1,877 matches
-
emoțiilor autentice de bucurie, tristețe, teamă și furie. Refuză vehement orice interdicție, fiind în același timp foarte indulgent cu sine. Caută plăcerea, nu suportă amânarea, este distructiv, lipsit de conștiință, principalul său mecanism de apărare fiind negarea. Copilul adaptat își reprimă manifestarea dorințelor și gândurilor impulsive sau ostile pe care le nutrește și care l-ar aduce în situația de înfruntare a autorității Părintești. Se comportă adecvat exigențelor sociale pentru a se integra și a fi acceptat (varianta pozitivă, Copilul model
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dinamic și dialectic al teoriei freudiene îl constituie geneza subiectivă și progresivă a acestor instanțe care, deși izvorâte din „Sine”, prin rolurile și funcțiile lor, tind nu numai să îl servească, dar să îl și nege și, evident, să-l reprime. (Vezi, „Introducere în psihologia medicală”, 1973, Ed. științifică, p. 60). Alăturându-ne criticilor mențonate mai sus, subliniem și noi insuficiența modalităților de interpretare „behavioriste” și „biologiste”, care reduc semnificația „fenomenului de frustrație” la simplismul ipotezei „S-R” („Stimul-Reacție”), sau la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se risipea În aceeași măsură, dar de astă dată nu În folosul Moscovei, ci al proiectelor megalomanice ale dictatorului Ceaușescu, pe baze ideologice nediferențiate fundamental de cele anterioare. Iar față de o asemenea politică nu a existat decât o slabă opoziție, reprimată cu cruzime prin intermediul Securității, vârful unui triunghi represiv la baza căruia se afla Partidul Comunist, În timp ce pe celelalte două laturi se situau Procuratura și Miliția. Securitatea a fost parte a unui sistem integrat, care „obstrucționează sau anulează activitatea juridică și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ficat, din cauza leziunilor provocate prin violență de către securiști. Violența nu a fost doar apanajul regimului comunist. Ea a fost utilizată și după decembrie 1989, În cadrul instituțiilor polițienești. Mărturie stau chiar acte oficiale, ce arată modul brutal În care a fost reprimată În 13-15 iunie 1990 manifestația opozanților politici ai regimului Iliescu. Câțiva oameni au fost Împușcați de polițiști și militari, iar alte câteva sute au fost arestate și torturate În sediile de poliție sau unități militare de către brigăzi mixte de polițiști
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Barba)49, Arad (comunele șomoșcheș, Moțiori, Berechiu, Apateu, șepreuș, Țipar și Vărșand)50, Sălaj (zona Zalău)51, Brașov (comunele Drăguș, Ucea de Sus, Arpașu de Jos și Sebeș)52 și Târnava Mare (comunele Zorgheș și Chijapla)53. Țăranii au fost reprimați fără milă, autoritățile comuniste fiind Înspăimântate de pericolul extinderii răscoalelor, așa cum se mai Întâmplase În trecutul nu foarte Îndepărtat al țării (marea răscoală din 1907, care cuprinsese integral provinciile Moldova, Muntenia și Oltenia)54. În anul următor, 1950, s-au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
urmare a aplicării modelului sovietic, consacrat În principal prin Legea Învățământului și Legea cultelor din 1948, Biserica a fost aproape alungată din spațiul public 59, din școli, spitale, instituții de caritate, armată și penitenciare, iar sentimentul religios a fost sistematic reprimat de un regim care se declara ateist. Apropierea omului de religie a fost descurajată și, cu un sprijin Însemnat dinspre instituțiile ecleziastice „domesticite”, regimul a reușit o Îndepărtare a proiectelor individuale de rădăcinile lor naturale de ordin spiritual 60. Investigarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de control instituțional rarefiat, dar foarte concret la nivel interpersonal 36. Complici În adversitate, scriitorii și cenzorii Își dispută fraze și texte publicabile În interiorul unui sistem care prin natura lui este obligat să Încurajeze actul publicistic, și nu să Îl reprime 37. Dezghețul de la Începutul anilor ’60 și descentralizarea Începută În 1968 vizează, odată cu multiplicarea instanțelor de editare și exprimare (reviste și edituri), o intensificare a participării la viața culturală deja politizată de către socialismul redistributiv. Condiționată de reforma administrativ-teritorială din 1968
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
le dă oamenilor posibilitatea de a avea grijă de ei înșiși, să se bazeze pe ei înșiși. Totuși este oricând nevoie de un echilibru între tendințele individualiste și cele colectiviste. În societățile colectiviste, indivizii ar putea fi nevoiți să-și reprime identitatea individualistă, ceea ce creează probleme. În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de dorința de a se afilia unui grup”. 23. Estimați poziția culturii române pe axa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au distras atenția românului de la lumea interioară a emoțiilor. Preocupat să-i cunoască pe alții, pe el s-a cunoscut mai puțin. De aceea, el nu își exprimă emoția: fie pentru că trăirea lui interioară este superficială, fie pentru că nu își reprimă emoția din prudență. Dintre emoțiile negative, cel mai adeseori își exprimă supărarea (în forme arhaice, jalea și urâtul), un sentiment vag, cu surse și manifestări multiple. Dintre emoțiile pozitive, bucuria este adeseori exprimată prin forme concrete: a petrece, a se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Ceea ce nu poate fi perceput în mod conștient în realitate se exprimă cu ocazia activității onirice. Mânia este adesea refulată. Educația ne constrânge să ne-o reținem, întrucât constituie un comportament neadaptat din punct de vedere social. Trebuie să ne reprimăm strigătele (vezi acest cuvânt) și lacrimile. Prin intermediul visului, mânia poate fi însă exteriorizată, fără nici un risc pentru persoană sau pentru cei din jur. În această privință, visul îi arată subiectului ce anume îl supără sau îl agresează. Pune accentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
credințe. Toate acestea alcătuiesc ceea ce Steven L. Gordon a numit „cultură emoțională”. Termenul de „cultură emoțională” se referă la „vocabularul emoțiilor (cuvintele pentru emoțiiă, la normele (expresia reglementată și simțăminteleă și la credințele despre emoții (de exemplu, ideea că emoțiile ’reprimate’ produc dereglăriă” (Gordon, 1990, 146Ă. Steven L. Gordon conchide că structura socială, înțeleasă că patternul persistent al relațiilor sociale, și cultură emoțională, care include și riturile și arta, produc efecte emoționale independente, ipoteza susținută de datele cercetărilor care sugerează că
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
bogate în calciu și aminoacizi - lapte, produse din soia, pește, creveți, carne de pui, carne de vită, banane sau curmale. Calciul și aminoacizii vă ajută să vă calmați. Asigurați-vă un somn bun. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu vă reprimați și nu vă ascundeți grijile și temerile. Vorbiți cu cei din familie sau cu prietenii despre grijile pe care le aveți și despre nedreptățile care vi se fac. Eliberarea emoțiilor este o trebuință necesitate și benefică pentru sănătatea mentală. Atunci când
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
-vă într-o activitate socială. Stați în fața oglinzii și zâmbiți imaginii proprii timp de un minut, de două ori pe zi. Trebuie să știți că anumite medicamente deprimă. Sfătuiți-vă cu medicul dumneavoastră. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu vă reprimați sentimentele. Găsiți pe cineva în care aveți încredere și deschideți-vă inima în fața lui. Dați frâu liber emoțiilor și plângeți dacă vă vine să o faceți. Eliberarea emoțiilor este o trebuință firească și benefică sănătății mentale. Atunci când vă împărtășiți emoțiile
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
subterane ale unei ființe care-și explorează fără menajamente întunecatele adâncuri. „Violența mă definește, spune Cioran. Iar pentru că nu pot s-o traduc în act (cum vom vedea, dimpotrivă, violența e deseori tradusă în act!, n.n.), pentru că trebuie s-o reprim, s-o strâng în mine, simt că-l trădez pe cel care sunt cu adevărat. Nerealizat din prudență, lașitate, «ânțelepciune», deliberare, atavism. Ă Explozia, ba nu, nevoia de explozie, iată ce simt, dar cum știu că nu pot exploda, mă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
deveni înțelept înseamnă pentru Cioran o trădare de sine. În absența altui antidot, îl încearcă pe acesta. Din nefericire, conștiința neputinței e mai puternică: „Drama mea: sunt un violent pornit pe calea înțelepciunii, un violent care se emasculează, care-și reprimă toate pornirile. Care-i adevărata mea natură, care-mi sunt poftele? Să trag palme, să-i scuip pe oameni în față, să răcnesc, să-mi târăsc victimele pe jos, să le calc în picioare, să urlu, să mă zvârcolesc. / Mi-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
natură, care-mi sunt poftele? Să trag palme, să-i scuip pe oameni în față, să răcnesc, să-mi târăsc victimele pe jos, să le calc în picioare, să urlu, să mă zvârcolesc. / Mi-am impus exercițiul înțelepciunii ca să-mi reprim furia, iar furia mea se răzbună de câte ori poate” (III, 67). În fine, care sunt motivele care-l fac pe Cioran să explodeze? Redus la ipostaza unui ins oarecare, Cioran se simte umilit. Deși e în căutarea anonimatului, a dispariției, nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care-l face să creadă că, dacă i-ar fi fost în stare, ar fi aruncat neîntârziat totul în aer, Cioran mărturisește. „Omul pe care-l urăsc cel mai mult pe lume e Hitler; cu toate astea, nu-mi pot reprima gândul că, în privința nervozității, cu el mă asemăn cel mai mult” (III, 253). De fapt, în spatele celorlalți, asupra cărora își revarsă nervii, Cioran știe prea bine că se află el însuși: „Toate exploziile mele de mânie, știu de unde vin: sunt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
deșarte»”. Apoi comentează: „I-a rezistat, într-adevăr, dar a căzut într-un orgoliu enorm, cum rar ai mai putea găsi” (II, 203). Pare să fie, oricum, o situație inversă, deocamdată, celei pe care o trăiește Cioran. Când nu-și reprimă gloria, chiar dacă știe că e deșartă, el duce chiar orgoliul până la limitele nihilismului. E orgoliul celui care, asemenea ultimului profet, nu mai este un subiect, ci o entitate aflată deasupra umanității. Este ceea ce vede el însuși în destinul lui Buddha
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
15Ă, citându-l pe Hipocrate, spune că „actul sexual este o epilepsie de scurtă durată”. Același autor latin afirmă în continuare că „abuzul de voluptate este rușinos și vinovat”, motiv pentru care se impune ca el să fie controlat și reprimat. Macrobius îl pune pe seama excitațiilor sexuale și a emoțiilor produse de acestea. Dincolo însă de aspectele normative morale, cu valoarea lor incontestabilă, trebuie să vedem în „atmosfericul erotic” relația de intimitate totală pe care o dă prezența celor doi parteneri
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de simboluri și nu se exprimă mai bogat într-un limbaj imagistic codificat, de factură culturală, decât sexualitatea. Trebuie să vedem în „simbolistica sexualității” atât o modalitate de exprimare, cât și una de manifestare a unor pulsiuni fundamentale ale inconștientului, reprimate în forma lor de manifestare directă, imediată, nudă, de către o complicată și complexă rețea de „interdicții” de factură morală, religioasă, social-juridică etc. Aceste veritabile „tabuuri” nu trebuie socotite, în mod rigid, ca fiind interdicții, ci mai degrabă ca reprezentând niște
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de moralitate în cazul decenței sau de imoralitate în cazul indecenței. Indecența produce o stare de tensiune penibilă, un sentiment de rușine amestecat cu repulsie generală. Indecența nu reprezintă un comportament sexual primitiv. Ea este o violare a normelor morale, reprimată de societate prin măsuri judiciare. În egală măsură, ea este și o „provocare”, având prin aceasta semnificația unei „revolte eliberatoare” în cazul în care presiunea normelor morale și religioase este exagerată, creînd situații conflictuale. Din acest motiv, indecența, precum și decența
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Comunist, invadat de insurgenți, ni se adresează între alții doi oameni de teatru: actorul Mircea Diaconu și regizorul Alexa Visarion. Dovadă de curaj din partea unor spirite bătăioase. Regizorul presupun că motivat și de dorința de revanșă a fiului în numele tatălui reprimat de același regim... O tentativă: Teatrul româno-american "Eugene O'Neill", pe care regizorul l-a fondat. Cîțiva ani de premiere pe texte de peste Ocean, apoi proiect închis. Și, dintre multele lucruri descoperite și înțelese pe Coasta de Est: întîlnirea și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe cale constructivă, ipotetică. Nici măcar necunoscutul ultim, care ar îndreptăți poate mai mult decât orice "zborul închipuirii creatoare"75, nu-i stimulează să facă acest efort. Lor le lipsește vocația demiurgică a romanticilor, sau dacă vor fi avut-o, și-o reprimă în numele unei maxime fidelități față de realitatea dată. Dacă în raport cu ultimele taine perspectiva clasică era absolutistă, iar cea romantică relativizantă, punctul de vedere pozitivist este agnostic 76. Și în această privință Dilthey se situează la răscrucea dintre romantism și pozitivism. Realismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
penale trebuie sa i se recunoască un loc privilegiat. Prin amenințarea pe care o reprezintă, ea joaca un rol esențial în asigurarea executării contractului pe care l-a garantat. Și dacă acest contract nu este executat, clauza penală ca pedeapsă reprimă comportamentul reprobabil al debitorului iar ca reparație oferă perspective finanaciare mai interesante pentru creditor decât o simplă evaluare judiciară a daunelor-interese. 4.3.1.4.3. Evaluarea judiciară De regulă, în cazul neexecutării obligațiilor, evaluarea prejudiciului se face de către instantele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
fost învățate, fiind lăsate deoparte pentru altfel de vremuri... Acest refuz al lui Foucault de a nu fi un element partinic al unui sistem social-politic autosuficient și conflictual în structura lui organizatorică îl aproprie de austriacul Eric Voegelin (1901-1985), intelectual reprimat îndeajuns de mult! Unii l-au plasat "la dreapta". Între Foucault și Voegelin vom găsi mai multe asemănări structurale decât între Foucault și Sartre. Etichetele nu ne vor acoperi ignoranța, aroganța și servilismul politic! În 1981, istoricul francez a refuzat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]