1,034 matches
-
și că aproape toți „latifundiarii” care treceau pe lîngă noi sînt „adunătură”! Prin geamul întredeschis ajunge pînă la mine cearta a doi copii. Unul, enervat și, probabil, umilit, îi strigă celuilalt: „Boul dracului!” în apostrofarea sa e, fără îndoială, o reminiscență a vechii noastre civilizații agrare. Cum își spun, oare, în situații asemănătoare, copiii din Laponia sau cei din Imperiul Centrafrican? și animalul lor e trimis tot la dracul? *În URSS se dezbate un caz pe care, după aproape șase decenii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a decis la „masa rotundă româno-americană”. Nu se decisese nimic, nici atunci, nici Înainte, nici după, știa prea bine că nu doresc să părăsesc scrisul, deci nici România. După ce mi-a ascultat raportul, franchețea sa devenise afectuoasă, fără nici o reminiscență ideologică: „M-am gândit și eu În ultimul timp la dumneata. Ai motive să fii mai nemulțumit decât ești. Chiar și asupra situației dumitale literare, nu doar a celei generale În care trăim toți. Eu rămân Însă la Învățătura marxistă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
poate să nu mai fie nici una. Dacă-ți vine ceva în minte, cască gura doar. Hai să ne gândim amândoi! Aș vrea să-ți fiu de folos. Măcar un pic. Am încuviințat. M-am concentrat iar, încercând să scot vreo reminiscență din fosta mea lume. Imposibil! Carapacea se întărise ca piatra. Începuse să mă doară iar capul. Despărțirea de Umbră mi-a fost fatală. Iarna îmi congelase sufletul. Mi-a pus mâna pe tâmplă. — Stai liniștit acum. O să ne gândim altădată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de tentația degajării eliptice a afectului” (Lucian Alexiu). Cântecul materiei (1973), selecție din versurile de până atunci, și Cumpăna bucuriei (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) cristalizează îndeajuns de pregnant traseul și profilul poeziei căreia F. îi rămâne fidel. În Reminiscențe naive (1977), Gulliver (1979; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), Istorie personală (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), De toamnă (1986), Decorul speranței (1988), Jucător de rezervă (1992), dimensiunea reflexivă, meditativă evoluează către o autoscopie lucidă, nemiloasă, menținându-se o dreaptă cumpănă între
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
1966; Omul modern, București, 1967; Reflexii critice, București, 1968; Ritual solitar, București, 1969; Poezie și critică, Cluj, 1971; Sentiment de vârstă, București, 1972; Cântecul materiei, cu un portret de Veronica Porumbacu, Cluj, 1973; Secțiuni, București, 1974; Cumpăna bucuriei, Cluj-Napoca, 1975; Reminiscențe naive, București, 1977; Aspecte ale poeziei de azi, I-III, Cluj-Napoca, 1977-1984; Gulliver, București, 1979; Prezența criticii, București, 1982; Istorie personală, București, 1983; De toamnă, București, 1986; Decorul speranței, București, 1988; Jucător de rezervă, București, 1992; Jurnalul unui poet leneș
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
fapt, el este fiul medicului ce îi îngrijise soțul suferind. Trecând ușor peste infracțiunea conjugală, Dinu Mureș trăiește o imensă clipă de euforie, care își are câtimea ei de indecență. Cu toate pretențiile ei, piesa Chinul, în care se percep reminiscențe ibseniene, nu e decât o melodramă, cu întorsături ce se vor de senzație, înduioșări înlăcrimate, câte un țipăt sfâșietor. Acuratețe are dialogul, care prin aplombul panseurilor morale adeverește reputația lui F., aceea de om de spirit. SCRIERI: Sanda, București, 1908
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
literare”, „Provincia literară”, „Curentul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara Bârsei” ș.a. În presă, va semna articole, note și însemnări, recenzii și versuri, traduceri din Jean Richepin și Charles Baudelaire. În 1934 îi apare volumul de poezii În sus. Lirica lui F., cu reminiscențe bine filtrate din Tudor Arghezi, V. Voiculescu și Nichifor Crainic, are ca motiv central eterna sete de ideal, transpusă într-un bogat registru imagistic. Poetul se răsfață într-un univers mirific, sideral, în care stelele, soarele, tăcerile, visurile și amintirile
FOCSENEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
poetul Veneției”, ori de Luigi Pirandello. F. a semnat, de asemenea, interesante cronici plastice, agrementate mai întotdeauna cu interviuri luate artiștilor, precum și un studiu asupra lui Richard Wagner. În poezia ei însă orientarea simbolistă se reflectă mai mult prin câteva reminiscențe. Agoniile florale, „înfloririle negre”, avatarurile, peisajele acuzând o boală secretă acoperă un lirism minor, nutrit de o pasiune refulată în sfială și în prematură resemnare. Oprirea la câteva figuri simbolice (Ofelia, Sulamita, Don Juan) nu aduce note inedite, în schimb
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
cu natura devine o permanentă bucurie, în care se topesc marile-i neliniști. Partea cea mai rezistentă a operei lui o formează însă poemele de atitudine, care, în Vatra cu stele (1942), poartă însemne ale luminozității nordice, dar și evidente reminiscențe mioritice. Un lexic suculent îndeamnă retoric spre amintirile copilăriei, spre ieșirea din tristețe și durere, spre imnificarea gliei străbune, cu întreg cortegiul ei de frumuseți baladești și de fapte eroice. Cuvinte ca „baladă”, „legendă”, „stele” și „toamnă” sunt aici simboluri
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
I. C. Brătianu în fața regelui Carol I, care, deși slăbit și îmbătrânit, ținându-se drept în uniforma lui prea lungă, „pășea totuși apăsat după moda caracteristică ofițerilor prusaci”. Personajul va păstra până la sfârșit o rigiditate în ținută și maniere, „ca o reminiscență a Parade-Marsch-ului cu care se obișnuise încă din tinerețe prin regimentele de la Berlin și Potsdam”. Felul de a vorbi românește (cu un prea vizibil accent german), de a se îmbrăca în tunici învechite (semn de zgârcenie), formația lui intelectuală și
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
-se la Paris. Prezumțiozitatea tânărului C., care afișa atitudini de rege exilat chiar și în fața lui E. Lovinescu, era prea puțin justificată. Încercările juvenile din Efluvii relevă îndemânare în versificație și un limbaj imagistic mai mult de factură simbolistă, dar reminiscențele din lirica lui Camil Baltazar, a lui Ion Vinea ori a lui Ion Barbu sunt numeroase, iar alunecarea în retorism frapează pe alocuri. Ulterior, deși polemizează violent cu avangardiștii de la „unu”, reproșându-le falsul modernism și lipsa angajării sociale, se
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
pendularea între real și fabulos se păstrează, tot așa cum se păstrează și raportarea continuă la mitologie. Trecerea de la divinizarea naturii la viziunea comică asupra omului devine sistematică. Stărilor sufletești profunde le urmează scene teatrale, de un retorism accentuat. La fel, reminiscențe mitologice și comparații dezvoltate de tip clasic stau alături de pitorescul folcloric. Eteronomia aceasta dă naștere unui stil foarte personal, în care neologismul, apariție surprinzătoare la un apologet al tradiției, pigmentează fraza, dându-i vibrație. Aspirațiile călătorului pot fi aflate din
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
într-un registru strict intim: figuri și locuri de altădată trecute în climatul de evanescență al amintirii devin transparente jocuri de umbre, candori de contururi fluide, muzicale cantilene și „ecouri” (Cărarea pierdută, Fântâna părăsită, Remember). Versurile nu evită să mărturisească reminiscențe de lectură, dar, rămânând fidele naturii necontrafăcute a autorului, aleg o simplitate care le ferește de mode, ca și de livresc. H. a tradus din lirica lui Tagore, din Rimbaud, Eugenio Montale, Carlos Bousoño, Antonio Machado, García Lorca, Gabriel Celaya
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
la tristețea fluidă, insinuată ori travestită în peisajele sufletului și ale poeziei. Poetul a ales deliberat formula simbolistă și „modul minor”, căruia îi aparțin melodia fragilă, suspendată, ca și sublimarea trăirii ori disimularea ei în spatele unui lunatec joc de măști. Reminiscențe, atitudini îl fac tributar lui Verlaine și lui Albert Samain mai ales, dar și lui Charles Baudelaire. Muzicalitatea stingerii este cultivată cu rafinament, în acorduri fin de siècle. Dar și teatralitatea animă un imaginar poetic pendulând între senzualitatea „serbărilor galante
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
fiecare nivel. Japonezii accentuează, În schimb, valorile corporatiste, alunecând pe panta periculoasă a imitării exclusive; axarea firmei Sony pe tehnicile producției suple ascunde, În realitate, secarea ideilor noi creatoare și maturizarea accentuată a produselor. De asemenea, sistemul japonez suferă de reminiscențele unei dominări feudale și propagă dezechilibrele pozitive Între producția și consumul dintr-o anumită zonă pentru a spori excedentul comercial. Întreprinderea suplă propune tuturor o soluție universală prin concentrarea asupra lanțului valoric integrat, cultivarea cunoștințelor de specialitate În interiorul departamentelor și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
gravă. Călătoria, temă proprie poemelor din Finister, se înscrie în perimetrul cunoașterii spirituale și încearcă o transcendere a barierelor ce împrejmuiesc lumea opacă, limitată, o pătrundere în misterele ce nu se revelează decât, poate, în vis. În versuri se disting reminiscențe din lirica lui Lucian Blaga, dar și unele sunete care amintesc de Tudor Arghezi. Legătura cu mitul este percepută ca o poruncă al cărei sol este poetul: „din ani de mit” vine chemarea de a reîmpărți lumii culorile paradisului, de
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
surâs. Cu senzualitatea lui calificată pentru tot ce-i catifelat, diafan, mlădios, autorul nu pierde din ochi, prețăluind-o când cu tandrețe virilă, când cu subțire ironie, femeia. Dar portretistica acestor proze tincturate de livresc (Proust nu-i doar o reminiscență de lectură, ci, ca și Mateiu I. Caragiale, se propagă în ondulațiile rostirii) și ispitite de ludic (aici ar intra micile cochetării textualiste) prinde un refief expresiv în regimul grotescului. Un grotesc dându-și mâna cu ciudățenia. Zurlii, haioși, trăsniți
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
ar putea spune că acest popor (român n.m.) s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor și emigrărilor".47 Practicile războinice, cazurile de licantropie, de identificare a omului cu fiara pe care eruditul român le studiază au cunoscut reminiscențe și în epoci mult mai târzii. Lupul stătea la originea unor monștri care bântuiau imaginația populară până nu de mult: pricolicii și tricolicii, ipostaze ale "carnasierului în starea lui demonică" ori ale "lupului infernal", după cum scrie Romulus Vulcănescu 48. Oricum
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
clasă de atribute. Du Marsais o înregistra foarte sus în inventarul tropilor, pe poziția a cincea, imediat după catacreză, metonimie, metalepsă și sinecdocă. Și înaintea metaforei. Era de fapt un procedeu folosit frecvent, chiar și în epoca lui Heliade Rădulescu. Reminiscență a unei culturi clasice care instrumentaliza ușor biografiile marilor oameni, transformându-le în modele educative, antonomaza opera ca un vast nomenclator de exemplarități: reunind figuri din mitologie, arte, politică, istorie, ea proiecta un tablou infinit ramificat de conduite disponibile. Astăzi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
interesante despre modul cum își petrecea viața marele bard, în conacul său de la Mircești - ceea ce a determinat pe profesorul P. Culianu să-mi procure prilejul s'o ascult și eu și să notez în cele ce urmează câteva din aceste reminiscențe despre Alecsandri în intimitate la Mircești. - «Am stat în tinereța mea mulți ani la Mircești și am cunoscut astfel viața casnică pe care a dus-o Alecsandri în conacul său. Veniau acolo, iarna și vara, boieri de neam mare, când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este timpul cunoașterii, cu interogatoriile sale, întrebările sale puse pentru a descoperi (ca un secret, drept un secret) povestea gazdei. Casa, mobilierul ei apar repede sub ochiul celui care "descifrează" ca vestigii, urme, indicii, ruine ale unui trecut ale cărui reminiscență aduce la lumină ceea ce este trecut sub tăcere, ne-spus. Intruziunea soldatului rătăcitor apare ca o tentativă de viol a unei conștiințe, aceea a unui individ căruia îi observăm gesturile, atitudinile, ticurile, lapsusurile, falsele mișcări, actele ratate, individ scrutat, descifrat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ka-ul este în domeniul rigorii, adică al judecății, după cum spune profetul Ezechil: Bate mână (kaf) peste mână (kaf). De acceea K. desemnează de asemenea Greșeala. 628 Putem să observăm că acest castel, prin arhitectura lui stranie, poate să fie și reminiscență a liceului în care Kafka și-a făcut studiile clasice și că, în acest sens, el poate să reprezinte această cultură străină cu adevărat inaccesibilă și inasimilabilă. 629 Cum vedem, de exemplu, în Castelul. 630 Vezi anumite scrisori către Milena
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ales încurajarea unor asemenea maniere de a imagina trecutul național sunt procedee prin care „suspendarea gândirii” și acceptarea clișeelor, uneori motivate ideologic, au fost intens încurajate, procedee în care birocrația a excelat. Un exemplu de dată recentă, din păcate, ilustrează reminiscențele acestei atemporalități în gândirea istorică românească în chiar rândurile Academiei Române: „Teritoriul unei națiuni reprezintă suportul unui întreg sistem de relații de intercondiționare, care se răsfrâng în activitățile umane, în desfășurarea evolutivă a vieții”. „Teritoriul națiunii, scena pe care se dsfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
24 Unul dintre cercetătorii români care au abordat `ntr-o oarecare măsură aceste probleme este Daniel Barbu, `n Șapte teme de politică românească, Editura Antet, București, 1997. 25 Citat `n Pipes, Property..., ed. cit., p. 282. Tema lui Popper este o reminiscență a discuției lui Hayek din Drumul către servitute, ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 139-153, despre tensiunea dintre „Securitate și libertate”, `n care `l citează pe Benjamin Franklin: „Cei care vor renunța la libertatea esențială pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
imaginează cum ar arăta mâinile mele pe pian, cântând acele pasaje și, imediat, simte că găsește rezolvarea. E foarte frumos! A.V. Crezi că în cântatul lui Vlad Iftinca, acum, după ani buni de când nu mai lucrezi cu el, există reminiscențe sau chiar influențe vădite ale stilului tău? A.B. Stilul meu asta e, poate, exagerat spus; cred că este, mai degrabă, influența unui anumit mod de a intra în relație cu instrumentul, cu muzica. Eu simt acest lucru în cântatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]