imaginate, reconstruite de narator; pretext
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Amintiri pline de viață dunăreană îl potopeau." Orb fiind, bărbatul suplinește cu celelale percepții simțul vederii. În mod așteptat, ceea ce vine pe calea simțurilor complementare e strîns legat de reproducerea în imaginație a realului, așa cum se înfățișează aceasta în procesul rememorării. Nu e de mirare că toate senzațiile, familiare sau tactil înduioșătoare, trezesc lui Zahei dorul de locul său, acolo unde realul era format din toate aceste suprapuse manifestări imateriale ale domeniului vizibil, ale lumii lui dintîi, în care trăia prin
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
întâi structura compozițională deosebită. E un roman scris la persoana I, în care se confesează mai multe personaje, "dosare de existență", într-o succesiune de planuri narative. Ordinea acestor planuri narative este "dictată" de fluxul conștiinței naratorilor. Se apelează la rememorările afective, la alternanța lor ca "un joc de oglinzi", pentru a evidenția viziunea personajelor-reflector asupra dramelor de existență și conștiință ale eroilor. Compoziție: trei scrisori ale Doamnei T., adresate autorului; jurnalul lui Fred Vasilescu, în care sunt integrate și scrisorile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa lui Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un fabulos folcloric, într-un timp mitic; indicii temporali sugerează timpul rememorării ("într-o toamnă aurie"; "într-o depărtată vreme"; "demult"; "vremea aceea"). Apăruseră semne misterioase: "un balaur negru în nouri", păsări mari venite din ostroave de la marginea lumii vesteau război. Se făcuse mult vin și oamenii veneau la Hanu Ancuței, știind
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
consacrată la 24 noiembrie poate simboliza, în felul ei, închiderea unei tragice paranteze în istoria acestui neam românesc, din care N. Iorga a făcut nu numai titlul unui semnificativ periodic, dar și o temă inepuizabilă de investigație. Ea invită la rememorare, meditație, angajament civic. Ne întoarcem, prin N. Iorga, la valorile tradiționale, cu nădejdea că "ceasul cel greu" pomenit în ruga de pe troiță a trecut pentru noi, că un timp al speranței luminate de încredere în valorile perene se deschide acum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
inclusiv cu propriile prostii. Este însă uitarea un răspuns adecvat? Ce valoare poate avea un lucru dacă nu rămâne în memorie? A învăța din suferință (Pathimata, mathimata, spuneau cei vechi) e o regulă de conduită ce trebuie să îndemne la rememorarea continuă. Arheologia memoriei este o trebuință de echilibru la orice nivel, pentru individ ca și pentru o națiune. Căci nu există identitate, nici creștere spirituală fără memorie. Cu atât mai mult, fără ea, nu poate fi resurecție. Evocând o legendă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
influenței variabilelor motivaționale asupra puterii de disociere însăși. Orice influență directă a factorilor motivaționali asupra fazelor de reținere și reproducere mnezică trebuie să rezulte, așadar, din efectul lor constatat fie prin ridicarea, fie prin coborârea pragurilor de recunoaștere și de rememorare. Ausubel susține că factorii motivaționali influențează în mod selectiv reținerea mnezică conștientă mai curând prin inhibarea (ridicarea) decât prin facilitarea (coborârea) ambelor praguri. În felul acesta, implicarea pozitivă a eului și atitudinile preferențiale nu pot spori reținerea mnezică prin coborârea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
preocupare predominantă pentru învățarea în școală. Factorii motivaționali pot avea două efecte în cuprinsul fazelor de reținere și reproducerea mnezică. În primul rând, din punct de vedere teoretic este de conceput faptul că motivația (de exemplu, un puternic stimulent pentru rememorare) ar putea coborî în mod indirect pragurile de accesibilitate, contracarând sau dezinhibând anumiți factori inhibatori (distracția, neatenția, inerția, repulsia față de efort) care temporar, pot ridica aceste praguri. Referitor la aceasta am și remarcat modul în care diferite condiții inhibatoare, cum
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de accesibilitate, contracarând sau dezinhibând anumiți factori inhibatori (distracția, neatenția, inerția, repulsia față de efort) care temporar, pot ridica aceste praguri. Referitor la aceasta am și remarcat modul în care diferite condiții inhibatoare, cum sunt șocul învățării inițiale și concurența unor rememorări alternative tind să dispară spontan, pot reduce efectele inhibatoare atât ale rememorărilor competitive, cât și ale motivelor și atitudinilor care promovează refularea, ca în cazul materialului didactic generator de anxietate. Intenția de a învăța poate fi privită ca o manifestare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
față de efort) care temporar, pot ridica aceste praguri. Referitor la aceasta am și remarcat modul în care diferite condiții inhibatoare, cum sunt șocul învățării inițiale și concurența unor rememorări alternative tind să dispară spontan, pot reduce efectele inhibatoare atât ale rememorărilor competitive, cât și ale motivelor și atitudinilor care promovează refularea, ca în cazul materialului didactic generator de anxietate. Intenția de a învăța poate fi privită ca o manifestare a stării motivaționale; ea este reprezentată de străduința de a atinge un
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
umorul ce dă o notă caracteristică, originală, în partea a doua își face apariția un lirism nostalgic, evocarea îndreptându-se asupra casei părintești. Apare chipul mamei, odată cu întâmplările din copilărie: uratul de Anul Nou, pupăza din tei, la scăldat, etc. Rememorările interesează în măsura în care au contribuit la formarea lui Nică, ca om, dându-i o imagine asupra lumii, îmbogățindu-i universul cunoașterii. Iată și un fragment din această parte ce este un adevărat elogiu adus mamei, cel mai frumos adus femeii în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cizelat perfect creația Cellino aproape că nu își mai recunoaște fosta iubită: "Cellino: Da...ce frumoasă erai...(cu un val de dorință), dar mi-ai părut și mai frumoasă...alaltăieri, când ai apărut în sală, neașteptată..."253 Dificultatea identificării permite rememorarea episodului omolog din versurile anticului Ovidiu: "Deseori mâna-și întinde s-atingă făptura sculptată,/Ca să-și dea seama de-i trup ori de-i fildeș; nu-și crede că-i fildeș."254 Asemănărea este convingătoare, însă ne îngăduie suplimentar un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
organismului au fost mai mult decât benefice, chiar dacă noi nu le-am conștientizat direct, la momentul respectiv. Însă, vă propunem o primă întrebare: „ați alergat vreodată prin/în apă?”. Probabil că răspunsurile vor fi, în majoritate, afirmative, fiind argumentate de rememorarea anumitor momente din viața fiecăruia când a încercat fie să alerge pe malul mării, cu nivelul apei nedepășind glezna sau maxim jumătatea gambei, fie prin apa râului unde s-a scăldat. Apare inevitabil o a doua întrebare: „ați alergat vreodată
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
apa râului unde s-a scăldat. Apare inevitabil o a doua întrebare: „ați alergat vreodată prin/în apă, având corpul aproape în întregime scufundat?”. Răspunsurile vor fi, în opinia noastră, în majoritate tot afirmative, având la bază argumente date de rememorarea anumitor momente din viața fiecăruia când a încercat fie să-și mențină echilibrul în apa mării sau a unui bazin prin mișcări alternative ale membrelor inferioare și superioare, fie să se imite alergarea în apă, dar din poziție de sprijin
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
căror observanță este riguros supravegheată de "ochiul public"67. Notița din 10 iulie 1977 introduce socializarea acestui tip de momente: "Plonjon, zilele trecute, în Ciric: mă așteptau pe mal Georg și surorile Nathanson".ss Dar și utilizarea ca frame al rememorării (de dată recentă dar neprecizată) a unei rupturi, urmată de menționarea primirii unei cărți cu titlu deloc anodin (Supravirilul 68 jarryst) precum și a unui dicționar de argou (celelalte titluri devin secundare). Trimiterea la Decompozitor (nume de cod pentru EMC, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pentru aventura lui Bernard Walsh în Hawaii, un teolog ce-a renunțat de curând la credință, pradă unei crize complicate, inclusiv de natură erotică. Partea a doua a cărții este chiar jurnalul lui Bernard scris în Hawaii, un fel de rememorare a vieții de până atunci în contrapunct cu noile fire epice (Ursula, Iolanda Winter, Tess ș.c.l.) ce i se relevă implicându-l la fața locului. Bernard e un suflet funciarmente etic. Antipragmatic și autoanalitic, solitar și timid, nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la Hollywod de Anthony Minghella (cu Juliette Binoche în rolul principal), narațiunea lui Schlink apare acum și în limba română, sub titlul Cititorul (Editura Polirom, 2002, 209 p.), cu o excelentă postfață semnată de Dumitru Radu Popa. Scrisă în cheia rememorării, a reconstituirii și a restituirii unei obsesii, povestea adolescentului, a tânărului și în fine, a maturului protagonist Michael Berg, debutează printr-un love-story și se termină cu o multiplă problemă de conștiință, inclusiv estetică. Nesfiindu-se să nareze clasic, canonic
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a saturației sexuale, puseurile de abandon și tentativele de reînsuflețire, recucerire a partenerei prin expediente deloc oneste, dar eficiente. Aflat în siajul cinic-sentimental al unor Henry Miller sau Philip Roth, Esterházy nu evită narațiunea cu conotații freudiene (a se vedea rememorarea unor episoade ce-l implică pe copilul-narator și pe mama sa) și nici caricatura obezității diforme, pusă în abisul grotescului. Stilist impenitent, cu riscul de a dezlănțui cascade de sinonimii cu elan paremiologic, Esterhazy focalizează imagini și detalii siderante ce
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-mi spulbere iar carnea de pe suflet/ vegheat de tatăl meu noaptea/ mama mea ziua" (dragoste). O altă temă frecventă în cărțile lui Marius Chelaru este imersiunea într-un trecut învestit cu atribute soteriologice. Eul liric nu își refuză niciodată voluptatea rememorării și a recompunerii unor figuri hieratice (mama, tatăl, bunicul, mamaia, Cavalerul Trac), înțelese ca noduri iconice ale unei pânze menite a păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]