2,221 matches
-
dintre noi când începe numărătoarea inversă, și-atunci să vedem pe unde ne scoatem cămașă! Dar nu fac nimic și uite că m-a găsit dimineața asta ascunsădupă vreun vis alb, după secunde indecise, după nopți nedormite, după regrete și resemnare. Cel mai las om este cel care simte, care vrea, care visează, care își imaginează iubirea, dar îi este frică. Frică de a vorbi. Ce om ar avea sufletul neted, fără răni, fără cuvinte nerostite? Până atunci, cred că lumea
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > SOLFEGIIND TĂCERI Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Când o vioară-și tânguie tăcerea, Arcușul rupt trădează resemnări, În partituri se-nghesuie durerea Unor înalte note de plecări. Diezi absurzi se-agață de cuvinte, Solfegiezi fără să înțelegi Că muzica e (dacă nu se simte) Doar zgomotul de fond ce îl dezlegi Și umpli portative de eresuri, De
SOLFEGIIND TĂCERI de AURA POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347355_a_348684]
-
dublu-personaj”, ei sunt deja deposedați de umanitatea noastră (tot mai hibridizată, aflată în comă tehnică și politică); ei tac și doar trec printre noi (ființe monstruoase), încă din timpul vieții la o condiție divină; ori sunt deja la a cincea resemnare, pentru că au aflat că trăim în al cincilea ciclu de existență umană, și poate în ultima generație de pământeni. Ei tac și nu se mai strădui, ca mine, să rescrie sistemul formal axiomatic în întregime, ba chiar să vrea să
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
străduința fiecăreia de a-și afișa fericirea și calmul. Cu ochii într-acolo mărturisesc că tatăl copiilor ridicat în picioare cu oarecare întârziere după ce femeile se așezaseră, a depus chiar un sărut pe obrazul fiecărei femei. Bătrâna doamnă zâmbește cu resemnare. Regretele care o încearcă trec pe plan secundar, în calea ochilor ea întâlnește nepoții. Aproape de microfon, sărbătoritului i se aude răsuflarea. Pauza ce urmează mă face să înțeleg că alte amintiri năvălesc în ochii minții, o altă pagină de viață
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > CAPITULARE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 414 din 18 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Sloiuri Mierle ciugulind Neaua la colțul casei Zăpor cu pene Resemnare Ștergare albe- Poveste fără sfârșit Capitularea... Zori Ora exactă Între noapte și zi Cântul de cocoș Strămoșii Sfielnici, tăcuți Dincolo rădăcina Oricărei umbre Contur Vârful de creion Mâzgălind cer de copil Și uitând jocul Puritate Firul de omăt Cerne-n
CAPITULARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346777_a_348106]
-
strigăt”; „bezna m-a cuprins cu brațele-amândouă”; „o coasă a trecut ca un gând”; „pe crucea destinului”; „și mai căzu un cuvânt tremurat”... acestea fiind câteva din cele 239 de poeme cuprinse în volumul „Două lacrimi de cer”. Iubirea, tristețea, resemnarea, zborul, visul, dorul , viața răsărind „timid” dintre ruine... toate și-au făcut loc în versurile poetei Valentina Becart a cărei lirică este străbătură de mari frământări și sfâșieri interioare ce duc în final... la o adevărată confesiune existențială. Poetă complexă
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > POEZII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 643 din 04 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Timp Lumânări, rugăciune, Resemnare și iertare. Un prieten, Ultimul meu prieten La ultimul popas Prin timp. Învață de la timp, Că totu-i trecător; Și zâmbetul din floare Și frunza care pică, Iubirea-ți trecătoare Stropul ploii-n risipă. Învață de la timp, Că totu-i
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346364_a_347693]
-
clasic, cât și cele elaborate în vers alb, sau liber, ne convinge că Puiu Răducan stăpânește bine frazarea și nu este împiedicat să-și exprime ideile de chingile versului cu ritm și rimă. Declarația sa patetică, uneori romantică, în care resemnarea virilă se deschide ca dintr-o carapace a unui melc, este produsul unei gândiri vizionare, al impulsului frenetic de a sălta ființa în metafizic:” Când/ sculptorul din vis/ a început/ să-mi creioneze sufletul,/ l-au apucat / durerile de mâini
PUIU RĂDUCAN- ISPITA CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346452_a_347781]
-
dar să mai și admire pe unde trecea trenul în mare viteză. Cu câteva poante și bancuri spuse mai mult din plictiseală de câțiva băieți, ajunseră într-un sfârsit la Costinesti. Căldura și oboseala călătoriei așternuse pe fețele lor o resemnare și o toropeală grea. După ce s-a terminat cu cazarea într-un pavilion rezervat studenților, odihna era imperios necesară. S-a retras, fiecare să-și încarce bateriile. Ziua urmatoare urma să se facă programul pentru întreaga perioadă. Nu se iviseră
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
să-l vezi pe un om zâmbind, datorită ție? Acest lucru ar trebui să spele toate ingratitudinile, toate scăpările și nemulțumirile pe care ți le-au provocat cei mai apropiați sufletului tău, oameni. De aici ar trebui să rezulte, nu resemnare, nu renunțare, ci transfigurare și Lumina de sine izbvorând, spre împărtășire. În așteptarea Luminii, să ne încurajăm și să-i cerem lui Dumnezeu, nu răsplată pentru brumă noastră de fapte, ci indurare și iertare pentru toate infidelitățile noastre. Ce bine
MAI BINELE ESTE RĂUL BINELUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348330_a_349659]
-
câștigi. Chiar poate obține ''centura neagră a deșertăciunii'', cum magistral declara moldoveanul Daniel CORBU. Ochiul de Argus, Marius HRISCU îl are de la mama lui și de aceea nu-i scapă nici o dimensiune din raza-lance și raza-trasoare: viață, moarte, dragoste, violență, resemnare, seninătate, apatie. Poetul, dar nu numai el, merită o soartă mai bună, măcar acum, când niște ''pași spre nemărginire'' se aud sfârâind sub lacrima neîndeplecată a ochiului de Sfinx. Scriu asta cu curaj, deși sunt conștient că ne aflăm în preajma
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
tot ce e amăgiri dorește-ți o viață plină și-ncărcată de trăiri alungă din viața ta alungă ce poți dorește-ți să ajungi să-ți vezi și-ai tăi nepoți alungă alungă alungă alungare dorește-ți o viață făr-de resemnare alungă din viața ta tot ce-i rău și trist dorește-ți săa jungi sincer întâlnirea cu Christ alungă din tine tot ce înseamnă păcat dorește-ți o viață tihnită trăită cumpătat sunt sigur de așa se va întâmpla că
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
au întrebat cu nostalgie, pe măsură ce se apropia ziua de 20 septembrie a anului curent, cum se va termina această comuniune de suflet și poezie, cât de goliți sufletește ne vom simți, cât de abandonați, cât de inutili ne vom accepta resemnarea și cum vom umple golul pe care îl va lăsa ”Ruga”, acum în prag de toamnă, rămași fără obiectul ”muncii” noastre sublime, lirice, patriotice și sentimentale și cum vom suporta fiecare în parte despărțirea de această teribilă colectivitate la ruperea
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348445_a_349774]
-
se mai întoarce în viața ta niciodată. Și cu tot talentul și cu toată știința ta în dotare, nu poți decât să constați că, odată trecut de jumătatea vieții, te afli poate la a cincea, a șasea sau a șaptea resemnare, împăcat cu Dumnezeu dar nu și cu oamenii, și că trebuie să accepți în final “opțiunea” că nu ești decât un artist pierdut în anonimat în țara ta, sau cum spunea Zoe Dumitrescu Bușulenga despre Eminescu: “un “Geniul pustiu” într-
SCRISOAREA NR.73. EPISTOLĂ ADRESATĂ PREASTRĂLUCITULUI NOBIL DOMN PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345256_a_346585]
-
și cu întreg poporul am băut a umilinței josnică otravă. De câte ori n-am plâns cu-amar regret pe foile încinse de durere, când ucideam în mine pe poet peceltuindu-i versul cu tăcere! Dar în destinul meu cumplit, de sclav, în resemnarea-mi jalnică și crudă n-am acceptat nicicând să fiu mârșav și poeziei mele să-i fiu iudă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Mărturisire de credință / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2166, Anul VI, 05 decembrie 2016. Drepturi
MĂRTURISIRE DE CREDINŢĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376909_a_378238]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > RESEMNĂRI Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului de fapt, nu știu ce caut ce mai caut la anii mei n-ar mai trebui să caut nimic de-a lungul vieții am strâns tot felul
RESEMNĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377098_a_378427]
-
uneori aceste lucruri vin și singure de la sine noi însă ne grăbim întodeauna prea mult încercăm s-o luăm înaintea timpului îmi ajunge nu-mi mai doresc decât să rămân singur cu scheletele mele umblătoare al meu însumi... Referință Bibliografică: Resemnări / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RESEMNĂRI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377098_a_378427]
-
altădată intens adulatei pe toate continentele soprane DARCLÉE își stingea în acel moment, cu ultime acorduri lirice, definitiv povestea. Sarcomul hepatic îi învinsese pentru totdeauna voința de-a trăi. HARICLEEA a murit, așa cum, de altfel, a trăit: discret și cu resemnare. În secunda intrării sale pe tărâmul necunoscut al umbrelor, singur sufletul unei bolnave recent operate îi era alături, aceasta lăsându-se prinsă, pentru prima și ultima oară în viața ei, de firul vrăjit al cântecului născut din străfundurile unei inimi
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
chiar actuala Piață a Operei ar fi indicat să poarte un asemena nume, dacă circumstanțele o permit, ori poate zona fostului Hotel Bratu de pe strada Polizu, unde interpreta a trăit în ultimii săi ani de viață, îndurând cu tristețe și resemnare nu numai zgomotul tramvaielor și frigul din încăpere, ea locuind, practic, în fiecare zi a iernii, cu radiatoarele înghețate și rememorând continuu în acest fel, ca o formă terapeutică de rezistență fizică la temperaturile scăzute ale camerei, gloriosu-i trecut devenit
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > ELEONORA(LIDIA) DONDESI. ORIZONTALĂ MORȚII Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ORIZONTALĂ MORȚII Lidia Eleonora Dondesi Privesc, orizontală morții Din capătul scării Cu resemnarea minții Ce căuta în labirintul vieții. Privesc, orizontală morții Că pe o legatura a sorții Ce se dezleagă în ani Din prima clipă a vietii Privesc, orizontală morții Că pe o liberare a vietii Ce a încurcat firele sorții În
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. ORIZONTALA MORȚII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376347_a_377676]
-
publicat în Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017. Nu e vremea să-ți întorci fața dacă cineva te-a lovit cu palma alungându-și mânia, pofta de răzbunare umflă sângele-n vene. Cel mai cuminte renunță, caută-n tăcere resemnarea rece presărând nisip peste orgolii, respiră pașnice gânduri înflorite să se nască fructul ce plin de aromă strălucește. Cu fețe luminoase zâmbete largi stârnind, glasuri tinere se răsfață punându-și bucuria pe rana uitării. Cu perle, fire de nisip se
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
în scoicile mărilor lumii împrăștiind în aer spirale de lumină. Citește mai mult Nu e vremea să-ți întorci fațadacă cineva te-a lovit cu palmaalungându-și mânia,pofta de răzbunareumflă sângele-n vene.Cel mai cuminte renunță,caută-n tăcere resemnarea recepresărând nisip peste orgolii,respiră pașnice gânduri înflorite să se nască fructulce plin de aromă strălucește.Cu fețe luminoase zâmbete largi stârnind,glasuri tinere se răsfațăpunându-și bucuria pe rana uitării.Cu perle, fire de nisip se-nvelescîn scoicile mărilor lumii împrăștiind
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
întru slava lui Christos, poetul, care se declară „Cocor în anticamera Iubirii”, declamă în „Poem mereu actual”: „Am izbândit!Suntem durerea/Acestui neam uitat de astre.”, dar murmură întristat: „Se-navuțește doar Puterea/ Pe seama lacrimilor noastre”. Însă revine la această resemnare: „Am izbândit! Doamne-Ferește/Să credem că n-avem vreun rost/ Țara din noi mai prohodește/Pân’ și tăcerile ce-am fost”. Poetului i-a rămas nădejdea arderii în rugăciune și credință, întru Domnul. -o mențiune aparte pentru poemul „Nins de
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
tatălui persistă în mintea adultului de acum, cu privirea și simțămintele copilului de atunci. Este un cerc vicios între acel atunci, ca abordare a relației copil-tată, acest acum privind relația copilului-adult cu imaginea tatei și revenirea în relația inițială prin resemnare, simplul fapt că se va întâmpla, în cele din urmă, regăsirea siderală, celestă, și prelungirea acesteia acolo... Așa de mult este impregnat caracterul, comportamentul tatălui în sine încât poetul se crede o imitație a sa. O copie, o clonă, frustrat
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
în același timp - ziduri, mugurul firav al ierbii, plăpând și bucuros, încearcă să străbată întunericul și să guste din lumină. Stările despre care se scrie în carte sunt: iluzia, oniricul, delirul creativ, dansul eteric, exercițiul hermeneutic, eul muribund, elixir, agonie, resemnare, metamorfoză, efuziuni, transfigurare. Sunt stări uneori exprimate febril, cu patos, în detrimentul rațiunii, prin versuri care tulbură, emoționează, stârnesc în inimă furtuni electromagnetice, ca răzvrătiri ale umanului siderat. Andreea Dănilă creează, prin poezia sa, un univers ezoteric, misterios, însă nesupus unori
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]