3,646 matches
-
de către sovietici. Primele lor măsuri au urmărit înlăturarea din administrație a persoanelor considerate fasciste și înlocuirea lor cu elemente comuniste. Prefațată de linșajul mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare, care opuneau o rezistență mai degrabă ideologică: colaboratorii generalului Rădescu, grupul generalului Aldea, liderii Partidului Național Țărănesc
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ai serviciilor secrete rusești și având grad de general. Scopul Securității era bine definit, întrucât ea urmărea „apărarea cuceririlor democratice și asigurarea securității RPR contra dușmanilor din interior și exterior”2. Teroarea a fost impusă în primii ani îndeosebi prin represiunea violentă: arestări, anchete, torturi, stabilirea condamnărilor (justiția era practic aservită Securității, numeroase victime reclamând faptul că, încă din faza anchetării, condamnările lor erau cunoscute), dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor - practică ce avea să fie extinsă la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
eliberat în 1954 din închisoarea Caransebeș, un an mai târziu înscriindu-se la Facultatea de Teologie. În 1956 a intrat în monahism, dar a fost rearestat în 1958 și condamnat la 18 ani de închisoare, într-unul din valurile de represiune care au urmat revoluției maghiare din 1956. Eliberat în 1964, a fost hirotonit diacon și apoi preot. A fost episcop al Bisericii Greco-Catolice din anii ’801. Pafnutie („Nutti”) Pătrășcanu 1tc " Pafnutie („Nutti”) Pătrășcanu1" Născut la 1 august 1923 în Constanța
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și modelelor) și torturarea altora 1. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în J’ai subi le lavage de cerveau (Sinuciderea entuziastă), dar aici represiunea fizică era mult atenuată: lanțuri care intrau în carne, lingerea mâncării cu limba, amenințarea hrănirii cu excremente, mărturisirea de crime. Totuși, tortura nu era continuă și nici de o intensitate atât de mare ca la Pitești. Evenimentele povestite de van
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
din anchetele premergătoare condamnării, zdrobirea tineretului - cel mai puternic adversar al comuniștilor -, dar și crearea, „omului nou”. Deținuții trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca 2. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Pitești au constituit doar un pas în realizarea „omului nou”. Rezultatele acțiunii au fost doar în parte cele scontate, întrucât, deși s-au obținut multe informații de la cei torturați, abia un infim procent a fost corect și util organelor de represiune, intoxicările și fabulările predominând din cauza exagerărilor comise de agresori, care cereau materiale cu orice preț. În ceea ce privește distrugerea fizică și psihică a deținuților, putem observa că ea era urmărită pe mai multe planuri. În primul rând, erau mutilați fizic, victimele fiind
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ion, Canalul morții, Editura Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005. Cesereanu, Ruxandra (coord.), Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național, Editura Polirom, Iași, 2006. Cesianu, Constantin, Salvat din infern, traducere din limba franceză de Maria Alexe, Editura Humanitas, București, 1992. Ciuceanu, Radu, Jurnalul unui om liniștit. Nume de cod: Artistul, vol. I
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Dicționar R, lucrare revizuită de Domnița Ștefănescu și Elisabeta Rădoi, Editura Mașina de Scris, București, 2007. Ivan, Sabin, Pe urmele adevărului, ediția a II-a, prefață de Ștefan-Augustin Doinaș, Editura Ex Ponto, Constanța, 1996. Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Editura Humanitas, București, 2001. Leahul, Victor, Starțun, între temniță și vecie, Editura Mușatinia, Roman, 2006. Lucinescu, Dan, Jertfa (Transfigurări), Editura Fides, Iași, 1997. Maxim, Virgil, Imn pentru crucea purtată, vol. II, 1948-1964-1989, Editura Gordian, Timișoara, 1997. Măgirescu, Eugen, Moara
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau Întocmite și tipurile de informații Înregistrate. Analizând conținutul documentelor ce se regăseau În dosarele profesionale, am putut observa modalitatea În care erau selectate cadrele superioare din sistemul penitenciar pentru a servi un complex instituțional aflat În legătură directă cu represiunea politică practicată de regimul comunist (mai ales cu referire la perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej). Practic, un dosar profesional, Întocmit după anumite reguli și scopuri (ce reies din descrierea documentelor din dosare) ale regimului comunist, reprezenta un fel de formă de legitimare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor” sau „Dacă voi călca jurământul meu, să mă lovească pedeapsa aspră a legii Republicii Populare Române și să-mi atrag ura și disprețul oamenilor muncii”. În condițiile represiunii politice din anii ’50, un astfel de jurământ dă măsura raportării regimului comunist (În ansamblu) la ceea ce sociologia cunoașterii tratează În termeni de conservare de rutină, respectiv conservare de criză a realității. Primul tip de conservare trebuie să păstreze realitatea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o recrutare și o promovare bazate pe o minimă specializare sau pentru obligativitatea completării studiilor. În subiacent am putut infera următoarele: Sistemul penitenciar a avut tendința de recruta persoane manipulabile, care au fost ușor de fidelizat, devenind adevărate unelte ale represiunii. Profilul uman al acestor cadre (după cum reiese din dosarele profesionale și din memorialistică) este de natură să servească Înclinația represivă a regimului (carceral) comunist românesc. Această subipoteză va fi ilustrată În cele ce urmează prin prezentarea a două cariere de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
verificări ale cadriștilor etc.) este Însă o altă discuție, pe care Hayek o deschidea separat. Ne-am propus, pentru acest studiu, să arătăm doar cum un anumit tip de oameni puteau fi selecționați, instruiți pentru a desăvârși un scop general: represiunea! Considerăm că mare parte (nu toți și nu În fiece perioadă a regimului) dintre ofițerii inferiori și superiori ai sistemului penitenciar comunist au fost, pe de o parte, produsul procesului de recrutare specific (pe care l-am decelat) și al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mod evident, expusă ca atare niciodată și, prin urmare, adesea, confesiunea ocolită, „voalată”, este cea care ne permite să Înțelegem contradicțiile și să Întrezărim ceea ce a fost aruncat În uitare. Uitarea Înglobează astfel participarea - În sens larg - la aparatul de represiune, la un sistem de pe urma căruia profitau. Niciunul dintre interlocutorii noștri, fie el ceh, polonez sau maghiar, nu și-a pus Întrebări despre apartenența lor comună la „clasa dominantă” și la oprobriul care putea proveni de aici. Din acest punct de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de la Timișoara au legitimat Frontul ca adversar al dictaturii ceaușiste. Totuși, pactul Încheiat cu armata În 1989 și recrutarea generalilor Stănculescu și Chițac În elita guvernamentală au umbrit imaginea FSN, partidul afirmând În acest sens o anumită complicitate cu artizanii represiunii. De altfel, solidarizarea PDSR-ului cu cei doi generali a fost explicită În momentul condamnării lor, În 1999. Un comunicat oficial al partidului sublinia: PDSR ia act cu Îngrijorare de sentința Curții Supreme de Justiție, cât și de consecințele periculoase
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În acest sens modelul spaniol de tranziție: „Eu rămân foarte admirativ față de modelul spaniol. În Spania nu s-a făcut o de-francoizare. Dimpotrivă, baza consensului pe care s-a construit Spania europeană a fost aceea de a nu introduce o represiune, care, În mod evident, ar fi Însemnat și o reacție foarte dură”. Deschiderea arhivelor Securității era percepută, astfel, În termeni de „dezuniune națională” iar lustrația ca o formă de excludere a „specialiștilor”. Retrocedarea bunurilor confiscate În timpul comunismului a provocat și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lui Dej. În acest sens, a promovat eșalonul al doilea al PCR, segment care aspira la funcții deținute de oamenii predecesorului său. Din această strategie de dobândire a puterii informale În partid a făcut parte și inițierea unor anchete privind represiunea din partid În anii ’50. Cel mai important caz era cel al lui Lucrețiu Pătrășcanu. Acuzațiile Îl vizau direct pe Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne. Odată cu acesta, și-au pierdut În anii următori funcțiile peste 800 de cadre ale Securității
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
vizau direct pe Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne. Odată cu acesta, și-au pierdut În anii următori funcțiile peste 800 de cadre ale Securității. Evghenie Tănase, personajul nostru, fusese adjunctul lui Drăghici la MAI În perioada 1953-1957, o epocă dură, a represiunii și abuzurilor. Deși fusese direct implicat În activitățile represive din anii ’50, Evghenie Tănase a făcut totuși parte din comisia de documetare a abuzurilor de la Începutul erei Ceaușescu. Comanda de a redacta memorii profesionale a fost transmisă unor cadre importante
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
respectiva ediție. Ulterior unitatea va primi indicativul: formațiunea 0837 Capul Midia. Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, București, 2006, p. 182. ASRI, dosar nr. 10844, vol. III, pp. 53-54. Doina Jela, Lexiconul negru: unelte ale represiunii comuniste, Editura Humanitas, București, 2001, pp. 52-53. Gheorghe Barcan, „Am fost și eu la Midia”, Memoria. Revista gândirii arestate, nr. 54 (1/2006), pp. 21-22. Grupul de 21 de torționari implicați În acest proces a primit denumirea de „Lotul Salcia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
prelucrat documentele Plenarei CC al PCR din 22-25 aprilie 1968”, p. 219. Ibidem, p. 220. Ibidem. Ibidem, p. 222. Ibidem. Ibidem, p. 223. Ibidem. Ibidem. Ibidem. Ibidem, p. 224. Se confirmă astfel, dintr-o nouă sursă, „calitatea” de unelte ale represiunii pe care comandanții de penitenciar ai anilor ’50 (mai cu seamă) o aveau. Persoane aflate, după cum au arătat-o notele ofițerilor anteriori, la discreția conducerii MAI. Ibidem, p. 225. Ibidem. Ibidem. Ibidem, p. 226. Flori Stănescu, „Regimul instalat la 6
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nu pomenește de prezența - excesivă În anumite momente - sau de ceea ce s-ar putea numi suprareprezentarea etnică a anumitor minorități, În cazul de față a evreilor, Într-o anumită perioadă, În cadrul Partidului Comunist și În anumite instituții, inclusiv cele de represiune. Când e vorba de Pleșiță, brusc Securitatea a fost o instituție minunată! Când e vorba de, știu eu, Mișu Dulberger, zis Dulgheru, vorbește de „criminalii care ne-au terorizat” și așa mai departe. Sunt lucruri pe care le-ai semnalat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
absolut terifiant a ceea ce a reprezentat bolșevismul venit din partea fostului secretar al Comitetului Central, Însărcinat cu probleme ideologice și părinte spritual al politicii de glasnost și perestroika. Iakoblev este și În momentul de față președintele comisiei prezidențiale pentru reabilitarea victimelor represiunii. Putin nu l-a schimbat, deși acesta a avut În câteva rânduri reacții critice moderate. Este vorba de un om de 80 de ani, foarte respectat În zona aparatului și a fostului aparat. După părerea mea, cartea sa păcătuiește prin
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Vladimir Tismăneanu: Cam pe la sfârșitul anilor ’60, Începutul anilor ’70. Există lucruri scrise despre această rețea, traduse și cunoscute. De unde simpatia dintre Petre Roman și generalul Caraman? Mircea Mihăieș: Și de unde simpatia dintre Adrian Năstase și Ristea Priboi, implicat În represiunea de la Brașov În 1987? Vladimir Tismăneanu: Problema este dacă Adrian Năstase știa sau nu despre acest lucru. În mod cert, Petre Roman știa despre Caraman În ’97. În privința lui Ristea Priboi, e clar că se cunoștea că lucrase În structurile
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
voci care revin asupra momentului războiului civil. Al doilea exemplu Îl constituie Argentina. În alegerile din 2003, Nestor Kesner vine la putere având ca una dintre principalele teme ale campaniei electorale problema reconcilierii prin recuperarea memoriei. El redeschide discuția asupra represiunilor criminale organizate de regimul generalilor la sfârșitul anilor ’70, Începutul anilor ’80. Oricât ne-am dori-o, istoria nu poate fi Încheiată decât prin asumare. Mircea Mihăieș: În același timp, cel puțin În România, efectele În plan electoral vor fi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
autorul irakian al cărții despre regimul Saddam Hussein, Republic of Fear. El mai are o carte, intitulată Cruelty and Silence, principalul său act de acuzare Împotriva intelectualilor din lumea arabă fiind cel referitor la tăcere. Se tace În raport cu dictaturile, cu represiunea, cu crimele comise de diverse regimuri autoritare arabe. În acest caz e vorba de Saddam Hussein și tirania partidului Baas În Irak. Cu Saddam Hussein e Însă altă istorie. Până spre sfârșit, la descoperirea oportunistă a ideologiei islamizante, el era
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
că foarte devreme În timpul domniei sale, Ceaușescu a avut un dinte Împotriva acestei facultăți, de la persecuția unor studenți vinovați de delicte imaginare În septembrie 1965. Nu Înainte, deci, ci după Congresul al IX-lea din iulie 1965, a avut loc o represiune teribilă la Facultatea de Filosofie. Îmi amintesc că la deschiderea anului universitar din 1970 eram toți adunați În fața clădirii Ministerului de Comerț Exterior, la statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate. Ceaușescu a ținut un discurs Înflăcărat și a spus că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]